SC RIOMATEX SRL cu sediul în Mun Făgăraș, str. CV IV Tabacari, bl. 12, sc A, ap. 6, județul Brașov, anunță publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare pentru PUD „CONSTRUIRE CENTRU COMERCIAL PARTER CU DESFACERE MĂRFURI ALIMENTARE ȘI NEALIMENTARE, VÂNZARE, POST TRAFO, GRUP ELECTROGEN, PADOC, CONTAINERE DEȘEURI, SISTEMATIZARE VERTICALĂ, SPAȚII VERZI, ALEI PIETONALE ȘI CAROSABILE, REALIZARE ACCES, ÎMPREJMUIRE STRADALĂ ȘI LATERALĂ, ELEMENTE SEMNALISTICĂ CLĂDIRE ȘI TOTEM PUBLICITAR PARCARE, UTILITĂȚI ȘI ORGANIZARE DE EXECUȚIE” propus a fi realizat pe amplasamentul din jud. Brașov, mun. Brașov, str. Barsei nr. 2k, de adoptare fără aviz. Comentarii și sugestii publicului asupra deciziei etapei de încadrare se primesc în scris la sediu DJM Brașov, str. Politehnicii nr. 3 până în 10 zile de la data anunțului.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
„Limba română e o limbă de supraviețuitori. E o limbă care, teoretic vorbind, n-ar fi avut cum să existe (fiind născută din geminarea a două limbi care, tot teoretic vorbind, n-ar fi avut cum să se gemineze, latina și slava, prea radical diferite în spirit), vorbită de un popor care, la rândul lui, n-ar fi avut prea mari șanse să existe (strivit între atâtea imperii enorme, la rândul lor incongruente și nemiscibile). Prin urmare, geniul limbii române e acela de a fi supraviețuit – printre atâtea condiții care o făceau improbabilă…” (Radu Vancu-scriitor)
l La 31 august, sărbătorim Ziua Limbii Române.
l Primul cuvânt pe care îl rostește de obicei un copil român de îndată ce învață să vorbească este cuvântul „mama”.
La 31 august, sărbătorim Ziua Limbii Române. În România sărbătoarea a fost instituită prin Legea 53 din 2013. În Republica Moldova însă, Ziua Limbii Române se sărbătorește încă din 1990, înainte de independența țării, proclamată la 27 august 1991.
Limba română este limbă maternă pentru aproape 28 de milioane de oameni
Limba română este o limbă romanică alături de franceză, italiană, occitană, portugheză, retroromană, sardă și, desigur, de spaniolă și catalană. Un procent de 60% din cuvintele ce fac parte din vocabularul de bază al limbii române provin din latină.
Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială și administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină. În țările vecine și în Balcani este limbă minoritară autohtonă, de uz familiar și local: Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria. Tări din Balcani în care există comunități de vorbitori de română, aromână, meglenoromâna sau istroromâna
Istoria limbii române, la fel de controversată ca și cea a poporului
Istoria limbii române este la fel de controversată ca și cea a poporului român, din două motive principale, unul științific, celălalt politic. Din punct de vedere științific, sărăcia izvoarelor istorice, în special a celor scrise, permite numeroase interpretări, pe care numai lingvistica comparată, lexicologia și toponimia le pot confirma sau infirma, rareori definitiv. Interesele politice, care exprimă revendicările odinioară teritoriale, astăzi mai mult regionale, culturale, identitare ale statelor vecine, ale României însăși și ale minorităților conlocuitoare, au creat mai multe variante de istorie a limbii române, din acestea derivând variante de istorie a poporului român. Alfabetul limbii române conține 31 de litere și folosește 26 de caractere ale alfabetului latin, unde se adaugă și 5 caractere suplimentare formate prin aplicarea de semne diacritice
Romanizarea dacilor a născut limba română
Formarea poporului român a început cu romanizarea dacilor și s-a încheiat cu apariția limbii române, diferită de latină și de celelalte limbi romanice. Aria de formare a poporului român a cuprins fosta Dacie Romană, precum și zona dintre Marea Neagră, Munții Balcani și Valea Timocului (fostele provincii Scythia, Moesia Secunda și Dacia Ripensis). Crișana, Muntenia și Moldova au fost regiuni incluse mai târziu în această arie de formare, pentru că acolo nu s-a exercitat romanizarea.
