Grotele din preajma Brașovului sunt printre cele mai frumoase, mai răcoroase și mai originale din România.
În loc de aer condiționat, ventilatoare, evantaie, ștranduri și găleți cu apă, ne putem răcori natural vizitând o peșteră. Brașovul se poate lăuda cu caverne „campioane“ absolute ale României. Astfel, în Munții Piatra Craiului avem peștera cu cel mai adânc gol alpin, iar în Făgăraș sunt peșterile cele mai vechi de pe teritoriul țării și cele mai multe grote cu ghețari subterani.
Una dintre ele e peștera aflată la cea mai mare altitudine din România, alta deține recordul național pentru colecția de ceramică descoperită cel mai sus în țara noastră, iar alta este locul cel mai înalt în care există viață subterană. Cine vrea să cunoască toate comorile naturale ale Țării Bârsei, trebuie să meargă și în profunzime, în adâncurile pământului, acolo unde natura a săpat acum milioane de minute monumente spectaculoase, care te fac să îngheți de uimire.
Cel mai mare hău din Europa
Avenul de sub Colții Grindului se află în masivul Piatra Craiului. Gura de intrare a peșterii este situată la o altitudine de aproximativ 2.000 m, în apropierea Hornului Mic. Grota are cea mai mare denivelare din România și din Europa (-540 m) și este a opta din lume, fiind inclusă în cadastrul mondial al celor mai profunde goluri alpine. Parcurgerea peșterii e recomandată numai celor antrenați.
Descoperirea avenului i-a fascinat pe mulți alpiniști și speologi aflați în căutarea unei intrări spre adâncurile muntelui, unde o legendă spune că s-ar afla un lac. Gura de intrare a fost descoperită în 1985. După șase ani de explorare, la puțul nr. 5 (Niagara) s-au găsit fisuri largi care suflau aer puternic, anunțând goluri subterane imense. Aventurieri aflați în căutare de comori au deblocat fundul peșterii, înaintând în subteran și mărind astfel avenul. Unii dintre ei și-au pierdut viața. Abia după anul 2000, speologii au ajuns la minus 540 metri față de intrare. Dar acesta nu este capătul avenului, cine știe cât poate fi de adânc?
Peștera este o prăpastie circulară, formată dintr-o înșiruire de 12 puțuri verticale, legate cu pasaje de galerii. În perioadele ploioase, apele de suprafață se drenează violent, ridicându-se la 7 km în jurul avenului. În adâncuri, temperatura constantă a avenului e de minus 6 grade C.
Peștera de Gheață: 0 grade C
Nu degeaba se numește Peștera de Gheață, e un adevărat frigider, temperaturile rămân constante tot timpul anului, zero grade sau chiar mai puțin. Se află în Masivul Piatra Mare, sub culmea Gâtul Chivei, în baza unui abrupt de câteva zeci de metri. Intrarea e o crăpătură între două stânci care parcă stau să cadă și printre care abia se poate strecura un om. Peștera propriu-zisă e o încăpere lungă și îngustă, rece ca gheața, care coboară. Veți vedea în miezul verii pete de gheață, chiar zăpadă.
Peștera verticală s-a dezvoltat pe o fisură în blocul de calcar. Are circa 50 metri lungime, dar se îngustează atât de tare încât nu poate fi parcursă de oricine. Stâncile neregulate sunt și un loc preferat de alpiniști. Nu e bine să zăboviți prea mult în această peșteră, trecerea de la aer cald la aer foarte rece nu este o idee sănătoasă. Cel mai bun loc de a vă trage sufletul e în zona intrării, unde nu e chiar gerul din inima muntelui.
Mai există un inconvenient, bateriile se vor descărca rapid la temperaturi scăzute și riscați să rămâneți pe întuneric. Fenomenul peșterilor cu gheață care rezistă în lunile caniculare are o explicație simplă: nu există altă ventilație decât intrarea îngustă, aerul circulă greu prin culoar, astfel că aerul din tunel se păstrează rece tot timpul anului.
