Creșterea euro pune presiune pe bugetele celor care încasează venituri în lei, dar au chirii sau rate stabilite în moneda europeană. Cursul din 2 octombrie 2026 a fost de 5,3447 lei pentru un euro, în creștere cu 6,7 bani față de ziua precedentă, potrivit arhivelor cursului BNR.
Pentru aceeași sumă datorată în euro, plătitorii trebuie să aloce mai mulți lei. Impactul concret depinde însă de cursul prevăzut în contract sau de cotația folosită de bancă la schimbul valutar.
O chirie de 500 de euro depășește 2.670 de lei
La cursul de 5,3447 lei/euro, echivalentul unor cheltuieli este:
| Cheltuială în euro | Echivalent în lei |
|---|---|
| Rată de 300 de euro | 1.603,41 lei |
| Chirie de 500 de euro | 2.672,35 lei |
| Mașină de 15.000 de euro | 80.170,50 lei |
| Apartament de 120.000 de euro | 641.364 lei |
Calculele sunt orientative și nu includ comisioane sau diferențele dintre cursul de referință și cel aplicat efectiv la tranzacție.
Potrivit comparațiilor publicate de România TV cu nivelurile din aprilie, o rată de 300 de euro ar necesita aproximativ 74 de lei în plus, iar o chirie de 500 de euro, circa 123 de lei în plus. Pentru achiziții mari, diferența poate ajunge la mii sau zeci de mii de lei.
Presiune și asupra cheltuielilor în străinătate
Efectele unui euro mai scump se pot vedea și în costul vacanțelor, al cumpărăturilor sau al serviciilor achitate în moneda europeană.
În cazul produselor importate, transmiterea creșterii cursului către prețul final depinde de contractele comerciale, stocuri și politica fiecărei firme. Scumpirea nu se produce automat și în aceeași proporție pentru toate produsele.
Instabilitatea politică, în fundalul evoluției cursului
Textul publicat de România TV pune deprecierea leului în legătură cu tensiunile politice și economice din ultimele luni. Demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, este confirmată și de cronologia AGERPRES.
În declarațiile reproduse de România TV, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, avertizează că volatilitatea poate continua cât timp persistă tensiunile interne. Economistul Cristian Păun descrie, la rândul său, tendința populației și a firmelor de a căuta protecție față de deprecierea leului.
Pentru gospodăriile cu venituri în lei și obligații în euro, efectul imediat rămâne același: o sumă mai mare trebuie rezervată pentru plata aceleiași chirii sau rate.
