Din punct de vedere lingvistic există o singură certitudine: limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de Jos care, conform istoricului Herodot, erau Traco-Dace. Ulterior această limbă a fost influențată de limbile slave, turcă, greacă, maghiară și altele. Nimeni nu a contestat această teorie. Controversele privesc nu procesul lingvistic, cât teritoriile unde acest proces s-a derulat și întinderea lor.
Cât de veche este limba română
Luând în considerare teoria oficială, potrivit căreia limba română provine din latina vorbită şi geto-dacă, perioada de formare este considerată a fi cea cuprinsă între secolele III î.Hr şi secolul al VI-lea. Peste îmbinarea dintre latina vulgară şi limba geto-dacilor se suprapune contactul prelungit cu populaţiile slave, care este considerat a sta la originea unei părţi importante din vocabular. În evul mediu şi în perioada premodernă au intrat în limbă cuvinte maghiare, turcice vechi, turcice otomane şi greceşti. O influenţă puternică a avut-o limba franceză în secolul al XIX-lea.
Perioada limbii române moderne începe în secolul al XIX – lea, odată cu primele texte ale marilor scriitori clasici care au oferit modelele limbii române literare moderne.
Prima atestare a folosirii numelui de română pentru limba noastră datează din timpul secolului XVI la mai mulţi călători străini precum şi în documente româneşti ca Palia de la Orǎştie sau în Letopiseţul Ţării Moldovei.
Torna, torna, fratre! Prima mare controversă
Torna, torna, fratre! (sau retorna, retorna!) reprezintă, conform istoricilor, un îndemn rostit de către un soldat „în limba părintească” în timpul unei campanii a armatei bizantine împotriva avarilor, în apropierea munților Haemus, în anul 587.
Această expresie este acceptată de unii istorici și cercetători, lingviști, ca fiind dovada că la acel an, 587, exista protoromâna, străbunica limbii române. Și că expresia Torna, torna, fratre! este posibil să fie cea mai veche mostră a ceea ce era limba română în Antichitatea târzie. Sunt însă alții care resping categoric această teorie. Dilema nu a fost edificată.
Cum a fost consemnată întâmplarea
Există două relatări legate de acest episod. Theofilact din Simocatta (570 – 640) povestește în „Istoriile” sale că în timpul unui marș de noapte al armatei bizantine, condusă de Comentiolus, unul dintre soldați a observat cum stătea să cadă un sac cu provizii aflat pe un catâr. Vrând să-și atenționeze camaradul, a strigat „în limba băștinașă”: torna, torna! (adică să întoarcă sacul pe catâr). Ceilalți soldați au interpretat acest îndemn ca pe un semnal de alarmă și au început să-l repete cu răcnete din om în om. Atât bizantinii cât și avarii au fost cuprinși de panică, fiecare armată fugind în direcții opuse.
Două secole mai târziu, în lucrarea sa „Cronographia”, Teofan Spovednicul (752 – 817) relatează aceeași poveste într-un mod mai puțin dramatic, dar mai logic. Soldatul văzuse povara catârului căzând și rostește „în limba părintească”: torna, torna, fratre!(adică cere camarazilor să se întoarcă după sacul căzut).
Comandă militară sau vorbe într-o veche română
Istoricul C. Jireček consideră expresia drept o comandă militară în limba latină. Unde cuvântul fratre a fost transcris greșit și că forma corectă ar fi fost latinescul „frater”.
Alți istorici socotesc aceste cuvinte drept o primă mențiune a protoromânei, străbunica limbii române.
Istoricul Gheorghe Brătianu era de părere că era de fapt vorba despre un grai romanic folosit în general de populațiile din zona Balcanică, dar și din cea dunăreană, dar care ar fi reprezentat într-adevăr un fundament al constituirii limbii române. „Reprezintă o expresie din limbajul roman, aşa cum se formase el în acea epocă în regiunile balcanice şi dunărene. Ele aparţin probabil unuia şi celui mai însemnat din substraturile peste care limba română s-a clădit“, preciza Gheorghe Brătianu. Totodată respinge teoria comenzii militare, întrucât ar fi fost imposibil ca în armată să existe adresări cu termenul mult prea familiar „fratre”.
George Călinescu respinge teoria
Criticul și istoric literar George Călinescu respinge această ipoteză. „Adevărul este că vorbele acestea n-au nici unul din caracterele esenţiale ale limbii române şi sunt numai nişte vestigii de grai romanic. Din împrejurări vitrege, primele documente sigure şi abundente sunt cu totul târzii, dintr-o vreme în care graiul era de mult închegat. Uzul limbii slavone în biserică şi în cancelarii a întârziat apariţia textelor române care sunt din secolul XVI“, preciza George Călinescu în „Istoria literaturii române”.
Cum s-a născut limba română
Dacii vorbeau o limbă din familia tracică, similară cu cea vorbită de geți, dar limba latină a învins datorită dominării romane, prin procesul de romanizare, care a impus limba și cultura latină populației locale timp de secole.
Limba vorbită de daci era o limbă tracică, parte a unui grup mai mare de limbi indo-europene. Geții, o altă populație din zonă, vorbeau aceeași limbă cu dacii, conform consemnărilor istorice. Din păcate, dacii nu aveau și o limbă scrisă. Elitele dace scriau, însă foloseau limba latină.
După cucerirea Daciei de către romani în secolul al II-lea, limba latină a început să fie introdusă și impusă în toate nivelurile din viața publică, economică și administrativă.
Procesul de romanizare, care a durat secole, a implicat adoptarea limbii și culturii latine de către populația locală, sub influența administrației romane, a soldaților, a coloniștilor și a comerțului. Limba latină era limba puterii și a culturii în Imperiul Roman, ceea ce a contribuit la acceptarea și răspândirea ei. În timp, elementele limbii latine au fuzionat cu vorbele locale, ducând, încet încet, la apariția limbii române. La început scrisă în afabetul chirilic, mai apoi fiind adoptat alfabetul latin.
Cel mai vechi text scris în limba română
Cel mai vechi text scris în limba română este Psaltirea Hurmuzaki, datată în intervalul 1491-1504 pe baza filigranelor. Este o Psaltire ortodoxă, cuprinzând cei 150 de psalmi împărțiți în 20 de catisme și începutul psalmului 151. Textul, scris în limba română cu alfabetul chirilic, este extras dintr-o Psaltire bilingvă, slavo-română, azi pierdută.
Cel mai vechi document datat exact este „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului“, o scrisoare din 1521, în care Neacșu de la Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. Documentul a fost descoperit de Nicolae Iorga în 1894, în Arhivele Naţionale ale judeţului Braşov unde se păstrează şi astăzi. „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului“, descoperită de Nicolae Iorga în Arhivele Naţionale ale judeţului Braşov, unde se păstrează şi astăzi
Acesta este cel mai vechi text românesc cunoscut, dar cu siguranţă n-a fost şi primul din istorie. Lingviştii au arătat că fondul latin reprezintă 92,31% din cuvinte. În Palia de la Orǎștie (anul 1581) şi în Letopisețul Țării Moldovei (anul 1647) se menţionează, de asemenea, termenul de limbă română.