Salba de caverne din Făgăraș
În Valea Coților din Munții Făgăraș există o peșteră în care s-a găsit ceramică din secolul XV, acesta fiind depozitul de vestigii aflat la cea mai mare altitudine din România (1.600 m). Cu toate că peștera ar trebui să prezinte un interes deosebit, alte cercetări nu s-au făcut pentru simplul motiv că artefactele nu pot fi comparate cu ceva găsit la altitudini similare. În peșteră sunt 7 grade C la intrare și 4,5 grade în Sala Bolovanilor, unde s-au aciuat lilieci.
În Făgăraș, găsim peșteri valoroase pentru speologie, dar și cele mai răcoroase pentru cine se aventurează la mari înălțimi, mai cu seamă că în acest masiv sunt și cele mai multe peșteri cu ghețari subterani din România. Sunt și cele mai vechi cavități din România, datând de la începuturile erei terțiare, cu 30-40 milioane de ani mai vârstnice decât se dovedise până acum.
Descoperită în 1989, la o altitudine de 2.435 m, Peștera M3-R2 din Mușețeica este peștera în calcar situată la cea mai mare înălțime din România. Grota are o lungime de 86 m și o denivelare de circa 20 m. Micile viețuitoare observate la -19,8 m trăiesc cu 1.000 m mai sus decât cele descoperite la noi până acum, ceea ce înseamnă record național de viață subterană.
• Peștera de sub Negoiu este cavitatea cu gheață situată la cea mai mare înălțime din țară (2.240 m).
• Peștera 2 de pe Muntele Ciortea este cunoscută drept cea mai ramificată.
• Peștera 1 de la Piscu Negru (1.195 altitudine), aflată într-o mină, are un bogat curs subteran și cascade de până la 8 metri înălțime.
• Peștera Caprelor Negre e lungă de 38 m și e locul preferat de adăpost al acestor animale ocrotite de lege.
Peștera cu muzică
Peștera Valea Cetății este situată la 3,5 kilometri de Râșnov, pe versantul vestic al Masivului Postăvarul. Se poate ajunge aici cu bicicleta, pe jos sau cu mașina. Intrarea principală, descoperită în 1949, când accesul era posibil doar pe burtă, se află la altitudinea de 790 m. Caverna este lungă de aproape un kilometru și are o vârstă considerabilă. S-a format în jurasic, adică acum 150 milioane de ani.
Aici au fost găsite fosile de Ursus spelaeus. Face parte din aria naturală protejată Peștera Valea Cetății. Împreună cu stâncile și lapiezurile din Poiana Dracului, arborii seculari, flora, pierderile de apă din ponorul Fundățica, peștera are valoare ecologică, științifică și peisagistică deosebită.
O dată intrați, veți vedea mai multe galerii mici, tuneluri și sala mare, cam cât o jumătate de teren de fotbal, în care e și un lac cu un metru în diametru și adâncime de 30 de centimetri. Pentru că vizitatorii sunt din ce în ce mai mulți, începând cu 2010, accesul la peșteră a fost amenajat cu balustrade, scări, trotuare, iar interiorul este iluminat rece cu un sistem german, unic în România, care nu încălzește aerul, conservând microclimatul la 8-9 grade Celsius, indiferent de anotimp. Turul peșterii durează 20 de minute.
Ce are deosebit Peștera Valea Cetății? Dantelăriile carstice, tavanul plin de stalactite și acustica specială. De doi ani de când peștera a fost amenajată și introdusă în circuitul turistic, oaza de răcoare naturală găzduiește în fiecare weekend concerte de muzică clasică, în interpretarea muzicienilor de la Filarmonica Brașov. Peștera Valea Cetății a fost declarată zonă naturală protejată de interes național și monument al naturii.
