Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Index -> Ultima ora -> National
Publicitate

Prea multe exclusivități furate


Un articol din Monitorul Expres a fost plagiat și publicat ca „exclusivitate“ pe un site local

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 30.11.2012
De ziua românilor ne-am dori ca plagiatul să fie declarat oficial furt. Pentru că furt se numește publicarea ca „exclusivitate“, pe site-ul unui ziar local, a unor informații și fragmente dintr-un articol, mult mai amplu și temeinic documentat, publicat în Monitorul Expres în ediția print și online din 23 martie 2012, sub semnătura colegei noastre Camelia ONCIU.

Vezi aici articolul nostru și vezi aici plagiatul

Reportajul Monitorul Expres a interpretat pentru prima dată misterioasele fresce din Șchei și dezvăluia atunci că la Biserica Sfîntul Nicolae există o pictură numit㠄Roata Lumii“, în care Apocalipsa pare să fie vestită de inversarea polilor magnetici ai Pămîntului.

    Iată articolul original din Monitorul Expres care, spre deosebire de varianta plagiatului, conține informații complete, bine documentate și profesionist redactate.

Comori zugrăvite

Misterioasele fresce din Șchei

• În Biserica Sfîntul Nicolae din Șchei există o pictură numit㠄Roata Lumii“, în care Apocalipsa pare să fie vestită de inversarea polilor magnetici ai Pămîntului

    Multe predicții despre nenorociri s-au aglomerat în acest an. Dar despre sfîrșitul lumii se știe încă din secolul I, cînd a fost scrisă binecunoscuta, dar și controversata, Apocalipsă după Ioan. Ultimul capitol din Biblie a fost ilustrat în fel și chip. De la pictura laică pînă la frescele din biserici și mănăstiri, sfîrșitul lumii e zugrăvit cît se poate de înfricoșător. În România, avem puține reprezentări ale apocalipsei, iar una dintre ele este la Brașov. În Biserica Sfîntul Nicolae din Șchei, mai precis în paraclisul „Buna Vestire“, un loc în care nu a intrat niciun turist de zeci de ani, există nu mai puțin de 13 scene ale Apocalipsei, pictate pe bolta locașului. Plus o frescă năucitoare pe care n-a reușit să o înțeleagă nimeni pînă acum, dar care seamănă izbitor cu ceea ce vedem în documentarele despre predicțiile pentru 2012: explozii solare și inversarea polilor magnetici.

Din „lăsămîntul“ fiicei lui Brâncoveanu

Biserica Nicolae din Șchei nu și-a etalat încă toate surprizele. Acest loc de închinăciune, leagăn al limbii române și tezaur de vestigii istorice prețioase, mai ascunde încă multe comori. Una dintre ele este paracliserul de nord, o încăpere aflată în lateralul bisericii care, prin anii ’70, a fost închisă publicului. Este de fapt, tot o bisericuță, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Se pot vedea altarul, iconostasul împodobit cu picturi deosebite, mica turlă pictată. Frescele deteriorate sporesc farmecul, dar și misterul paraclisului. Scenele Apocalipsei, Iisus ținînd sabia în gură, ochiul lui David, toate acestea sînt zugrăvite pe pereții locașului, încurcînd mințile celor ce încearcă să le deslușească tîlcul. Istoria picturilor începe cu istoria paraclisulului, pe care profesorul părinte Vasile Oltean a izbutit s-o afle, după o îndelungată muncă de cercetare. ,,Iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri, s-au pus temeliile paraclisului, care s-au făcut pentru treaba ispovedaniei, întru hramul Blagoveștenilor Precestei, care s-au făcut prin îndrumarea și purtarea de grijă a popei Radului, fiul popei Radu Tempea“, spune o cronică din 1733. O inscripție din vechiul catastif al bisericii de la 1759 arată c㠄fundator“ a fost Costanda lui Manole. „Este vorba de soția lui Apostol Manole, vestit negustor, slujitor al voievodului Constantin Brâncoveanu, care avea la Brașov un han pe actuala Stradă De Mijloc“, explică părintele Oltean. Cert e că această construcție a fost posibilă prin strădania protopopului cronicar Radu Tempea II, în baza daniei domnilor Grigore Matei Ghica și Constantin Mavrocordat, dar și din ,,lăsămîntul“ domniței Ancuța, fiica voievodului Constantin Brîncoveanu. „Mormîntul ei a fost depistat de curînd în paraclisul de nord, ea locuind la Brașov, unde a și decedat în 1730“. Timp de doi ani, șcheienii au făcut demersuri pentru ridicarea acestui locaș.