Cel mai vechi manual de scris-citit din România se află la Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Brașov
Conform altor surse, înaintea lui Neacşu ar fi fost popa Bratu din Şchei, care în 1495, a scris la Sibiu prima scrisoare în româneşte. Braşovul şi braşovenii au jucat un rol important în istoria limbii române. Diaconu Coresi, în perioada 1555-1588, a contribuit la răspândirea cuvântului tipărit în limba română.
Cel mai vechi manual de scris-citit din România se află la Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Brașovului. A apărut la 1559, iar în 1583, s-au predat la Şcoala Românească din Şchei primele cursuri în limba română. Intelectualii Şcolii Ardelene au militat pentru o limbă curată, scrisă şi vorbită, iar în secolul XIX, alfabetul chirilic a fost eliminat din scrierile oficiale. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul secolului XVI.
Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului român Pavel Tordasi.
În perioada modernă, a fost rândul limbii franceze să ne influenţeze vocabularul, în aceeaşi măsură în care astăzi resimţim acelaşi fenomen din partea limbii engleze.
Gramatica limbii române
Prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină este Institutiones linguae valachicae, alcătuită în jurul anului 1770. A fost editată în 2001 de Gheorghe Chivu. Cea mai veche gramatică a limbii române (tipărită) este Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Viena, 1780.
Cea mai veche gramatică a limbii române tipărită în Țara Românească este cea a lui Ienăchiță Văcărescu. Ienachiță Văcărescu a fost un poet, filolog și istoric valah, aparținător al unei vechi familii boierești, precursor al folosirii limbii române culte, pe care a folosit-o atât în scrierile sale filologice și istorice, cât și în poeziile pe care le-a scris. A trăit și la Brașov, în timpul ocupației rusești (1769 – 1774). A fost erudit și poliglot, știa: slava veche, greaca veche și moderna, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana. Este cunoscut celebrul său „testament”: „Urmașilor mei Văcărești/ Las vouă moștenire/ Creșterea limbii românești/ Ș-a patriei cinstire.” Marele cărturar Ienăchiță Văcărescu a redactat una din primele gramatici ale limbii române
Câte cuvinte are limba română
Limba română, deși o limbă fonetică, este o limbă dificilă pentru un străin. Ea are o structură gramaticală complexă și un vocabular deosebit de bogat. Dacă te întrebi câte cuvinte are limba română vei fi surprins să afli că ne situăm în primele 20 de limbi la nivel mondial în ceea ce privește bogăția vocabularului. Atunci când vrem să stabilim câte cuvinte are limba română, trebuie să luăm în calcul, pe lângă cuvintele actuale folosite, și pe cele regionale, populare, arhaismele, termenii de specialitate din multe domenii culturale și științifice, cuvintele rare, cuvintele de jargon, cele bisericești, prescurtările, locuțiunile, interjecțiile, cuvintele vulgare, neologismele, cuvintele abreviate, numele proprii, cuvintele compuse, sufixele sau prefixele. Iar limba română este deosebit de bogată din acest punct de vedere, multe cuvinte având la rândul lor numeroase sensuri și utilizări.
Conform unor statistici de la începutul anilor 2000, Dex sau Dicționarul Explicativ al limbii române cuprindea 80.000 de cuvinte folosite frecvent în diverse domenii. Dar specialiștii estimau atunci că numărul total de cuvinte depășește 120.000, incluzând regionalismele, arhaismele, jargonul și termenii de specialitate. Între timp, limba română s-a îmbogățit considerabil, au fost realizate noi statistici incluzând aproximativ toate cuvintele din toate regiunile țării și s-a ajuns de curând la impresionanta cifră de 170.000 de cuvinte. Este foarte dificil de numărat chiar toate cuvintele unei limbi. Dicționarele, oricât de complexe ar fi, nu pot reflecta nici ele cu adevărat bogăția unei limbi. Limba română are peste 170.000 de cuvinte
Curiozități despre limba română
Primul cuvânt pe care îl rostește majoritatea covârșitoare a românilor de îndată ce învață să vorbească este cuvântul „mama”;
„Abces” este singurul cuvânt care conține grupul de litere ABC, primele trei din alfabet;
Cuvintele „dor” și „doină” sunt incluse în patrimoniul UNESCO. Aceste cuvinte au un înțeles special în limba română și nu pot fi traduse perfect în nicio altă limbă;
Cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera C și sunt în jur de 19.750;
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se fac slujbe pe Muntele Athos;
În ciuda faptului că româna este o limbă veche, aceasta nu are dialecte. Cu toate că unii lingviști romaniști consideră că meglenoromâna, aromâna și istroromâna sunt dialecte ale limbii noastre, și nu limbi de sine stătătoare.
