14.3 C
Braşov
AcasăStiri BrasovPoveștile cetății: Primele patru „cartiere“ ale Braşovului s-au născut acum 500...

Poveștile cetății: Primele patru „cartiere“ ale Braşovului s-au născut acum 500 de ani

Autor: Alex RAICU

l Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu, instalat în vara anului 1916, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov

Prima reformă a administraţiei oraşului Braşov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar şi una fiscală, privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor şi inventarierea privilegiilor Braşovului. Împărţirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele aşezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri şi bastioane, cu o populaţie compusă din proprietari de case, ateliere meşteşugăreşti sau prăvălii, consideraţi cetăţeni cu drepturi politice depline, saşi şi unguri. A doua zonă, Scheii Braşovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populaţie majoritar românească, dar şi cu locuitori unguri şi saşi. Braşovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Şprenghi şi de la poalele Dealului Cetăţuia. Aici predomina populaţia agrară. Cam la fel şi Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

Braşovenii erau la început germani şi români

În secolul al XIII-lea existau aşezări ale populaţiei româneşti în Schei şi Bartolomeu. Pe lângă acestea s-au dezvoltat şi coloniile de germani Corona, Dealul Şprenghi şi Dealul Cetăţuia. În 1235, anul atestării aşezării Corona, existau în medie cam 30 de gospodării, cu câte patru membri în medie, în fiecare din aceste aşezări. Ceea ce presupune că populaţia de atunci a Braşovului era cam de 600 de locuitori. După invazia mongolilor din anul 1241 populaţia a scăzut, dar, la începutul secolului XIV, în Corona erau înregistrate 100 de gospodării. Sporul demografic este evidenţiat şi în celelalte suburbii ale Braşovului, şi era datorat dezvoltării economice care a atras din Transilvania saşi, secui, unguri. Chiar şi greci şi bulgari. La mijlocul secolului XV, Braşovul devenise unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, cu o populaţie de peste 6.000 de locuitori.

Drept de „cetăţean al Braşovului“

În 1847, doi tineri români absolvenţi de studii universitare, C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan se adresează instanţei, „Înaltului magistrat“, cerând să emită o hotărâre publică prin care românii să aibă dreptul de acces în funcţii publice, iar în Consiliul Oraşului să fie admişi un număr mai mare de români. Cererea este aprobată un an mai târziu, pe fondul mişcării Revoluţiei. Astfel, la 19 aprilie 1848, în aparatul administrativ sunt primiţi patru tineri români. În acelaşi an, s-a convocat Adunarea Consiliului Orăşenesc, care hotărăşte ca pe viitor consiliul să fie ales de către toţi locuitorii cu drept de cetăţean al Braşovului. Adică, puteau avea, cum s-ar spune astăzi, drept de vot, doar braşovenii care puteau face dovada că au o avere de cel puţin 700 de florini de argint sau un venit sigur anual.

Primul primar român și primii români cu funcţii la Braşov

C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan, semnatarii protestului, apar după 1848 ca membri ai Consiliului Comunal. Alţi români care ajung în importante funcţii de răspundere, conform unor documente, sunt I. Bran, inspector, Alduleanu, preşedinte al Tribunalului urbarian. Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu. O personalitate a vremii, în vara anului 1916, lui i-a fost încredinţată Primăria, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov. În octombrie, o dată cu retragerea ostaşilor dincolo de Carpaţi, la conducerea municipiului revine însă fruntaşul sas dr. Carol Schnell. Care rămâne primar al braşovenilor până în 1926. La începutul anului 1926, şi la aproape 6 ani de la Marea Unire, Braşovul era unul din cele mai dinamice oraşe, ca dezvolare economică, din ţară. Oraşul liniştit de graniţă devenise brusc unul agitat din inima României. În acel an, primarul Schnell demisionează, iar câteva luni agendele primăriei sunt încredinţate prin delegaţie secretarului general Emil Socaciu. În 11 decembrie 1926, este instalat oficial primul primar român, avocatul Constantin Moga. Până în 1940, la venirea comuniștilor, la primăria Braşovului s-au succedat apoi 12 primari delegaţi sau titulari.