Ziduri îmbrăcate în scene biblice

Paraclisul are doar 12,6 metri lungime, cu tot cu altar, și 4,5 metri lățime, este dreptunghiular, cu bolți semicilindrice și o turlă în zona centrală. „Purtînd hramul Bunei Vestiri, noul paraclis a fost îmbrăcat în pictură murală între anii 1735-1738 de vestiții zugravi craioveni Hranite Grigore, fratele său Gheorghe, fii săi Ioan și Mihail, cunoscuți pentru fresca din naosul Tismanei și a bisericii din Vlădeni“, spune directorul Muzeului Primei Școli Românești, care descrie astfel picturile: pe bolta turlei este pictat Pantocratorul, adică Iisus Hristos, ca împărat al lumii. Spre răsărit, este reprezentată Maica Domnului cu pruncul pe tron, între doi arhangheli. Spre vest, găsim mai multe scene din Ciclul Patimilor. Este bogat ilustrată tema Învierii, cu zeci de scene. Cu totul deosebită este și fresca înfățișînd Întîiul Sinod de la Niceea din 325 al celor 318 Sfinți Părinți, în care împăratul Constantin cel Mare e înconjurat de episcopi. Cîteva scene din Vechiul Testament sînt și ele zugrăvite pe pereți. Picturile au fost realizate în 1737, de către Gheorghe Hranite și fratele său Grigore, pe cheltuiala șcheienilor Hagi Radu și fratele său Șandru, Teodor Ciurcu și fratele său Hagi Dimitrie, după cum e precizat în catastiful bisericii. Icoana de hram a paraclisului păstrează inscripția, confirmînd autorul și data: ,,Iconopiseț Gheorghie Zugrav, 1738“. Pridvorul paraclisului a fost pictat de zugravul Ioan, fiul lui Grigorie, cel care a realizat și scenele din Apocalipsa lui Ioan. Inițial, paraclisul a funcționat ca sacristie (casă de taină) și loc pentru spovedanie, ulterior a devenit capelă funerară, din 1856 pînă în 1978.

Îngerii inversează polii Pămîntului

Cea mai interesantă frescă o găsim pe un contrafort. Se numește „Roata lumii“ și „redă o scenă unică a rotirii pămîntului în jurul soarelui, rotație executată de sfinți, program iconografic surprinzător și apreciat de marii specialiști în domeniu“, după cum mărturisește profesorul Oltean. Nu se poate să treci pe lîngă această pictură fără să o remarci. Soarele, în mijlocul căruia este un triunghi echilateral care încadreaz㠄ochiul cel neobosit“, aruncă spre Pămînt raze ucigătoare. Este Ochiul lui David, după cum precizează profesorul, dar seamănă și cu simbolul masonic. Pămîntul este o sferă susținută de patru personaje. Două cîte două și la poli opuși, aceste personaje au haine de aceeași culoare. Par să fie doi bărbați și două femei. Nu au aceeași vîrstă, nici aceeași rasă nu par să fie. Dar cel mai ciudat lucru este poziția lor. Personajele încearcă să urnească planeta, dar nu în plan orizontal, al mișcării de rotație, ci în plan vertical, de parcă ar vrea s-o dea peste cap. Dacă această roată a lumii face parte din ansamblul scenelor care descriu apocalipsa, atunci nu se poate să nu facem legătura cu mult vehiculata teorie a inversării polilor magnetici ai Terrei, una din spaimele care anunță sfîrșitul lumii. De unde să fi știut pictorul Ioan Hranite de schimbarea polilor magnetici? Dar de exploziile solare, două dintre teoriile care prezic venirea apocalipsei în 2012? Dacă exploziile solare sînt inevitabile, ciclul de 11 ani al activității solare încheindu-se în decembrie 2012, inversarea polilor magnetici nu reprezintă nicio amenințare. Este un fenomen natural, vizibil deja, dar care durează mii de ani, deci e imperceptibil. Totuși, rămîne o enigmă cum de i-a trecut pictorului prin minte să asocieze aceste două catastrofe.

