Deasupra munților: Telecabina de pe Tâmpa a împlinit 52 de ani. Telescaunul din Poiana Braşov este cel mai vechi din România şi a fost dat în folosinţă acum 72 de ani.
Telecabina care ne duce până în cel mai înalt punct al Braşovului este una din emblemele oraşului. Ne-am obişnuit cu cabinele roșii care urcă şi coboară zi de zi, cu cablurile de oţel care taie pădurea şi cu greu ne-am mai putea imagina Tâmpa fără „cutia zburătoare”.
Povestea telecabinei începe acum 52 de ani. Când a urcat pentru prima dată cu turişti la „Panoramic“. Dar, telefericul de pe Tâmpa n-a fost primul mijloc de transport pe cablu din Braşov.
Telescaunul din Poiana Braşov este cel mai vechi din România şi a fost dat în folosinţă acum 72 de ani. Astăzi Poiana își poartă schiorii și turiștii obișnuiți cu telecabine, telegondole şi teleschiuri pe zeci de kilometri.

Călătoria deasupra pârtiilor și a pădurilor este o performanţă pe măsura orașului care a fost cel dântâi în istoria plimbărilor la înălţime pe cablu din România.
Braşovul a pregătit primii specialişti în telecabine
În anii ’70, conducerea comunistă voia ca turismul românesc să capete avânt și o față nouă. Era ambiția lui Nicolae Ceauşescu, care dorea să cosmetizeze România și s-o facă să semene în această privință cu ţările capitaliste. Voia să construiască o imagine a României, bună de vândut peste hotare. Care să arate bine și ascundă mizeriile comunismului în spatele ,,pozei”.
Astfel, în vara anului 1970, au avut loc mai multe întâlniri între specialiştii români şi guvernul italian. Care, prin firma Ceretti e Tanfani, celebră în tehnologia construcţiilor pe cablu, a oferit soluţii tehnice pentru dezvoltarea de telecabine în staţiunile montane ale României. Printre acestea, şi Poiana Braşov.
Ministrul Turismului din perioada 1965-1972 înfiinţase deja în anul 1966, în cadrul Facultăţii de Silvicultură Braşov, catedra de Exploatări Forestiere. În care se studia printre altele şi disciplina numită „Funiculare Forestiere“.
Braşovul a pregătit astfel, în 1968, prima generaţie de ingineri constructori şi proiectanţi pentru viitoarele instalaţii pe cablu: telecabina Sinaia-Cota 1400, Cota 1400-Cota 2000, telecabina Tâmpa Braşov, telecabina Kanzel Poiana Braşov, telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea-Lac, telecabina Babele-Peştera.

Cerbul de Aur ne-a adus telecabina de pe Tâmpa
Telefericul de pe Tâmpa a fost dat în folosinţă în 1971, într-o duminică. Biletul dus-întors costa 5 lei. Tot în acei ani, pe coama Tâmpei a fost construit un releu de televiziune. Puţini braşoveni ştiu că, dacă n-aveam Cerb de Aur, n-am fi avut nici telecabina.
Conducerea judeţeană de partid de la acea vreme a venit cu propunerea ca oraşul să aibă teleferic încă din 1967, dar banii au fost alocaţi mult mai târziu. Cu ocazia celei de-a patra, și ultima, ediţii a Cerbul din „Epoca de Aur”. Ca să nu ne facem de râs în faţa artiştilor străini, spunea Ceaușescu.
Tot atunci, arhitecții au propus şi un restaurant rotativ pe culmea Tâmpei, ca la Viena. Dar asta i s-a părut deja prea mult lui Ceauşescu. Și a aprobat doar un restaurant obişnuit, actualul „Panoramic“.
2 minute, pentru cea mai frumoasă panoramă a Brașovului
De atunci, Telefericul de pe Tâmpa este ideal pentru cei care vor să ajungă sus, fără efort, repede şi în siguranţă. Și fără să rişte o întâlnire cu ursul. Capacitatea unei cabine este de 20 de persoane, putând călători circa 440 de turişti pe oră.
Staţia de pornire este la Cabana-restaurant „Casa Pădurarului“ (640 m), iar punctul terminus este Restaurantul „Panoramic“ (960 m). Cândva, când urșii nu umblau pe străzile orașului, la coborârea din telecabină în vârful Tâmpei, turiştii erau întâmpinaţi de un fioros urs brun, care părea că ameninţă. Fusese împăiat stând ridicat în două labe.
Cabina are la urcare o viteză de 6 metri/secundă, iar traseul măsoară 573 metri. Durata unei curse este de 2 minute şi 20 de secunde. Priveliştea din vârful Tâmpei, de pe terasa de piatră construită în 1873, sau de pe cea a fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra oraşului.
În zilele senine se poate observa întreaga ţară a Bârsei. În vârful muntelui emblemă al Braşovului, literele orașului și tricolorul, care sunt iluminate şi pe timp de noapte.
1951: primul telescaun
Telecabina de pe Tâmpa nu a fost primul teleferic din oraș. Brașovul are, de altfel, cele mai vechi mijloace de transport pe cablu la înălţime din România. Primul telescaun a circulat în Poiana Braşov, veche staţiune destinată practicării sporturilor de iarnă.

