4.1 C
Braşov
AcasăStiri Brasov„Îngropatul Anului“ reînoiește timpul

„Îngropatul Anului“ reînoiește timpul

Până la Bobotează, în 6 decembrie, când se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, tradițiile se țin cu sfințenie pentru spor și sănătate

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, este numit la români „Îngropatul Anului“, denumirea de Revelion aparținând timpurilor moderne. Timpul este „oprit“ după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la capăt în ziua de Anul Nou. Sfinții sunt aranjați în calendar în ordinea vârstelor. Cei de la începutul anului sunt tineri (Sfântul Vasile, Dragobete, Sângiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sfântul Ilie, Sfânta Maria), iar ultimii sărbătoriți sunt, fără excepție, bătrâni (Moș Nicolae, Moș Ajun, Moș Crăciun). Există, însă, și excepții: Moș Alexă și Baba Dochia (1 și 17 martie), celebrați primăvara.

Ceapa și meteorologia

Pe vremuri, în seara dinaintea Sfântului Vasile se înșirau 12 foi de ceapă, pe care se presăra sare. Apoi se boteza fiecare foaie cu numele unei luni. Cea în care se aduna mai multă apă desemna luna cea mai ploioasă a anului următor. Unde sarea rămânea uscată, era semn de secetă mare. Un alt obicei prin care se stabilea rodnicia anului ce urma cerea să se spargă cărbunele dintr-un singur lemn (fag sau stejar) în bucăți, fiecare dintre acestea primind numele unei cereale: grâu, orz, porumb, ovăz, secară. Se puneau bucățile de cărbune în vatra încinsă, iar bucata care se făcea până dimineața scrum anunța un an bun pentru recolta respectivă. Cărbunele ce rămânea neatins atenționa asupra unui an slab. Se spune, de asemenea, că luna plină de Sfântul Vasile prevestește un an bun, roditor.

De Sfântul Vasile se ghicește ursita

În prima zi a Anului Nou, ziua Sfântului Vasile, se cântă colinde specifice și se împart daruri, mai mult simbolice. Se spune că, în ziua de Sfântul Vasile cerul este deschis, rugăciunile sunt mai eficiente, dar și că magia are mai mulți sorți de izbândă. Din aceste motive, în această zi li se prezice fetelor viitorul. În vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul cărților și cea cu oglinda. Pentru ca fata să-și viseze ursitul, ea trebuia să-și pună sub limbă, înainte de a se culca, puțin busuioc. La sate se coace și acum pâine pentru toată familia, și se „citesc“ evenimentele din anul abia început (prin felul în care se rupea pâinea, prin studierea norilor sau a felului în care bate vântul) și se încearcă deducerea soartei rudelor și prietenilor.

Plugușorul în Ajun
Copiii și tinerii pleacă cu Plugușorul în Ajun, un un rit precreștin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune în casa și gospodăria celui urat. Se merge și cu sorcova, simbol al sceptrului lui Hermes. Atingerea acesteia, însoțită de o urare, este considerată ca fiind aducătoare de noroc. Pe vremuri, obiceiul de a colinda cu plugușorul era plasat la începutul primăverii. Tinerii de la sate se organizează cu câteva zile înainte de Ajun, își fac rost de bice, harapnice, clopoței, buhai și de-o geantă pentru încasarea câștigului. Buhaiul se mai construiește doar pe la satele de munte. Este făcut dintr-o ulcică goală, acoperită cu o piele tăbăcită de oaie. De mijlocul pielii se prinde o șuviță de păr de cal, care, udată și trasă când cu o mână când cu cealaltă, scoate un sunet asemănător răgetului unui bou (buhai). Colindătorii trec din casă în casă și capătă daruri: colaci, nuci, mere și bani.

Întoarcerea spiritelor

Prin multe obiceiuri și credințe de Anul Nou, după miezul nopții se exprimă optimismul, veselia, ordinea și echilibrul. Cele mai importante obiceiuri sunt: sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din grâu (colaci, turte) și din carne de porc (piftie, cârnați), credința că se deschid mormintele și spiritele se întorc printre cei vii, abundența ospețelor și petrecerilor, perinița, strigătul peste sat, bilanț nocturn, în auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau rău în anul care se încheie și colindele cetelor de feciori. Nu pot lipsi de la sate stingerea și aprinderea luminilor în noaptea de Revelion, credința deschiderii cerului, arderea comorilor și vorbitul animalelor, încercarea norocului, aflarea ursitei, întocmirea calendarului și împăcarea pricinilor.

Pâinea care arată viitorul

La sate se coace și acum pâine pentru toată familia, și se „citesc“ evenimentele din anul abia început prin felul în care se rupea pâinea, prin studierea norilor sau a felului în care bate vântul. Se încearcă deducerea soartei rudelor și prietenilor. În unele zone, copiii merg cu sorcova (care simbolizează sceptrul lui Hermes); atingerea acesteia, însoțită de o urare, este considerată ca fiind aducătoare de noroc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE

Blogar solidar cu boschetarul roman de pretutindeni on Primarul din Făgăraș a ”boicotat” începutul anului școlar
Cel mai titrat și apreciat Blogger european thc on Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local
Cel mai titrat și apreciat Blogger european thc on Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local
blogger most sustainable most ecologic on Ziua Limbii Române