Pictori de icoane plîngătoare

Oricum, îngerii care rotesc Pămîntul e o reprezentare cel puțin bizară, dacă nu chiar unică în lume. La momentul cînd a fost pictată, Biserica Catolică încă nu admisese revoluționara teorie a lui Galilei, deși trecuse un secol. În 1741, Vaticanul a permis publicarea cărților savantului și abia în 1992 a recunoscut formal că Pămîntul se rotește în jurul Soarelui. Cu atît mai mult, în 1738, pictorul Ioan Hranite a fost un pionier al științei în Țările Române. Dar, curios lucru, a pictat o teorie științifică într-o biserică. Cu ce scop? „Roata Lumii“ ar trebui să atragă atenția teologilor și oamenilor de știință, deopotrivă, în căutarea unei interpretări. În acest moment, fresca din Șchei e doar un imens semn de întrebare. Poate că lucrurile s-ar lumina dacă am afla mai multe despre cel care a zugrăvit-o. Ioan Hranite făcea parte dintr-o familie de pictori de biserici. Bunicul său era considerat un pictor faimos, din grupul de la Hurez. Tatăl său, Grigore Hranite (sau Ranite) s-a născut în 1712, în zona Craiovei, deși originea acestei familii nu e pe deplin elucidată. Grigore Hranite a fost unul dintre cei mai talentați zugravi din cea de-a doua generație care a practicat stilul brâncovenesc și unul dintre cei mai apreciați dascăli, în preajma sa formîndu-se cîteva dintre cele mai reprezentative figuri ale artei românești de la mijlocul secolului XVIII. A pictat o icoană la Blaj din care Maica Domnului a lăcrimat în 1764. Icoana s-a pierdut, după ce a fost studiată la Viena. A mai pictat încă două, care, la rîndul lor, au plîns. Ioan a învățat tot de la tatăl său, cu care a semnat cîteva fresce bisericești. A făcut studii de teologie și, găsim că în 1785, semna cu numele „Popa Ioan zugrav“ o frescă numită Roata Vieții la Rășinari (foto jos), diferită mult de Roata Lumii din Brașov.

Aceeași viziune ca la Muntele Athos

Deși a pictat cîteva biserici și troițe, despre o bună perioadă din viața zugravului Ioan Hranite nu se știe nimic. Cercetătorul Marius Porumb susține chiar că artistul s-ar fi stabilit la Brașov. Este foarte posibil ca Ioan Hranite să fi vizitat mănăstirea Dionisiu de la Muntele Athos, de unde să-l fi inspirat stilul frescelor care tratează Apocalipsa după Ioan. Asemănările dintre reprezentările din Grecia și cele din Șchei sînt izbitoare: aceleași fuioare de nori, simboluri ale îngerilor sau alte făpturi cerești prezente la fiecare eveniment biblic. Picturile cu care Ioan Hranite a decorat zidurile bisericilor din Șchei, dar și din Tismana, conțin și alte ciudățenii care pot fi interpretate drept nave extraterestre, avioane, costume de protecție (foto 1 și 2). La fel ca „Roata Lumii“, acestea introduc elemente laice, de ordin științific. Mănăstirea Dionisiu sau „Nea Petra“ a fost construită pe o stîncă, la 80 de metri deasupra mării, în secolul XIV, mulți principi români contribuind cu sume importante și obiecte de cult la dezvoltarea locașului care poartă hramul Ioan Botezătorul. Dată fiind apropierea acestei mănăstiri de Țările Române, e posibil ca Ioan Hranite să o fi vizitat și, cu această ocazie, să fi admirat picturile realizate în 1546. Inspirat sau nu de frescele de la Muntele Sfînt, Hranite ne-a lăsat pe zidurile bisericii din Șchei cîteva picturi unice, care, din lipsă de fonduri, se degradează cu fiecare zi care trece. Restaurarea lor ar putea scoate la lumină și alte scene la fel de surprinzătoare ca „Roata lumii“. Cît despre semnificația lucrării, descifrarea ei este o provocare care începe abia acum.

Apocalipsa, o singură carte, o sută de interpretări

• Apocalipsa lui Ioan (sau Revelația lui Ioan) este ultima carte din Noul Testament. Autorul este de obicei denumit Ioan Teologul din Insula Patmos din Marea Egee. Dar nu s-a ajuns încă la un consens, unele interpretări identificîndu-l pe Ioan cu Apostolul Ioan. Apocalipsa cunoaște sute de interpretări, de la stimulent moral pentru creștini, pînă la scenarii complexe asupra viitorului. Unii consideră chiar că nu are niciun înțeles. Primele tîlcuiri teologice asupra Apocalipsei au fost scrise în limba greacă, la începutul secolului al VI-lea, în Capadocia, de către Sfîntul Andrei, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Astăzi, ortodocșii consideră că Apocalipsa este un avertisment pentru a fi gata din punct de vedere moral și spiritual pentru sfîrșitul vremurilor, oricînd ar decide Dumnezeu. În orice caz, acel moment nu poate fi prezis de către muritori. „Nu știe decît Dumnezeu cînd va veni sfîrșitul lumii“, spune și părintele Oltean. Cartea Apocalipsei este singura carte din Noul Testament care nu este citită în cursul slujbelor Bisericii Ortodoxe.