Limba română conține al treilea cel mai lung cuvânt din Europa. Acesta este “PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ” – are 44 de litere. Cuvântul definește o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic.
Conform nutriționiștilor: Cinci legume sunt mai sănătoase crude decât gătite. Știai că modul în care gătești legumele poate reduce cantitatea de vitamine și antioxidanți din ele? Potrivit experților, unele legume sunt mai sănătoase consumate în stare crudă. Află care sunt acestea și cum le poți integra mai ușor în dieta ta.
1. Usturoiul
Usturoiul crud este bogat în alicină, un compus cu multiple beneficii pentru sănătate, de la reglarea colesterolului și a tensiunii arteriale, până la stabilizarea glicemiei. Alicina se formează atunci când usturoiul este tăiat sau zdrobit. Dacă îl gătești, lasă-l să stea 10 minute după ce l-ai tăiat pentru a-i permite să-și dezvolte compușii benefici.
2. Broccoli
Această legumă cruciferă este o sursă excelentă de vitamine A, C, K, precum și de acid folic, calciu și potasiu. Consumat crud, broccoli păstrează mult mai mulți antioxidanți și vitamine, în comparație cu cel gătit. De exemplu, fierberea sau prăjirea duc la pierderi mari de nutrienți. Dacă nu-l poți mânca crud, aburirea este cea mai bună metodă pentru a-i păstra proprietățile.
3. Sfecla roșie
Culoarea intensă a sfeclei vine de la betalaine, niște antioxidanți cu proprietăți antiinflamatorii care sunt ușor distruși de căldură. Consumând sfecla crudă, te asiguri că beneficiezi de toți acești compuși, dar și de un aport crescut de vitamina C și nitrați naturali, care ajută la scăderea tensiunii arteriale.
4. Varza Kale
O altă legumă cruciferă, varza Kale, conține o enzimă numită mirozinază, esențială pentru transformarea glucosinolaților în izotiocianați, compuși cu efecte antiinflamatorii și anticancerigene. Căldura distruge această enzimă, așa că este de preferat să o consumi crudă. Pentru a-i îmbunătăți textura, poți să o masezi cu dressing-ul salatei sau să o adaugi într-un smoothie.
5. Ardeii grași
Un ardei roșu crud conține de două ori mai multă vitamina C decât o portocală și este plin de antioxidanți. Vitamina C, acidul folic și polifenolii se degradează ușor la gătit, așa că ardeii grași sunt mai buni cruzi, fie ca gustare, fie adăugați în salate.
Concluzia experților:
Orice legumă este benefică, dar usturoiul, broccoli, sfecla, varza kale și ardeii grași sunt mai hrănitoare în stare crudă. Dacă nu tolerezi legumele crude, prepararea lor la abur este o alternativă excelentă care păstrează o mare parte din nutrienți.
Nu vrei să pierzi prea mult timp curățând cuptorul cu microunde? Din fericire poți face asta rapid și eficient, folosind produse pe care le ai deja în casă.
Iată un ghid simplu, pas cu pas, pentru a curăța cuptorul cu microunde și a-l menține curat,.
Cât de des ar trebui să cureți cuptorul cu microunde?
