Obiceiul Plugarul din satul Vad, comuna Șercaia, ținut în a doua zi de Paști, în Lunea Luminată, atrage tot mai mulți turiști. Anul acesta, manifestrea folclorică începe la ora 12.00. Este un obicei de primăvară, caracteristic Țării Făgărașului, păstrat ca în vremurile de început. Rrolul principal îl are flăcăul care a ieșit primul la arat în acel an. De fapt, plugarul e chiar un fecior, cel mai harnic din comunitate. Cîndva, obiceiul se ținea la 1 martie, acum, s-a mutat în a doua zi de Paște. În ajun, feciorii din ceata constituită la Crăciun merg în cîmp să culeagă fire de grîu, apoi ajung acasă la Plugar și se pun pe împletit spicele verzi în fel și fel de legături cu care vor împodobi gazda. A doua zi, Plugarul este ascuns cît mai bine în propria ogradă. Cît timp e căutat, sătenii se prind în joc și chiuie. Cine-l găsește, primește de la Plugar o sticlă de rachiu și-un colac. Feciorul iese din ascunzătoare și aruncă cu grîu peste mulțime, în semn de belșug. Apoi e decorat cu legături de grîu, urcat pe o grapă și, sprijinindu-se doar într-o furcă, e purtat pe umeri de patru voinici. Nu trebuie să se dezechilibreze, dacă pică de pe grapă e semn rău, cade grîul. Odată urcat Plugarul pe grapă, alaiul de săteni și muzicanți pornește spre rîu. Feciorul e aruncat în apă în cele patru zări, apoi începe chiar el să stropească oamenii, cu apă din pălărie. E momentul cel mai hazliu, dar și încărcat de semnificații care simbolizează rodnicia și fertilitatea. Plugarul desface legăturile de grîu și le dă drumul pe apă, ca să fie an bun, cu ploi. Ud-leoarcă, este suit înapoi pe grapă și adus în sat, la masa care-i așteaptă, încărcată de bunătăți. După ce se ospătează, Plugarul și ceata de feciori merg pe la casele proaspăt căsătoriților, pentru a juca tînăra mireasă. Seara, se încinge din nou jocul cu Poșovoaica, Sîrba sau Brîul.
Satul cu milioane de narcise
Satul Vad este situat pe malul stîng al Oltului, la poalele Munților Făgăraș și ține de comuna Șercaia. Localitatea s-a numit Săliște în secolul XII, dar prima atestare documentară apare abia în secolul XIV. Pe aici trecea în vechime cunoscutul drum regal (Via Regia), de la Sibiu către Țara Românească. După 1900, odată cu construirea căii ferate Sibiu-Brașov, în Vad s-a construit o gară. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, a fost desființată, locuitorii folosind-o acum pe cea din Șercaia. Vadul este renumit mai ales pentru rezervația naturală Poiana Narciselor, printre cele mai mari din lume cu o suprafață de 400 hectare. Florile cresc spontan în Dumbrava Vadului și sînt numite de localnici coprine.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Cotidianul omului sănătos