Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că peste 1.770 de cetăţeni ucraineni s-au angajat în România după declanşarea războiului.
Potrivit acestuia, din totalul celor 1.774 de refugiaţi care şi-au găsit un loc de muncă în companiile româneşti, cei mai mulţi au ales să lucreze în industria prelucrătoare, în construcţii, hoteluri şi restaurante, în comerţ sau în service-uri auto.
”În România este un deficit al forţei de muncă şi atunci este clar că orice persoană angajată este o persoană care contribuie la sistemul de pensii, la sistemul de sănătate, contribuie la bugetul României şi contribuie la PIB-ul României şi astfel ajutăm mediul de afaceri să îşi continue activitatea sau să îşi sporească activitatea. Am fost proactiv şi din prima zi când a început războiul am lucrat la această ordonanţă şi am dat posibilitatea să lucreze legal în România, ajutând astfel şi cetăţenii ucraineni, şi firmele private din România”, a declarat Budăi pentru Agerpres.
Acesta susţine că locurile de muncă ocupate de refugiaţii ucraineni nu sunt special create pentru ei, ci erau posturi vacante în economie pentru care ar fi putut să se înscrie şi cetăţeni români.
”Zilnic numărul creşte. Spre exemplu, la ultima raportare, sunt 97 de persoane angajate în plus faţă de ziua precedentă. Pentru noi este îmbucurător că avem locuri de muncă ocupate”, a adăugat ministrul Muncii.
Marius Budăi precizează că numărul total al ucrainenilor angajaţi în România este de 4.255, însă 2.481 dintre ei obţinuseră locurile de muncă înainte de începerea războiului, pe 24 februarie.
Câți ucraineni s-au angajat în România de la începutul războiului și în ce domenii?
Veorica președinte ! De partid…
Fostul premier Viorica Dăncilă, care a demisionat recent din PSD, conduce începând de astăzi partidul ”Naţiune Oameni Împreună – Noi”.
Dăncilă a fost aleasă în această funcție cu 247 de voturi ”pentru” din cele 251 valabil exprimate la primul congres al formaţiuni politice.
În discursul rostit în cadrul congresului, fostul premier a afirmat că a ales să revină în politică pentru a crea consens şi pentru a înlocui interesul personal şi cel de partid cu interesul naţional.
”Nu am ales să vin în politică pentru a crea sau a întreţine divergenţe cu cineva sau pentru a ataca alte formaţiuni politice. (…) Am revenit în politică pentru a crea consens, o politică în care interesul personal şi cel de partid să fie înlocuit cu interesul naţional. (…) Pentru mine, toate realizările din perioada în care am fost premierul României au reprezentat îndeplinirea unei datorii de onoare pentru poporul român. Admit că nu a fost totul perfect, însă au fost foarte multe lucruri bune pentru România şi pentru români. Îmi exprim în continuare credinţa că fiecare trebuie să fie judecat în funcţie de moştenirea reală pe care a lăsat-o la final de mandat, nu în funcţie de percepţiile induse şi întreţinute artificial de anumite medii viciate de interese obscure. Am convingerea că revenirea mea în politică îmi va atrage multe critici, însă, ca un om care iubeşte ţara, ca un bun român, nu pot sta departe când văd că lucrurile nu merg bine. Vă asigur că nu voi ceda, nu voi face niciun pas înapoi, indiferent de atacurile sau dezinformările care vor urma. Sunt o persoană puternică, perseverentă şi vă asigur că decizia de a mă înscrie în Partidul ”Naţiune Oameni Împreună” am luat-o în clipa în care am fost convinsă că sunt mai hotărâtă ca oricând să revin pe scena politică şi să lupt pentru binele ţării mele”, a afirmat Dăncilă.
Ea a criticat modul în care este gestionată în prezent economia ţării.
”Ce avem acum? Economia României se află într-un stadiu periculos, majoritatea sectoarelor economice au mari probleme, datoria externă a ajuns de la 35% din PIB, în timpul mandatului meu, la 50,6% în 2022. Ne confruntăm cu lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte modul în care s-au cheltuit banii împrumutaţi în numele poporului român. Inflaţia este foarte mare, rata şomajului a ajuns de la 3% în timpul mandatului meu la 10%. Foarte multe firme nu supravieţuiesc condiţiilor extrem de dure şi ajung în faliment. Comunităţile locale au din ce în ce mai puţine fonduri pentru investiţii, pentru funcţionarea de zi cu zi. Avem cele mai mari preţuri la energie din Europa. (…) Ne confruntăm cu foamete, frig, sărăcie, suportabilitatea populaţiei a ajuns la un nivel de vârf, iar din partea Guvernului primim doar scuze şi acuze”, a susţinut, printre altele, Dăncilă.