• Curățenie profundă: O dată pe lună.
• Curățenie de întreținere: Șterge exteriorul de fiecare dată când cureți blatul din bucătărie.
• Curăță imediat petele: Nu lăsa murdăria să se usuce. Cu cât acționezi mai repede, cu atât e mai ușor de curățat.
De ce e important să-l ții curat?
Un cuptor cu microunde murdar nu doar că arată neplăcut, dar poate fi și periculos. Reziduurile de mâncare pot reduce eficiența aparatului și, în cel mai rău caz, pot provoca un incendiu.
De ce ai nevoie pentru curățare
• Echipamente: Un bol sigur pentru cuptorul cu microunde, o cârpă din microfibră, o perie non-abrazivă, un burete.
• Materiale: Oțet alb (sau zeamă de lămâie), detergent de vase, apă, bicarbonat de sodiu (opțional).
Instrucțiuni pas cu pas
1. Pregătește soluția de curățare: Amestecă într-un bol 2 căni de apă cu 2 linguri de oțet alb (sau zeamă de lămâie). Pentru a evita „explozia” aburului, pune o scobitoare sau o lingură mică de lemn în bol.
2. Aburește interiorul: Pune bolul în cuptorul cu microunde și pornește-l la putere maximă timp de 3 minute. Lasă bolul înăuntru timp de 15 minute după ce s-a oprit, pentru ca aburul să înmoaie murdăria.
3. Șterge interiorul: Scoate cu grijă bolul fierbinte și folosește o cârpă din microfibră înmuiată în soluția de oțet pentru a șterge pereții interiori. Majoritatea petelor ar trebui să se curețe ușor.
4. Spală platoul rotativ: Scoate platoul rotativ și spală-l în chiuvetă cu apă și detergent de vase. Usucă-l bine și pune-l la loc.
5. Curăță exteriorul: Folosește o cârpă umedă și curăță exteriorul, inclusiv panoul de control. Evită să pulverizezi direct pe panou.
Cum să-l menții curat mai mult timp
• Folosește un capac: Acoperă întotdeauna mâncarea cu un capac special sau cu un șervețel de hârtie pentru a preveni stropirea.
• Folosește vase potrivite: Asigură-te că vasele pe care le folosești sunt marcate ca fiind sigure pentru cuptorul cu microunde.
• Respectă timpii de gătire: Supraîncălzirea alimentelor este o cauză comună a mizeriei. Respectă timpul recomandat de gătire pentru a preveni risipirea alimentelor și crearea de murdărie.
De ce ciclul de spălare rapidă poate dăuna hainelor și mașinii de spălat. Ciclul de spălare rapidă este tentant pentru că promite haine curate în doar 30 de minute. Totuși, specialiștii avertizează că folosirea lui frecventă poate afecta atât calitatea țesăturilor, cât și buna funcționare a mașinii de spălat.
Cum funcționează spălarea rapidă
Acest program utilizează temperaturi mai ridicate și viteze mari de centrifugare pentru a curăța rapid articolele ușor purtate. Este ideal pentru tricouri, bluze sau echipamente sportive fără pete sau mirosuri puternice. În schimb, hainele murdare, transpirate sau cu bacterii necesită un ciclu normal sau intensiv.
Dezavantaje pe termen lung
Folosirea abuzivă a ciclului scurt poate lăsa reziduuri de detergent în țesături, ducând la rigidizarea hainelor, mirosuri neplăcute și uzura materialelor. În plus, reziduurile se acumulează și în cuva mașinii de spălat, provocând mirosuri persistente și chiar defecțiuni.
Cum să folosești corect spălarea rapidă
• Încarcă tamburul doar pe jumătate
• Nu folosi prea mult detergent
• Evită spălarea hainelor foarte murdare sau pătate
• Activează o clătire suplimentară, dacă există opțiunea
Concluzie
Spălarea rapidă este utilă pentru a împrospăta hainele purtate o dată, dar nu înlocuiește un ciclu complet. Pentru a menține atât hainele, cât și mașina de spălat într-o stare bună, alternează ciclurile rapide cu programe normale sau intensive.