Peșteri cu lapte și aur
O altă peșteră din Postăvarul este Avenul Groapa cu Aur, la care se poate ajunge din Poiana Brașov, prin Prăpastia Lupului. Are 31 de metri lungime și se află la o altitudine de 1.100 metri. Avenul se află pe râul Groapa de Aur sau Râul Valea Seacă, un afluent al râului Valea Poienii.
La Peștera de Lapte se ajunge pornind de la intrarea în Poiana Brașov, pe un drum betonat marcat cu triunghi albastru și cruce roșie. Situată la 1.350 de metri înălțime, are pereții acoperiți cu minerale albe (calcit), de consistență moale, de unde și comparația cu picăturile de lapte. Acestea se numesc MontMilch (lapte de munte). Accesul în peșteră se face ușor, printr-o intrare ornată cu stalactite. Caverna are doar o încăpere, de 175 m lungime, între 14 și 20 m lățime și între 3 și 6 m înălțime. Temperaturile nu depășesc 9 grade Celsius.
Peștera de Ocru din Masivul Postăvarul, Muntele Stejerișul Mare se mai numește și Peștera din Colții Corbului Mare. E situată la 780 m altitudine și are o lungime de 70 m. E o peșteră din care s-a exploatat ocrul, o argilă de culoare galbenă.

Peștera junilor brașoveni
Poate cea mai cunoscută peșteră din Postăvarul este cea de la Pietrele lui Solomon, folosită ca refugiu în timpul invaziei turcilor. Peștera a fost săpată de Valea cu Apă, pârâul cu spectaculoase abrupturi calcaroase și care a format cheiul La Chietre.

Peștera Râșnoavei se află în masivul Postăvarul, la o oră de mers pe jos din Râșnov. Are o lungime de 392 de metri și două intrări. O parte a traseului trebuie străbătută târâș, în altă porțiune, se coboară pe cablu. După ploi abundente, peștera se umple de apă. Este indicat să intrați în Peștera Râșnoavei numai dacă nu suferiți de claustrofobie și numai însoțiți de un ghid cu experiență. Dar aventura merită, peisajul subteran este inedit, cu săli mari împodobite cu concrețiuni, stalagmite, stalactite, candelabre. Peștera nu este amenajată și nu este iluminată, păstrându-și atmosfera naturală veche de milioane de ani.
Orașul liliecilor
Peștera Liliecilor din satul Peștera, comuna Moieciu, se află la o altitudine de 950 m. Inclusă în Parcul Național „Piatra Craiului“ și declarată zonă naturală protejată de interes național și monument al naturii, grota are o suprafață de un hectar și jumătate și s-a format prin eroziune, apele pârâurilor săpând în calcar galerii care funcționează ca o capcană pentru aerul cald. A fost descoperită în 1957, când a fost botezată Peștera Mare sau Peștera Bădichii. Are o lungime totală de 370 m, din care 109 m de galerie, cu o denivelare de 10 m.
Accesul în peșteră se face printr-un culoar îngust. După câțiva pași, tavanul își schimbă culoarea. Camera principală are o lungime de 162 m și este decorată cu formațiuni calcaroase denumite și „lacrimile pământului“. Prin incintă curge un pârâiaș de mîl. Peștera nu este electrificată, dar o lanternă este suficientă să vă lumineze calea și să nu călcați în excrementele de lilieci. Aici își au habitatul sute de colonii de lilieci. Trebuie să păstrați liniștea. Mamiferelor zburătoare le place acest loc subteran pentru temperatura constantă tot timpul anului, de circa 10 grade C. Peștera nu a fost electrificată și nici nu este deschisă publicului, cu toate că dacă vreți să intrați, nu vă oprește nimeni. Liliecii, unii dintre ei aparținând unor specii unice în lume, nu trebuie deranjați. În această peșteră au fost descoperite vârfuri de silex, lamele și răzuitoare din paleolitic.