Prima menţiune documentară a zonei datează din 1427, când se consemnează că pe locul celei mai scumpe staţiuni din zilele noastre, ciobanii îşi păşteau oile. Schiorii au urcat Postăvarul încă din 1895, an în care a fost fondată Poiana Braşov.
Prima construcţie ridicată aici a fost în anul 1904. În 1906, Poiana Braşov a devenit staţiune turistică de schi. Iar trei ani mai târziu, a găzduit prima competiţie de schi din România.
În 1951, la Poiana Braşov, au avut loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, prilej cu care s-au dat în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul telescaun din România. Pe tronsonul lung de 2.150 de metri, între Postăvarul (1.799 m) şi Poiana Braşov (1.000 m).

Rolul telescaunului era să transporte rapid schiorii spre capătul pârtiei, peste zonele accidentate. Acum în Poinană sunt două telescaune (Ruia și Lupului).
Cu timpul staţiunea a ajuns un punc turistic foarte cunoscut și cu mare căutare. Astăzi, lungimea totală a cablurilor care transportă turiştii depăşeşte 10.500 m.
Simultan, pot călători pe deasupra masivului peste 7.000 de turişti, în nouă mijloace de transport pe cablu: două telecabine, o telegondolă şi şapte telescaune și teleschiuri.

Primele teleschiuri din Poiană
În Poiana Braşov, primele două teleschiuri, Kanzel şi Ruia, au fost inaugurate în 1968, având o lungime a traseului de 314, respectiv 501 m. În 1971 a apărut teleschiul Bradul cu o lungime de 458 m şi o capacitate de 900 persoane/oră, deservind pârtia cu acelaşi nume.
Mai târziu, în 1978-1979, au apărut teleschiurile Sub Teleferic şi Camelia. Teleschiul Slalom a fost dat în folosinţă în anul 1982 şi poate transporta 600 de persoane pe oră. În decembrie 2003, odată cu reamenajarea pârtiei Stadion, care timp de trei ani a fost impracticabilă, a fost inaugurat teleschiul cu acelaşi nume.
În Poiană este şi un tip special de teleschi numit babyschilift, pentru copii, numit Postăvarul&Cristianul. Traseul acestuia este de doar 300 m, diferenţa de nivel e de 50 m, iar durata de parcurgere a traselui, de patru minute.
Telefericul Kanzel are cel mai scund pilon de telecabină din România
Telecabina Kanzel, poreclită și ,,telecabina mică” din Poiana Braşov a fost pusă în funcţiune în 1971, având o lungime de 2.449 m, şi legând Poiana Braşov cu Vf. Cristianul Mare. Diferenţa de nivel între staţia de plecare (1.020 m) şi staţia terminus (1.727 m) este de 693 m.
Capacitatea unui vehicul este de 43 de persoane, iar capacitatea de transport pe oră este de 350 persoane, durata unui traseu fiind de 7 minute. Pe traseul său, se află și cel mai scund pilon de telecabină din România. E vorba de pilonul 2, cu 7,5 m înălțime.
Deși e din același lot cu Tâmpa și cele de la Sinaia, există câteva diferențe față de acestea. Întâi, înălțimea; această telecabină este mai aproape de sol decât celelalte. Apoi, capacitatea e aproape dublă; o cabină are 43 de locuri, spre deosebire de 20 și 25, câte au celelalte 3 instalații.