Cea mai inaccesibilă bibliotecă din lume, săpată în peretele unei stânci. În provincia Guanxi din China, lângă satul Mianhua, a fost inaugurată o atracție unică: Biblioteca Mianhua, o bibliotecă săpată într-o peșteră, pe peretele unei stânci. De la deschiderea sa, în luna mai, locația a devenit virală pe rețelele de socializare chinezești, atrăgând atât iubitorii de carte, cât și pe pasionații de călătorii.
Cu pasarele și balcoane din lemn suspendate de stâncă, exteriorul bibliotecii oferă o priveliște spectaculoasă. Dar interiorul este cel care taie cu adevărat respirația: mii de cărți sunt aranjate pe rafturi, urmând pereții neregulați ai grotei.
Deși este situată într-o zonă rurală și oferă acces la cărți pentru comunitatea locală, Biblioteca Mianhua a devenit rapid o atracție turistică majoră, atrăgând vizitatori din întreaga țară.
Șase alimente bogate în proteine, care îmbunătățesc sănătatea intestinală. Proteinele sunt esențiale pentru sănătatea organismului, de la construirea mușchilor la funcționarea sistemului imunitar. O dietă bogată în proteine te ajută să te simți sătul mai mult timp și să-ți menții metabolismul activ. Totuși, alegerea unor surse de proteine care sunt benefice și pentru sistemul digestiv este o strategie inteligentă pentru o sănătate optimă.
Iată o listă de șase alimente bogate în proteine care sunt, de asemenea, excelente pentru sănătatea intestinală
1. Lintea
Nu te lăsa păcălit de dimensiunile ei mici! Lintea este o sursă excelentă de proteine vegetale și fibre prebiotice, care hrănesc bacteriile bune din intestin. O jumătate de cană de linte gătită conține aproximativ 9 grame de proteine și 8 grame de fibre. Pentru o digestie mai ușoară, nutriționiștii recomandă înmuierea lintei înainte de a o găti.
2. Iaurtul grecesc
Datorită conținutului de probiotice, iaurtul grecesc este un aliat de nădejde al sistemului digestiv. Probioticele sunt bacterii benefice care ajută la echilibrarea florei intestinale și la întărirea imunității. Alege un iaurt cu mențiunea „culturi vii și active” pe etichetă pentru a beneficia la maximum de proprietățile sale. O alternativă similară, cu o aromă mai blândă, este brânza de vaci.
3. Peștele gras sălbatic
Pești precum somonul, sardinele și macroul sunt surse excelente de proteine slabe și acizi grași Omega-3. Aceștia din urmă au proprietăți antiinflamatorii care calmează și protejează intestinul. În plus, peștele este o proteină ușor de digerat. Asociația Americană a Inimii recomandă consumul a cel puțin două porții de pește gras pe săptămână.
4. Tempeh
Fabricat din boabe de soia fermentate, tempeh-ul este un aliment bogat în proteine și fibre. Procesul de fermentare îi conferă beneficii suplimentare pentru sănătatea intestinală, deoarece conține atât probiotice, cât și prebiotice. Este o alternativă excelentă la carne, versatilă și plină de nutrienți, ideală pentru vegetarieni.
5. Ouăle
Ouăle sunt considerate un „aliment perfect” datorită conținutului lor de proteine extrem de ușor de digerat. Un singur ou mare oferă aproximativ 6 grame de proteine. Gălbenușul este, de asemenea, bogat în colină, un nutrient esențial care sprijină sănătatea intestinală și funcția cognitivă. Ouăle conțin și glutamină, un aminoacid important pentru menținerea și repararea mucoasei intestinale.