În cadrul aceluiaşi congres, Francesco Şerban a fost ales preşedinte executiv al partidului NOI, iar Cornelia Boloş – secretar general.
O delegație Wizz Air, prima vizită oficială la Aeroportul Internaţional Braşov
O delegatie a Wizz Air a efectuat prima vizită oficială la Braşov, pentru a vedea la faţa locului stadiul implementării Aeroportului de la Ghimbav.
În prima parte a vizitei, oaspeţii au avut o întâlnire la sediul Consiliului Judeţean Braşov cu preşedintele Adrian-Ioan Veştea, directorul executiv al Direcţiei Implementare Aeroport, Alexandru Anghel, şi managerul public Alina Szász.
Au fost mai mult de 60 de minute de discuţii productive prin intermediul cărora oficialii de la Wizz Air au fost informaţi despre profilul socio-demografic, multicultural şi economic al judeţului Braşov, gradul de dezvoltare industrială şi proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere şi de sănătate pe care administraţia publică judeţeană le realizează în scopul atragerii cât mai multor investiţii publice şi private, al creşterii atractivităţii şi competitivităţii judeţului Braşov pe plan naţional şi internaţional.
În prezentarea judeţului, un accent deosebit a fost pus pe tipurile de turism practicate şi pe numărul de turişti străini înregistrat anual, parametri care au făcut ca judeţul Braşov să fie o destinaţie pentru patru anotimpuri şi să concureze an de an pentru locul întâi în rândul destinaţiilor turistice din România, alături de Bucureşti şi Constanţa.
Au urmat discuţiile aplicate vizând stadiul construcţiei şi operaţionalizării Aeroportului Braşov, atât din punctul de vedere al finalizării infrastructurii aeroportuare, definitivării procedurilor de zbor şi implementării sistemelor de navigaţie aeriană, cât şi sub aspectul chestiunilor administrative care ţin de Regia Autonomă „Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav”.
„Avem cel mai frumos aeroport din România şi sper că am reuşit să-i convingem pe oficialii Wizz Air de acest lucru, în cadrul vizitei la terminalul de pasageri. Operaţionalizarea Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav va determina o dezvoltare exponenţială a judeţului nostru sub toate aspectele, va creşte atractivitatea Braşovului pentru cei dornici să se relocheze aici şi va aduce în destinaţia noastră un număr semnificativ mai mare de turişti comparativ cu ceea ce avem în prezent”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
Atac armat la metroul din New York
Mai multe persoane au fost împușcate într-o stație de metrou din Brooklyn, New York, astăzi. La fața locului au fost găsite și „mai multe dispozitive explozive nedetonate”, a anunțat Departamentul de Pompieri din New York, potrivit CNN. Departamentul de Pompieri a spus că 13 persoane au fost transportate la spitalele din zonă.
Președintele Joe Biden a fost informat despre cele mai recente date cu privire la atacul armat de la metroul din New York City, a scris pe Twitter secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki. Personalul superior al Casei Albe este în legătură cu primarul orașului New York Eric Adams și cu comisarul de poliție Keechant Sewell, a adăugat Psaki.
Pompierii au fost chemați la stația de metrou 36th Street din cartierul Sunset Park din Brooklyn pentru o degajare de fum, în jurul orei locale 8:30. Acolo, mai multe persoane au fost găsite împușcate și mai multe dispozitive explozive au fost descoperite.
În imaginile apărute pe rețelele sociale poate fi observat momentul în care garnitura de metrou ajunge în stație. Zeci de oameni înspăimântați ies din metrou, unii dintre ei răniți. Potrivit unui înalt oficial al poliției, o investigație preliminară arată că cinci persoane au fost împușcate și un dispozitiv, posibil grenadă de fum, a fost detonat în stație. O a doua sursă a mai spus că o persoană este în stare critică. Potrivit unui raport preliminar, un bărbat care purta o mască de gaz și o vestă portocalie a fugit de la fața locului. NYPD a postat pe Twitter un anunț prin care le recomandă oamenilor să evite zona. Autoritatea Metropolitană de Tranzit, care operează metrourile, spune că investighează și incidentul și că trenurile D, N și R au loc în ambele sensuri în Brooklyn.
Putin spune că negocierile de pace sunt într-un „punct mort” și califică drept „fake” imaginile cu civili morți în Bucha
”Ucraina nu a respectat înțelegerile de la conferința de pace de la Istanbul, iar discuțiile sunt într-un punct mort”, a declarat președintele rus Vladimir Putin marți, în timpul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a mai spus că acuzațiile Ucrainei privind crimele împotriva civililor în Bucha sunt „fake”.
Putin a declarat că operațiunea militară în Ucraina se desfășoară conform planului și că sfârșitul ei depinde de intensitatea luptelor, potrivit The Guardian.