Scoici, uriași, stafii și zâne
În Munții Perșani există așa-numita Peșteră a Scoicilor, cu formațiuni spectaculoase formate din fosilele scoicilor și a altor viețuitoare din marea care cândva acoperea Țara Bârsei. Peștera are circa un kilometru de galerii.
Mai puțin faimoasă, dar la fel de frumoasă ca grotele cele mai căutate din România, Peștera Comăna se află pe râul cu același nume din Munții Perșani, pe raza satului Comăna de Sus. Grota are o valoare științifică deosebită: stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduț, helictite (formațiuni spiralate), excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, draperii, planșee suspendate, bazine cu coloane de calcit.
Peștera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, acoperind circa 2.500 mp. Denumirile sunt fascinante: Galeria Zânelor, Emilia, Sala Bradului (conține o stalagmită albă, înaltă de 4,5 m și cristale în formă de brăduț), Sala Catedralei, Sala Stafiei, Sala Uriașilor, Galeria Comorilor (stiloite de 1,5 metri, translucide, sau mănunchiuri de helictite contorsionate sau sub forma unor baghete, ace de aragonit). Descoperită în 1981, Peștera Comăna, cunoscută de localnici și sub denumirea de Peștera din Valea Mănăstirii, este o rezervație naturală de tip speologic, declarată arie protejată. Prezintă interes speologic, dar și faunistic datorită prezenței unei comunități de liliac cu urechi de șoarece (Myotis myotis), specie cavernicolă (protejată prin lege).
Adăpostul urșilor și al Haiducului Fulga
Peștera Bârlogul Ursului din Munții Perșani este o arie protejată de interes național, pe teritoriul administrativ al comunei Apața. Mai e cunoscută și sub numele de „Peștera din fața Scocinei“, Tolvajos sau Peștera Hoțului de la Apața (după numele Pârâului Hoțului). Interiorul este decorat cu draperii, baldachine și concrețiuni ciudate, una având formă de cap de urs. Grota se află la o altitudine de 726 m, e străbătută de un pârâu, iar galeriile orizontale pe două nivele formează o rețea labirintică de 400 m lungime. Pentru a ajunge la intrare, se urcă aproximativ 700 m pe un drum forestier lejer.
Pentru specialiști, această peșteră, ca și Rezervația Paleontologică de la Ormeniș, sunt adevărate laboratoare naturale pentru studierea faunei fosile din perioada Cretacicului superior. Mai există o Peșteră a Urșilor, în Carpații Meridionali. Are o lungime de 367 m, o galerie de 130 mp, numeroase coloane și schelete de urși preistorici.
Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud-est a Munților Piatra Craiului, la o altitudine de 861 m. Lungă de peste 250 m, această peșteră are aspectul unei galerii puțin ramificate, poate fi lesne străbătută, având plafonul mai înalt decât statura omului. Temperatura oscilează în jurul valorilor de 10-12 grade C.
Pe aproape e și Peștera lui Fulga, un haiduc care a trăit în apropierea Castelului Bran. Legenda spune că Fulga ataca și prăda pe cei bogați, bet nu-i omora. Toată prada o dăruia fetelor frumoase, dar sărace, ca zestre pentru a se putea mărita. Fulga era foarte prietenos cu localnicii, totuși aceștia l-au trădat, divulgând locul în care se ascundea. Haiducul a fost trimis la închisoare, dar ascunzișul lui a rămas să-i poarte numele.
