15.2 C
Braşov
AcasăSanatateBurta-simbolul bunăstării? De ce se îngrașă românii, deși mulți se laudă că...

Burta-simbolul bunăstării? De ce se îngrașă românii, deși mulți se laudă că mănâncă sănătos?

l Explicațiile unui medic specialist în chirurgia obezității

- Advertisement -

Cel mai recent studiu arată că peste jumătate din românii adulți sunt supraponderali, iar aproape 20% au depășit pragul obezității. Medicul chirurg Mihai Ionescu, specialist în chirurgia obezității, explică de ce se confruntă românii cu kilogramele în plus și cum este influențată această problemă de nivelul de trai al acestora, dar și de educația primită. ”Problema obezității a ajuns la proporții epidemice, peste 4 milioane de oameni murind în lume în fiecare an ca urmare a obezității. Conform OMS, estimările referitoare la ratele obezității din România la nivelul anului 2008 arată că 51% din românii adulți (peste 20 de ani) erau supraponderali și 19,1% erau obezi. Prevalența supraponderalității era mai mare în rândul bărbaților (53,1%) față de femei (49,1%). Proporția bărbaților și femeilor care erau obezi a fost de 16,9%, respectiv 21,2% ”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu. Din păcate nu există date mai recente referitoare la ratele obezității în România, astfel că ne raportăm la acel an. Totuși, din experiența profesională proprie și din datele culese din domeniul de activitate, medicul spune cu certitudine că procentele au crescut vertiginos în ultimul deceniu și avem îngrijorător mai multe cazuri în rândul copiilor și adolescenților.

Educație precară, tradiții nesănătoase

Dr. Mihai Ionescu a efectuat un studiu în rândul pacienților care au apelat la operația de micșorare a stomacului. 122 de persoane au completat un chestionar cu 71 de întrebări, iar răspunsurile acestora ajută la înțelegerea factorilor care le-au adus în stadiul în care au acumulat atât de multe kilograme în plus. Din cei 122 de pacienți din analiza cantitativă, 25% sunt bărbați și 75% femei, cu vârste cuprinsă între 18 și 67 de ani. ”Cele mai des întâlnite cauze țin de alimentația total nepotrivită, care este influențată de o educație precară, o lipsă de informație despre ce efecte negative au alimentele preferate, venituri limitate care îi fac pe pacienți să aleagă produse accesibile, dar hipercalorice, sau chiar tradițiile unor categorii sociale și etnii”, spune medicul Mihai Ionescu. Răspunsurile participanților la studiu referitoare la calitatea calorică a alimentelor preferate scot la lumină cei mai mari „vinovați” ai aportului ridicat de calorii: dulciurile și băuturile dulci. 40-48% dintre respondenți afirmă că pe acestea le preferă și le consumă zilnic. În același timp, doar 8% preferă legumele.

Venituri mici, alimente nepotrivite?

- Advertisement -

Multe persoane consideră că a mânca sănătos presupune să ai mulți bani. Astfel se face că ajung să cumpere alimentele și produsele cele mai ieftine, dar despre care știu că sunt plăcute la gust. Ei consideră că nu pot accesa financiar alte opțiuni despre care aud că ar fi mai sănătoase. Este o percepție total greșită pentru că, dacă ar fi informați corect și încurajați, ar afla că pot cumpăra, cu același buget, alimente sănătoase și gustoase, care, consumate în porții potrivite, îi vor ajuta să rămână sănătoși și în formă, departe de complicații medicale care presupun medicamentație și investigații scumpe. ”În România anilor 90, restaurantele de tip fast-food erau văzute ca un semn de bunăstare. Doar în ultimii 10-15 ani fast-foodul a devenit accesibil în România încât, practic, devine mai ieftin să mănânci în aceste locații decât să încerci să gătești o masă acasă, evident cu mențiunea de a nu pretinde un nivel ridicat nutrițional sau calitativ”, spune medicul Mihai Ionescu.