De asemenea, Putin a susținut că sistemul financiar al Rusiei operează normal și că „blitzkriegul” economic al Occidentului nu și-a atins scopul, dar a admis că sancțiunile pot provoca daune pe termen mediu și lung.
Putin a mai spus în timpul conferinței de după întâlnirea cu președintele bielorus Alexandr Lukașenko că Occidentul nu înțelege că greutățile îi fac pe ruși mai uniți.
Legat de imaginile cu civili morți pe străzile orașului Bucha, de la periferia Kievului, președintele Rusiei a spus că sunt false (fake).
Putin a comparat acuzațiile Ucrainei, care afirmă că soldații ruși au ucis civili în Bucha, cu ceea ce liderul de la Kremlin a descris ca înscenare a Occidentului în privința unui atac chimic în Siria, cu scopul de a-l incrimina pe Bashar al-Assad.
„Este același tip de fake și în Bucha”, a mai spus Putin.
Inflația pe martie = 10,15%. Vasilescu (BNR): Alimentele au avut cele mai mari creșteri de prețuri în martie
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,15% în luna martie 2022, de la 8,53% în februarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,86%, cele alimentare cu 11,20%, iar serviciile cu 6,53%, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Mărfurile alimentare au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri în martie, dintre grupele de produse analizate, în contextul unei inflații record pentru ultimii 18 ani. Astfel, produsele nealimentare au devenit a doua grupă de produse după procentul majorării de preț, a declarat, marţi, pentru Agerpres, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, el menţionând că se observă efecte de runda a doua. El spune că Banca centrală „a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă”.
„Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflaţie mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul 2, şi a luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare. În primul rând pâinea. Avem o scumpire peste medie la pâine. Media inflaţiei la mărfuri alimentare este 11,20% pe an şi la pâine este de 16,36%. La cartofi, o creştere şi mai mare, peste medie, 36,50%, la citrice peste medie, 12,82%, la ulei 32%, iar peste medie, margarina 16,82%.
Ce arată aceste cifre? Arată în primul rând că Banca Naţională a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă pentru că deşi de s-a ajuns clar la concluzia în toate băncile centrale şi în toate sistemele de analiză din lume că această inflaţie globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în niciun fel cu măsuri de politică monetară. Aici e nevoie doar de măsuri structurale. Dar iată că Banca Naţională, înăsprind politica monetară şi ridicând cu 0,50% dobânda de referinţă în recentul Consiliu de Administraţie, arată că se produc efecte de runda a doua. Toate aceste efecte în planul inflaţiei sunt efecte de runda a doua.
Deci mărfurile energetice, produsele energetice, au umflat preţurile în toată lumea, au făcut inflaţie mare peste tot, o inflaţie cum nu s-a mai văzut din anii 70, dar iată că acum se produc efecte de runda a doua în sensul că curentul electric, care s-a scumpit foarte mult în lunile din urmă, scumpeşte în continuare chiar dacă uitându-ne la curentul electric vedem că preţurile au scăzut în luna martie şi a scăzut şi efectul lor în preţurile anuale”, a explicat Adrian Vasilescu.
Rata inflației a luat-o înaintea prognozei
În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, el a menţionat că acestea au trecut pe locul doi şi aici vedem că „toate produsele sunt cuminţite”, inclusiv articolele medicale, care au urcat cu 2,45%, cu mult sub medie. Dar combustibilii în continuare „lovesc şi produc inflaţie”, iar gazele îşi menţin creşterea imensă la rata anuală, aproape 47%. Serviciile au o influenţă minoră la rata anuală, de 6,53%.
„Rata anuală a inflaţiei fiind acum acum 10,15%, cu două cifre, a luat-o înaintea prognozei, pentru că prognoza anunţa o creştere cu două cifre, până la 11% în luna aprilie. Iată că avem creşterea cu două cifre deja în luna martie”, a declarat Adrian Vasilescu.
El a menţionat că prognoza a rămas deja în urma realităţii, iar lumea este în continuare în criză energetică. Iar atâta timp cât lumea este în criză energetică şi cât a intervenit dincolo de toate previziunile şi războiul din Ucraina, care ameninţă şi el preţurile la energie din toată lumea, este foarte foarte greu de făcut o „privire în viitor”.
A murit actorul Traian Stănescu
Actorul Traian Stănescu a murit la vârsta de 82 de ani, a anunţat fiul său pe Facebook. „Acum dansează în ceruri amândoi… Zbor lin, TATA!”, a scris Mihai Stănescu, alături de o fotografie în care Traian Stănescu apare alături de soţia sa, actriţa Ilinca Tomoroveanu, decedată în 2019, scrie news.ro. Traian Stănescu s-a născut la 27 martie 1940, în localitatea Făget, judeţul Timiş.