Peșterile terifiante din Piatra Craiului
Masivul Pietrei Craiului ascunde aproape 600 de peșteri, calcarul care le formează fiind mai propice apariției peșterilor decât rocile dure ale Făgărașului. Nu sunt atât de lungi ca alte peșteri din țară, dar sunt printre cele mai spectaculoase și au denumiri pe măsură:
• Peștera Stânca Dracului
• Peștera Dracului
• Peștera Dracilor
• Peștera Umbrelor
• Peștera Vârcolacului de Piatră
• Peștera Întâlnirii cu Ursoaica
• Peștera Ursoaicei
• Peștera Haosului
• Peștera Uitată de Lume
• Peștera Singuratică
• Peștera Misterioasă
• Peștera Trudei
• Peștera Urcușului Greu
• Peștera cu Prăbușiri
• Peștera cu Tavanul Prăbușit
• Peștera cu Stânca Care Pendulează
Tot aici e și Peștera din Colții Chiliilor (Zărnești), folosită de-a lungul vremii ca ascunziș în timpul atacurilor turcești din anul 1421, dar și ca loc de rugăciune. Galeria are o lungime de circa 20 de metri. Se spune că peștera are o putere neobișnuită asupra apelor, altfel că aceia care veneau la peșteră se rugau să se oprească inundațiile ori ca să înceteze perioada de secetă. Cei care săpau fântâni se rugau aici să găsească apă. Astăzi, în peșteră găsim un mic locaș ortodox cu hramul Sfintei Parascheva, unde se țin slujbe religioase la marile sărbători. Peștera este deschisă tot timpul anului.
Recorduri subterane
• Proporție: Din numărul total de rezervații și monumente ale naturii din România, o optime este reprezentată de peșteri. România este una dintre țările cu cele mai multe (peste 12.000) și mai diverse peșteri din lume. În Europa, suntem pe locul doi. Avem 76 de peșteri mai lungi de 2 km și 86 mai adânci de 100 m.
• Cea mai lungă peșteră din România: Peștera Vântului, din Munții Pădurea Craiului (47 km), cea mai lungă din lume fiind Ridge Caves (102 km) din SUA.
• Avenul de sub Colții Grindului: Cea mai mare denivelare negativă din România (540 m).
• Peștera Șura Mare (Munții Șureanu): Cea mai mare denivelare pozitivă (405 m).
• Clocoticiul (Munții Vâlcan): Cea mai lungă verticală subterană: 121 de metri.
• Cascada subterană: Cea din Peștera Găvanului (Podișul Someșan): 52 m.
• Peștera de sare: Are peste 3 km lungime, pe locul doi în lume, se numește Peștera Șase Iezi și se găsește în Munții Buzăului.
• Peșteră termală: Peștera lui Adam (Munții Cernei), cu apei și aer cald, temperatura atingând 45 de grade.
• Ghețarul de la Scărișoara: Are un volum de 50.000 metri cubi.
• Peșteră de pământ: Peștera de la Râpa Roșie (lângă Sebeș), 25 m lungime.
Pe vremea când aici trăiau oameni
Peștera este o cavitate, o scobitură naturală subterană, formată prin dizolvarea unor roci solubile în apele de infiltrație. Acest tunel neregulat este împodobit cu formațiuni spectaculoase. Peșterile sunt astăzi curiozități turistice și științifice, dar cândva făceau parte din viața oamenilor ca adăpost, loc de cult, de manifestare artistică, de refugiu, de meditație.
În Peștera Muierilor au fost descoperite fosile ale oamenilor de Neanderthal vechi de 390.000 de ani. O urmă de picior pietrificată veche de 62.000 de ani a fost găsită în Peștera Ghețarul de la Vârtop. În 2002, într-o peșteră din Munții Aninei, a fost descoperită o mandibulă veche de circa 40.000 de ani, un craniu aproape complet cu 14.000 de ani mai tânăr. În Peștera Cuciulat au fost descoperite picturi reprezentând un căluț, o panteră și o siluetă umană. În prezent, peste 30 de milioane de chinezi locuiesc în peșteri. În peșteri trăiesc specii de plante independente de fotosinteză (alge, ciuperci) și animale (viermi, miriapode, pseudoscorpioni, păianjeni și crustacee inferioare). Biologul Emil Racoviță (1868-1947) este cel care a pus bazele speologiei în România.