Judecata de Apoi în bisericile românești

• Viziunile pictorilor asupra Apocalipsei pot fi întîlnite în puține locașuri de cult ortodox din lume. Cele mai cunoscute și cele mai vechi sînt picturile din Mănăstirea Dionisiou (foto), realizate în secolul XVI de zugravul cretan Tzortzis. Pictura se datorează generozității domniței Ruxandra, fiica lui Petru Rareș și soția voievodului Alexandru Lăpușneanu. Pe mănăstirile din Moldova, ridicate sau împodobite de Petru Rareș, găsim de asemenea scene ale Judecății de Apoi, care e de fapt ultima scenă din Apocalipsă. Alte fresce găsim și la Mănăstirea Văcărești, Biserica Icoanei și Biserica Krețulescu din București, Biserica „Buna Vestire“ și paraclisul episcopiei din Rîmnicu-Vîlcea. Toate au fost realizate în secolul XVIII.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la National




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Un brașovean a fost găsit mort în casă după o săptămână. Trăia singur și abia se mișca


    Azi 15:29
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK a transferat un mijlocaș olandez


    Azi 14:48
  • ➤ Sport


    Colțea Brașov a pierdut primul amical al iernii


    Azi 14:40
  • ➤ National


    Cartea electronică de identitate sau pașaportul sunt obligatorii pentru călătoria în UE din 3 august 2021


    17.01.2020
  • ➤ Local


    Dezvoltatorii imobiliari din Brașov, obligați să aleagă sisteme de încălzire mai puțin poluante


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Lotul convocat de Bogdan Burcea, noul selecționer al naționalei feminine


    17.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    PSD anunță duminică cine va candida pentru președinția CJ Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Cu gândul la vacanță


    Cele mai frumoase 8 lacuri din România


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Ce purtăm în 2020


    Genți în trend, chic și practice


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Mănâncă sănătos în fiecare zi


    Cinci cereale integrale pe care să le incluzi în meniu


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Prieteni nobili


    25 de curiozități despre cai


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Semnul egal ar putea să își schimbe înțelesul


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Leacuri


    Prima farmacie de poezie din lume care prescrie versuri în loc de medicamente


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Mărturisire


    De ce nu se căsătorește Shakira cu tatăl copiilor ei


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Justin Bieber suferă de boala Lyme


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Paradă la gală


    Anne Hathaway, cel mai sexy decolteu de la Premiile Critics’ Choice


    17.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    „Brașovul construiește unul din primele trei aeroporturi, la nivel național“


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Cinematograful Astra va fi gata în acest an


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Fostul cămin școlar al Liceului Astra va fi transformat în cămin pentru persoane fără adăpost


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Touroperatorii, interesați de curse aeriene spre Brașov, din 2021


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    RATBV reintroduce linia 110 Brașov – Cristian, dar numai în zilele lucrătoare


    17.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Ori, ori


    Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi


    17.01.2020
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Nonconformistă și cool


    DJ Wanda va avea reality show în Anglia


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Ramona Bădescu se plimbă cu bebelușul, bona și cățelul


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Andreea Bălan, dezamăgită de vacanța în Mauritius


    17.01.2020
  • ➤ Cititori


    Pentru iubitorii de animale de companie


    Azawakh


    17.01.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Mirosuri persistente


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    România ar putea organiza Europenele de atletism pentru juniori din 2023


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    JOT 2020


    Ramona Ionel, prima reacție după câștigarea medaliei


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep vorbește despre Australian Open


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    A murit fostul arbitru Ilie Coț. A jucat timp de 3 ani la Carpați Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Reunire la balon


    Dezgheț la ACS SR Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Local


    Autostrada A3 Comarnic - Brașov: procedurile de Parteneriat Public-Privat vor fi anulate


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Hoții îți invadează intimitatea!


    16.01.2020
  • ➤ National


    Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi


    16.01.2020
  • ➤ Local


    Un medic fals, programator IT, dă consultații la Predeal


    16.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Brașovenii nu știu la ce folosesc butoanele de panică


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Pentru un transport mai sigur


    Protecția Consumatorilor vrea testări psihologice anuale pentru șoferii de taxi


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Pachete cu produse de igienă, pentru persoanele aflate în situații critice


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Al doilea băiat dispărut la Hoghiz, găsit mort în apele Oltului


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Idei pentru orașul tău


    Peste 40 de proiecte în competiția pentru 100.000 de euro


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Luna viitoare, licitație pentru Piața Prefecturii


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Protecția Consumatorului vrea să conteste autorizația de construire a Hotelului Radisson Blu


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Guvernul reglementează circulația cu trotinete electrice


    16.01.2020
  • ➤ Actualitate


    România are unul din cele mai mici salarii minime pe economie din lume


    16.01.2020
  • ➤ National


    Lasă presa pentru politică


    Moise Guran se alătură USR-PLUS


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Șochează din nou


    Loredana Groza nu mai are secrete


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Doi tătici topiți după fiicele lor


    16.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 23.135 milisecunde, încărcat în milisecunde