Pentru credincioşii ortodocşi şi greco-catolici, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină la Rusalii după 50 de zile Paşti, conform creştinortodox.ro. Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Paştelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt respectate de o mulţime de oameni. Cu toate acestea, obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte sunt mai puţin cunoscute. În Lunea Albă, aşa cum este numită a doua zi de Paşte, sunt respectate mai multe tradiţii, încă din timpuri străvechi.
În această zi, are loc aşa-numita ”umblare cu pască”, adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. Se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Naşii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiţia spunând că aceştia mergeau împreună la hora satului, notează crestinortodox.ro.
O altă tradiţie specifică Lunii Albe este stropirea cu apă. Se spune că acest ritual are la origine povestea despre o fată evreică ce a leşinat la auzul veştii învierii lui Hristos, fiind readusă în simţiri de nişte tineri ce au stropit-o cu apă. În Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi mici daruri.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.În Șcheii Brașovului, Junii participă la ”Marţea cu plăcinte“ , care se defășoară în Piaţa Unirii, lângă Biserica ”Sf. Nicolae”. Obiceiul constă în adunarea Junilor Tineri în Piaţa Unirii, împărțirea de plăcinte şi jucarea horei junilor în prezenţa unui public numeros. Apoi urmează urcarea pe Coastă împreună cu muzicanţii pentru a juca hora junilor şi a arunca buzduganul sus la Crucea de pe Coastă. Anul acesta, ”Marțea cu Plăcinte” în Șcheii Brașovului va începe la ora 17.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă. În Vinerea Scumpă, în Șcheii Brașovului are loc ”Aruncatu-n ţol”. Este un eveniment spectaculos care va avea loc de la ora 17.00, în Piaţa Unirii, Junii Tineri fiind aruncaţi spre cer cu ajutorul unei cergi. Sunt aruncaţi în ţol toţi junii care alcătuiesc grupul Junilor Tineri. Este un ritualul vechi, care confirmă intrarea în ceata de feciori.
Duminică – Parada Junilor, de la ora 11:00
În Duminica Tomii, pe 1 Mai, va avea loc tradiţionala paradă călare a celor şapte grupuri de Juni (Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Albiori şi Roşiori), fiecare grup îmbrăcat în portul tradiţional specific.






