În România, mass-media este lipsită de independență, iar mecanismele de finanțare sunt adesea corupte. Asta arată cel mai nou raport privind libertatea presei în lume publicat de organizația internațională Reporteri Fără Frontiere. Amintim că astăzi, 3 mai, este Ziua mondială a libertăţii presei.
Reporteri Fără Frontiere arată că în România ”practica larg răspândită de deturnare a fondurilor publice către mass-media, într-o manieră netransparentă, denaturează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media”.
România se clasează pe locul 49 la nivel global în privința libertății presei, în urcare față de anul trecut (locul 53).
România în raportul Reporteri Fără Frontiere:
România are un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Cu toate acestea, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media, în special de către stat, precum și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.
Peisajul mediatic. Marile grupuri media europene, cum ar fi Ringier, PPT Group și Dogan Media International, sunt prezente pe piață alături de actori locali mari și mici (inclusiv Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project și PressOne). Piața este diversificată, dar fragmentată, cu multe canale de televiziune a căror sustenabilitate este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă.
Contextul politic. În România, mass-media este lipsită de independență și suferă de încercări de interferență, în special în ceea ce privește numirile șefilor radioului și televiziunii publice, precum și ale Consiliului Național al Audiovizualului. Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări opace a mass-media. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști.
Cadrul juridic. Legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei este insuficient pusă în aplicare, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional. Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și ridică probleme serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să preseze mass-media să își dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) este în creștere, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.
Contextul economic. Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte. În timp ce cele mai mari companii media reușesc să fie viabile din punct de vedere economic, cele mai multe depind de surse externe de finanțare, inclusiv de subvenții. Practica larg răspândită de deturnare a fondurilor publice către mass-media, într-o manieră netransparentă, denaturează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media. În plus, noua strategie de afaceri a grupului Ringier în România a ridicat îngrijorări cu privire la independența editorială în 2023, când mai mulți dintre editorii săi de presă au fost forțați să plece.
Contextul sociocultural. Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența narațiunilor înșelătoare și a știrilor false din partea unor instituții media și politicieni, în special în contextul pandemiei Covid-19 și, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele grupuri de populație tind să aibă încredere în aceste informații false, care uneori converg cu propaganda rusă și alimentează neîncrederea lor în mass-media.
Siguranță. Siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări. În campania de hărțuire și defăimare de mare amploare împotriva reporterului Emilia Sercan, autoritățile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate și de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând să obțină o putere și o influență mai mare pe fondul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale.