Carnea grasă, simbol al bunăstării la români

Multe tradiții culinare românești presupun consumul unor alimente cu multă grăsime și asocieri de alimente hipercalorice. ”Obișnuiesc să operez și mulți pacienți de etnie romă și am observat un anumit specific al alimentației lor. Mă refer însă la cei ce provin mai ales din mediul rural, din provincie. Sunt cei care încă păstrează un stil de viață și alimentație semi-rural, în general bazat pe carne. Prețuiesc carnea, care probabil încă reprezintă un simbol al bunăstării și o mănâncă grasă, mai ales prăjită.Grătarul este prezent între metodele de gătit, însă prăjitul în untură sau ulei este cel mai des povestit. Am operat pacienți de la care am aflat acest tip de alimentație: carne prăjită, multe grăsimi, pâine la fiecare masă și cartofi. Explicația vine și din stilul de viață al familiilor în care femeile sunt casnice, gătesc mult, zilnic, iar bărbații muncesc, dar mănâncă acasă, în familie“, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.

Românii iau gustări nesănătoase între mese

Multe persoane aleg produse ce conțin multe calorii, aditivi și potențatori de gust, totul din rațiuni de plăcere a gustului și confort. ”Un șofer de TIR îmi povestea la prima consultație că mâncatul în timp ce conduce este principala distracție pe care o poate avea un șofer, iar el se bucură din plin de acest obicei: o sticlă de 2 litri de cola, sandvișuri, semințe, covrigei și chipsuri. În acest profil se încadrează mulți alți pacienți care, deși constată că iau în greutate, nu se pot abține de la a mânca atât de haotic zi de zi”, afirmă dr. Ionescu. S-a remarcat numărul ridicat al meselor zilnice, obiceiul de a mânca între mese, dar mai ales ce anume se consumă la gustările în cauză. 56% din cei întrebați au trei sau mai multe mese, iar 78,8% obișnuiesc să mănânce între mesele principale. Astfel, mâncatul nu mai este apanajul exclusiv al luării mesei la ore stabilite, ci o alimentație spontană, dezorganizată și stimulată facil de oferta de produse cvasi-prezentă în jurul nostru.

Românii, victime sigure ale marketingului alimentar

Pacientul obez devine un tampon între industria alimentară și cea medicală și farmacologică. Mai întâi, este ținta marketingului alimentar, aflând de produse care mai de care mai gustoase și pline de calorii, fiind încurajat să le cumpere și prin prețul atractiv. Apoi, primește informații din zona industriilor de dispozitive medicale și farmacologice, acestea din urmă fiind cele care încearcă scăderea nivelurilor obezității. ”Controlul dimensiunilor porțiilor de mâncare, consumul unei diete cu conținut scăzut de grăsimi și calorii și activitatea fizică regulată sunt comportamente care protejează împotriva obezității. Se dovedește însă dificil să adopți și să menții aceste comportamente în mediul actual. Deoarece obezitatea este dificil de tratat, subliniez de fiecare dată că este necesar să se implementeze politici de sănătate publică îndreptate spre prevenție”, spune medicul Mihai Ionescu.

Slăbești prin operație, dar e important ce faci după!

Multe persoane care au depășit pragul obezității ajung să apeleze la chirurgia obezității, la intervenția chirurgicală de micșorare a stomacului. Aceasta îi ajută să diminueze considerabil porțiile de mâncare zilnice și să scape de kilogramele în plus care le-au transformat viața într-un calvar și duc la apariția unor boli grave. Medicul chirurg Mihai Ionescu atrage însă atenția că este important ca operația să fie începutul unui stil de viață echilibrat, care să mențină sănătatea și greutatea în limitele dorite: ”Câștigul evident obținut după operație este scăderea volumului gastric și modificarea digestiei, care ajută să eliminăm kilogramele în plus și să ajungem la o greutate în limite normale. Este însă important să se țină cont de recomandările noastre, de a adopta un stil alimentar echilibrat, bogat în nutrienți sănătoși, pentru a menține rezultatele pe termen lung și să îndepărtăm problemele de sănătate asociate obezității. Practic, intervenția chirurgicală este punctul de pornire spre o nouă viață, trăită în echilibru și sănătate, conștientizând și respectând noile sale reguli.”

Urmăriți Monitorul Expres și pe Google News

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Cele mai populare

Web design Brasov
EVOLUEAZA IN CARIERA – CRESTEREA NIVELULUI DE COMPETENTE IN RANDUL ANGAJATILOR!

COMENTARII RECENTE

Dan POPESCU COLIBASI on Românii nu mai vor copii