A absolvit IATC în anul 1961. Din 1968, a devenit actor al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” al cărui societar de onoare a fost din anul 2002. Traian Stănescu a jucat în spectacole de teatru precum: „Enigma Otiliei”, „Regele Lear”, „Richard al III-lea”, „Cine are nevoie de teatru”, „Orfeu în Infern”, „Ondine”, „Amanţii însângeraţi”, „Sâmbată, duminică, luni”.
În film, a apărut în „Dragoste lungă de-o seară” (regia Horea Popescu, 1964), „Castelanii” (regia Gheorghe Turcu, 1967), „De trei ori Bucureşti” (regia Horea Popescu, 1967), „Surorile Boga” (regia Iulian Mihu, 1968), seria „Mărgelatu” (regia Doru Năstase şi Gheorghe Vitanidis, 1980-1986), „Probleme personale” (regia David Reu, 1981), „Orgolii” (regia Manole Marcus, 1982).
În 2004, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.
180 de elevi de la Meșotă și Unirea, în programe de educație financiară
De Ziua Educației Financiare ( 12 aprilie ), BCR – prin Școala de Bani -, și Asociația Școala de Valori a lansat #EduFin Fest, o serie de evenimente educaționale în principalele orașe din țară.
În Brașov, 180 de elevi de la Colegiile Naționale Dr. Ioan Meșotă și Unirea, alături de 25 de profesori de la Școala Generala Nr. 2, au ocazia să învețe cum să își îmbunătățească relația cu banii și cum îi pot folosi pentru a-și susține planurile de viitor. Ei se alătură celor peste 2.500 de elevi din peste 30 de județe care participă astăzi la 100 de evenimente de educație non-formală în care angajați BCR, antreprenori și personalități locale le oferă informații prin care pot lua decizii financiare mai bune pentru viitorul lor. Tinerii au posibilitatea să le adreseze întrebări și să își ia cunoștințele necesare despre bani, educație financiară și antreprenorială.
Marcată pentru prima oară în România în acest an, Ziua Educației Financiare reprezintă un moment cheie pentru transformarea relației românilor cu banii.
Un studiu realizat de către Unlock Market Research în 2021 arată faptul că nevoia de educație financiară este una presantă în România. 55% dintre români au un nivel scăzut de maturitate financiară și doar 1 din 4 aplică reguli de educație financiară în viața de zi cu zi. Mai mult, 58% dintre români spun că regretă nivelul lor scazut de interes față de propria educație financiară. Cele mai mari regrete financiare sunt legate de faptul că 71% dintre respondenți cumpără lucruri de care nu au nevoie, doar pentru că sunt ieftine, 65% cumpără lucruri din impuls, fără a face calcule înainte, iar 62% nu își monitorizează cheltuielile sau le prioritizează greșit. Atunci când au de luat decizii financiare importante, 1 din 2 români se bazează pe familie și prieteni, 1 din 5 preferă să ia astfel de decizii fără a se consulta cu cei din jur și doar aproximativ 12% se consultă cu banca sau un specialist financiar.
Ș
Tânăr constănțean, arestat 30 de zile la Brașov, pentru proxenetism
Polițiștii brașoveni au identificat un tânăr, în vârstă de 24 ani, din județul Constanța, care în perioada 2021 – 11 aprilie 2022, , ar fi înlesnit practicarea prostituției de către o tânără, în vârstă de 22 ani din județul Constanța. ”Peștele” administra anunțurile postate pe un site online, în vederea racolării clienților și asigura și transportul la adresele ”clienților”, aflate în municipiile Brașov și Râmnicu Vâlcea, precum și în alte localități din țară, obținând, în acest fel, foloase patrimoniale de pe urma practicării acestei activități.
Polițiștii au stabilit faptul că la data de 09 aprilie 2022, în timp ce se aflau într-un imobil din municipiul Brașov, persoana vătămată ar fi fost agresată fizic de către tânărul, în vârstă de 24 ani, cu scopul de a o constrânge pe aceasta să practice în continuare prostituția. Cu ocazia percheziției, polițiștii au identificat în posesia tânărului bănuit de săvârșirea faptei, sume de bani despre care există suspiciuni că ar proveni din prostituție, precum și telefoane mobile, procedându-se la ridicarea acestora în vederea continuării cercetărilor.
În baza probatoriului administrat în cauză, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov. Ulterior, la data de 12 aprilie 2022, instanța a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile față de bărbat.
În cauză, cercetările sunt continuate în cadrul dosarului penal constituit, instrumentat sub coordonarea unității de parchet competente, în care se va propune soluție legală la finalizarea anchetei.