Un bolnav cu boala Alzheimer poate să uite dintr-un moment în altul ceea ce a vrut să spună, să adreseze aceleaşi întrebări sau să se refere la aceleaşi lucruri. Încercaţi să-i distrageţi atenţia aratându-i sau făcându-l să asculte aceleaşi lucruri. Luaţi-l de braţ şi daţi-i tandreţea şi securitatea de care are nevoie.
Dependenţa exagerată
Se poate ca pacientul să devină foarte dependent de dumneavoastră şi să vă urmeze peste tot. Aceasta ar putea fi agasant şi dificil de suportat, căci aceasta vă ia toată intimitatea. Pacientului s-ar putea să-i fie frică să nu cumva să nu mai reveniţi atunci când îl părăsiţi.
Sfaturi:
Când ieşiţi din casă, distrageţi-i atenţia pacientului. La nevoie, cereţi unei persoane să vă ţină temporar locul, ca să vă puteţi vedea de treabă câteva ore.
Pierderea obiectelor şi acuzarea de furt
Pacienţii uită adesea unde şi-au pus obiectele şi acuză adesea anturajul că le-a furat obiectele rătăcite. Acest comportament prezintă un sentiment de insecuritate dat de pierderea controlului memoriei.
Sfaturi:
Încercaţi să aflaţi dacă pacientul ascunde obiectele în locuri determinate.
Faceţi dubluri ale obiectelor frecvent pierdute, de exemplu chei.
Verificaţi conţinutul coşului de gunoi înainte de a-l arunca.
Pentru a răspunde la acuzaţii, adoptaţi o atitudine calmă.
Admiteţi împreună cu pacientul ca obiectul este pierdut şi ajutaţi-l să-l caute.
Ideile delirante şi halucinaţiile
Ideile delirante şi halucinaţiile nu sunt rare în cazul bolii Alzheimer. O idee delirantă este o idee fixă: de exemplu persoana crede că anturajul său reprezintă o primejdie. Pentru pacient, aceasta este o realitate, este o sursă de anxietate care-l poate antrena în tentativele sale disperate de a se proteja. În timpul halucinaţiilor, pacientul vede sau aude lucruri care nu exista, ca de exemplu umbra picioarelor patului sau ori persoane care locuiesc în încăpere.
Sfaturi:
Nu încercaţi să-l scoateţi pe pacient din propria sa realitate. Dacă se nelinişteşte, încercaţi să-l potoliţi cu o voce calmă. Puteţi, de asemenea, să-i luaţi calm mâna pentru a-l linişti.
Distrageţi-i atenţia indicîndu-i un alt lucru real din camera.
Întrebaţi-l pe medicul vostru dacă aceste probleme se datoreaza medicamentelor utilizate.
Sexualitatea
În linii mari, boala Alzheimer nu perturba relaţiile sexuale, dar ele pot modifica atitudinea pacientului. Mângâierile sau un contact delicat poate fi satisfăcător şi să-i permită pacientului un plus de intimitate. Este nevoie de multă răbdare. Bolnavul poate reacţiona în mod diferit decât în trecut, ca şi când sexualitatea nu l-ar mai interesa. În asemenea cupluri, intimitatea sexuală rămâne o componentă satisfăcătoare a relaţiei. Dar este posibil şi invers: persoana poate manifesta dorinţe sexuale excesive şi să aibă un comportament dezagreabil.
Sfaturi:
Cereţi sfatul altor membri de familie sau specialiştilor în care aveţi încredere. Medicul dumneavoastră sau Societatea Română Alzheimer poate să vă indice numele specialităţilor în aceasta problemă, de exemplu psihologi, asistenţi sociali care să vă dea sfaturile de care aveţi nevoie. Nu ezitaţi, mai ales să abordaţi asemenea probleme cu specialiştii potriviţi.(sursa: broşura bolnavului de Alzheimer)