6. Laptele de vacă
O singură cană de lapte conține 8 grame de proteine complete, dar și vitamina D, care are un rol crucial în menținerea sănătății intestinale prin reducerea inflamației și susținerea microbiomului. Un studiu recent a demonstrat că persoanele care consumă mai multe produse lactate, în special lapte, au o diversitate mai mare de bacterii intestinale.
Ingrediente: 800 g ardei gras (preferabil roșii, galbeni și verzi), 1 ceapă roșie foarte mare sau 2 cepe medii (250 g), 6 linguri ulei măsline, 2 căței usturoi zdrobiți prin presă, sare, piper, 150 ml suc de roșii.
Preparare: Ceapa se toacă peștișori și se călește în ulei. Ardeii se spală, se curăță, se taie felii groase de un deget, se pun peste ceapă, se amestecă. Se acoperă cu un capac și se lasă la foc mic, aproximativ 10-15 minute, amestecând din când în când. Dacă ardeii nu lasă destul lichid și riscă să se prindă puteți adăuga puțină apă. Nu trebuie să se înmoaie foarte mult. Se adaugă sucul de roșii, sare, piper și usturoi. Se pune iar capacul și se mai lasă pe foc încă 5 minute. Dacă nu vă place cu mult sos, se ia capacul și se mai lasă să fiarbă până scade. Puteți presăra parmezan ras deasupra, după ce puneți preparatul în farfurie.
Un bărbat a descoperit că a trăit 8 ani cu o lamă de cuțit înfiptă în piept. Un bărbat din Tanzania, care s-a prezentat la spital cu dureri și o secreție purulentă la nivelul pieptului, a avut parte de un șoc uriaș: medicii au descoperit, la radiografie, că avea o lamă uriașă de cuțit înfiptă în piept de opt ani.
Cazul extrem de neobișnuit a fost publicat de medici de la Spitalul Național Muhimbili din Tanzania. Aceștia au descris situația unui bărbat de 44 de ani, în general sănătos, care s-a plâns de o secreție cu puroi ce apărea de 10 zile din mamelonul drept. El a negat orice durere în piept, dificultăți de respirație, tuse sau febră, dar, întrebat dacă a avut vreun incident notabil, și-a amintit de o altercație violentă de acum opt ani. Atunci suferise multiple tăieturi la față, spate, piept și abdomen. Rănile sale au fost cusute, iar de atunci a avut o viață normală, până când a apărut puroiul respectiv.
În mod miraculos, lama de cuțit, care a intrat prin omoplatul drept, a reușit să evite toate organele vitale. În urmă cu opt ani, spitalul la care fusese tratat nu avea aparatură pentru investigații radiologice, iar pentru că pacientul nu a raportat nicio durere, nimeni nu a mai investigat problema. Cel mai bizar aspect este că lama nu i-a provocat niciun disconfort timp de opt ani. Puroiul a apărut ca rezultat al țesutului mort care s-a acumulat în jurul corpului străin.
Intervenția chirurgicală și recuperarea
După descoperirea șocantă, cuțitul a fost extras cu grijă printr-o intervenție chirurgicală, alături de țesutul mort și puroi.
Pacientul a petrecut 24 de ore la terapie intensivă, înainte de a fi mutat în salonul de spital pentru încă 10 zile. Recuperarea sa a decurs excelent, iar controalele ulterioare nu au arătat nicio problemă.
Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul, de Robin S. Sharma
Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul prezintă povestea uimitoare a lui Julian Mantle, un avocat faimos, a cărui carieră impresionantă ascundea o profundă nefericire. Publicată pentru prima dată în urmă cu 25 de ani într-un tiraj redus, cartea a devenit rapid un fenomen transformator pentru cititori, răspândindu-se în întreaga lume. Acum, cu milioane de exemplare vândute, înțelepciunea conținută în acest clasic este mai relevantă ca niciodată, inspirându-ne să găsim fericirea, curajul și sensul vieții într-o perioadă marcată de incertitudini.