Telecabina „Capra Neagră“, „telecabina mare”
Cealaltă telecabină, „Capra Neagră“, face legătura între baza pârtiei Bradul şi Vf. Postăvarul. A început să meargă în 1982, iar lungimea traseului este de 2.809 m, diferenţa de nivel fiind de 735 m. Durata unei curse este de 8 minute şi 10 secunde.
Capacitatea de transport a unei telecabine este de 60 de persoane, câte 504 persoane pe oră. Motiv pentru care braşovenii au botezat-o „cabina mare“. Este singura telecabină din România construită de firma elveţiană Habegger Thun, în colaborare cu Institutul „Proiect” Brașov.
Toare celelalte sunt realizate de aceeaşi firmă italiană care a făcut telefericul de pe Tâmpa. Ambele telecabine din Poiană deservesc aceleaşi pârtii: Kanzel, Sulinar, Drumul Roşu, Ruia, Lupului, Sub Teleferic și Icpat.
Noua telegondolă
Telegondola Cristianul Mare a fost pusă în funcţiune în 1977 şi pornea de la Hotel Teleferic până la vârful Cristianu Mare, pe o lungime de 2.096 m. Capacitatea unei minicabine era de două persoane, putând transporta 400 de persoane/oră. Traseul era parcurs în 11 minute.
În anul 2005, telegondola a fost mutată şi înlocuită cu una de opt locuri. S-a repoziţionat vechea instalaţie de cablu prin devierea traseului, cu amplasarea staţiei de sosire pe locul fostei cabane Cristianul Mare, care a ars. A fost o investiţie de şase milioane de euro a Primăriei Braşov şi a proprietarului SC Ana Teleferic SA.
În decembrie 2005, a avut loc inaugurarea noii telegondole numită „Postăvarul Expres“, cu o capacitate de 2.200 de persoane pe oră, o lungime de 2.140 m. O călătorie nu mai durează 11 minute ca acum 30 de ani, ci doar 2-3 minute. Telegondola deserveşte pârtiile Sulinar, Drumul Roşu, Subteleferic, Ruia, Lupului.
Tot în anul 2005 a apărut şi proiectul de amenajare al unui telescaun, deoarece telegondola şi cele două telecabine nu făceau faţă numărului mare de turişti din sezonul de schi.
Noua linie de telescaun porneşte de la baza pârtiilor şi urcă până în Vf. Postăvarul, cu staţie intermediară în zona Ruia. Acesta asigură un trafic de 2.400 persoane/oră, iar instalaţia deserveşte toate pârtiile, având o lungime totală de 2,4 kilometri.

Muntele Braşovului
Muntele Tâmpa aparţine masivului Postăvărul şi este înconjurat aproape în totalitate de oraşul Braşov. Are o înălţime de 960 m (după unele surse 995 m), ridicându-se la aproape 400 m deasupra oraşului.
Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de animale (urşi, râşi, lupi, fluturi-35% din totalul speciilor din ţară noastră, păsări) şi plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană).

Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: pe jos, pe cele 25 de serpentine sau cu telecabina.
Panoramic e încă închis
Aro Palace, companie controlată de Transilvania Investments, a vândut restaurantul Panoramic de pe muntele Tâmpa din Braşov companiei hoteliere ANA Hotels, controlată de George Copos. Tranzacţia a fost încheiată la finalul anului trecut, însă valoarea nu a fost făcută publică.

Restaurantul Panoramic stă închis de câţiva ani, iar preţul cerut iniţial de compania care îl vindea a fost de peste 1 milion de euro. Acum, la aproape un an de la tranzacție Panoramic este tot închis.
Recorduri pe cablu
Cea mai lungă telecabină din lume este în Armenia, Halidzor-Mănăstirea Tadev (5.7km). Are viteza maximă: 37 km/h, capacitate: 25 pers.
Cea mai înaltă telecabină din lume este telecabina Mérida (Mérida-Venezuela), cu stația finală la altitudinea de 4765 m.
Cel mai înalt pilon din lume are 113,6 m și se află în Austria, la Gletscherbahn Kaprun III.
Capacitatea maximă de persoane treansportate într-o cabină este de 200 de persoane și aparține TPH200 Vanoise Express, La Plagne-Le Arcs, în Alpii francezi.
Cea mai joasă telecabină (la altitudinea de bază cea mai joasă) este telecabina Masada Arhivat, în Israel: 257 m sub nivelul mării, cu stația de vârf la doar 33 m deasupra mării.