Prima atestare a Coronei

Prima menţiune documentară certă a Braşovului datează din 1235. Sursa o reprezintă Catalogus Ninivensis din 1236-1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund. Textul catalogului cuprinde lista „mănăstirilor premonstratense“ din Transilvania şi Ungaria. În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnând în catalog şi „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană. Practic, aceasta este prima atestare a oraşului nostru, sub numele de Corona.

Braşovul, renumit pentru armele care se fabricau aici

Cel mai vechi document păstrat în arhivele Braşovului, datat 28 martie 1353, este un privilegiu de bază emis de regele Lodovic I al Ungariei, acordat la cererea comitelui Jacobus „filius Nicolai Sandur, vilicul oraşului“, după distrugerea vechilor privilegii în urma năvălirilor tătarilor. Acesta se referă la impozite, obligaţii militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului. Conform Privilegiului de bază al oraşului Brasov, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Primele „exporturi “ ale braşovenilor

La 10 mai 1369, braşovenii au obţinut privilegiul de a ţine târg anual, la 1 noiembrie, după modelul celui de la Buda. Negustorii care veneau la târgul anual erau scutiţi de toate taxele şi vămile. Braşovenii au obţinut dreptul de neguţători peste hotare din 1358, când au primit de la regele Ludovic I libertatea comerţului în Ţara Românească. În 1368, au obţinut libertatea comerţului în marele cnezat al Moscovei. Iar un an mai târziu, la Vidin în Bulgaria şi după încă un an până la Marea Adriatică. Abia în 1374 au avut dreptul să facă negoţ în Ungaria. Iar la Viena în 1395.

Primele servicii publice cu profit

În anii ’30, administraţia municipiului Braşov, scriu documentele, „a dus o luptă aprigă pentru anularea concesiunilor particulare de autobuse şi contra concesionarilor particulari ai iluminatului electric, răuşind să dea municipiului un serviciu de iluminaţie modern şi să organizeze un serviciu cu 51 de autobuse moderne, realizând în acelaşi timp venituri însemnate“. De la 1 august 1932 şi până la 31 martie 1937, prin acest serviciu public au fost încasări de 75.643.071 de lei, cheltuieli de 47.257.338 de lei, şi „venit curat“ 28.385.733 de lei.


În anii ’30, Braşovul avea 2.224 de firme

În 1930, în judeţul Braşov existau peste 4.500 de întreprinderi comerciale şi industriale, iar în municipiul Braşov funcţionau 2.224 dintre acestea. Asta pe când populaţia municipiului număra 59.234 de persoane. Recensământul din acel an împărţea locuitorii oraşului în 14.711 familii. Şi socotea că în oraş există 6.589 de clădiri.


Primarii Braşovului între 1918 şi 1940

1. Dr. Carol Schnell, primar între 1918-1926
2. Emil Socaciu, primar delegat 1926
3. Dr. Constantin Moga, primar între 1926-1928
4. Dr. Carol Schnell, girant al primarului 1928 (1.09 – 16.10)
5. Dr. Sterie Stinghe, primar între 1928-1929
6. Gheorghe Cuteanu, primar între 1929-1931
7. Iuliu Suciu, preş.com. int., 1931-22.06.1932
8. Dr. Ioan Garoiu, preş. com. int., 22.06.1932-15.10.932
9. Dr. Cornel Voicu, primar, 1932-21.03.1934
10. Dr. Filimon Bogdan, preş. com. int., 21.03.1934-31.08.1934
11. C. Dumitrescu Pîrvu, preş. com. int., 31.08.1934-24.05.1935
12. Dr. Tarquiniu Prişcu, primar, 1935-1938
13. Dr. Ioan Laţicu, primar, 6.01.1938-11.02.1938
14. Dr. Virgil Voicu, primar delegat, 13.02.1938-17.02.1938
15. Lt.col. Victor Nanu, primar, 18.02.1938-1940

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE