* Legislația penală din România este mai bogată cu un nou Cod de procedură penală, armonizat cu noile instituții ale Codului penal *Noul cod are prevederi noi - între altele, în ceea ce privește instituția arestului, a tragerii la răspundere penală a persoanelor juridice, a interceptărilor telefonice, precum și a tragerii la răspundere a magistraților pentru malpraxis
La sfîrșitul săptămînii trecute a intrat în vigoare noul Cod de procedură penală așteptat de mai bine de un an. Intrarea în vigoare a noului CPP, armonizat cu noile instituții ale Codului penal, a fost amînată cu aproape un an. Noul cod are prevederi noi, între altele, în ceea ce privește instituția arestului, a tragerii la răspundere penală a persoanelor juridice, a interceptărilor telefonice, precum și a tragerii la răspundere a magistraților pentru malpraxis. După model românesc, ce am modificat mai devreme a trebuit iar modificat, din cauza unor gafe. Eliberarea și fuga lui Hayssam au obligat Guvernul să schimbe, prin ordonanță de urgență, modificările noului Cod de procedură penală. Pregătirea Codului de procedură penală a început încă din 5 februarie 2005 cînd a avut loc la Ministerul Justiției o primă reunire a comisiei penale și a demarat redactarea unei legi de modificare a Codului de procedură penală, menit să îl facă pe acesta compatibil cu noile instituții stabilite prin intermediul noului Cod Penal. Printre noile modificări se numără și prezentarea regulată la poliție a persoanelor cercetate penal, dar și purtarea de brățări electronice cu GPS pentru a evita astfel ca inculpatul să fugă din țară. Mai mult, deținuții bolnavi care nu pot fi tratați în spitalele din penitenciare vor fi internați sub pază in unitățile spitalicești de stat.
Periodic, la poliție
Una dintre noutățile Codului de procedură penală este aceea care se referă la interdicția de a părăsi țara sau localitatea pentru o persoană aflată în cercetare. Astfel, judecătorul are obligația să solicite acuzatului să se prezinte la organele de poliție în mod periodic, conform unei scheme de supraveghere stabilite de acestea, de la caz la caz, în funcție de periculozitatea celui pus sub interdicție. O persoană poate fi chemată să se prezinte la Poliție o dată pe lună sau o dată pe săptămînă, iar alta despre care există suspiciuni că vrea să părăsească țara, mai des, a spus Macovei.
Brățară cu GPS
pentru acuzați
De asemenea, de anul viitor vor fi introduse sisteme de supraveghere electronice pentru eliberări condiționate. Judecătorul poate solicita acuzatului, ca măsură suplimentară, purtarea unei brățări electronice care funcționează ca un GPS. Astfel, locul în care se află persoana va apărea în permanență pe sistemul electronic de supraveghere. Ministrul justiției, Monica Macovei, a precizat că o persoană supravegheată nu va putea scoate brățara de la mînă și să o pună pe coada unui cîine, pentru a-și pierde urma, pentru că sistemul electronic de supraveghere sesizează imediat această operațiune. Macovei a subliniat că sînt mai multe țări europene care folosesc această metodă de urmărire, iar specialiști din MAI vor face schimb de experiență cu organisme similare occidentale pentru implementarea sistemului și în România. Ministrul justiției a afirmat că supravegherea electronică va deveni operațională după 1 iulie 2007, iar costurile estimate se ridică la 100.000 de euro, bani care ar ajunge pentru monitorizarea a 6.000 de persoane. În acest fel va scădea numărul arestaților preventiv, a apreciat Macovei.
Noi proceduri
de urmărire
Pînă acum nu era clar cum se dă un infractor în urmărire. Noul CPP spune clar care sînt pașii de urmat, printre care se numără: anunțarea serviciului pașapoarte, înștiințarea Ministerului Administrației și Internelor și darea în consemn la frontieră. În plus persoanelor urmărite li se pot intercepta convorbirile, li se pot supraveghea sau chiar îngheța conturile bancare și li se pot face percheziții. Tot printre modificări se numără și dispoziția conform căreia deținuții bolnavi care nu pot fi tratați în spitalele din penitenciare vor fi internați sub pază în unitățile spitalicești de stat. Asta pentru ca inculpații să nu mai inventeze boli ca să scape de gratii.
Interceptări telefonice maxim patru luni
Interceptările și înregistrările pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri ori comunicări se vor efectua cu autorizarea judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Autorizația se emite în baza încheierii motivate date în camera de consiliu de către judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni competență să judece cauza în prima instanță. Autorizarea se dă pentru durata necesară interceptării și înregistrării, pînă la cel mult 30 de zile. Ea poate fi prelungită, înainte de expirare, pentru motive temeinice, fiecare prelungire neputînd depăși 30 de zile. Înregistrarea convorbirilor dintre avocat și partea pe care o reprezintă sau asistă în proces nu poate fi folosită ca mijloc de probă în acea cauză, mai prevede noul CPP. Durata totală a interceptărilor și înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeași persoană și aceeași faptă, nu poate depăși patru luni. În cazul în care judecătorul, care soluționează autorizația de înregistrare, nu confirmă ordonanța procurorului, el trebuie să dispună încetarea de îndată a interceptărilor și înregistrărilor și distrugerea celor efectuate. Convorbirile înregistrate sînt redate integral, în formă scrisă, cu certificarea pentru autenticitate de către organul de cercetare penală, verificat și contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. Convorbirile care conțin informații secrete de stat nu se menționează în procesul-verbal.
Dosarul se poate muta în faza de urmărire
O altă modificare se referă la introducerea în faza urmăririi penale a posibilității de transfer a dosarelor, în condiții similare cu cele ale strămutării. Pînă acum, în faza de judecată, dacă părțile sau procurorul credeau că există motive ca într-un anumit oraș să existe dușmănie, relații prea apropiate ale inculpaților, judecătorilor, procurorilor era posibil ca dosarul să fie strămutat în altă localitate. Această prevedere se va aplica de acum înainte și în faza de urmărire penală. Dacă procurorul este în dușmănie pe plan local cu cineva care are relații cu inculpatul sau exact aceleași motive ca cele de la strămutare din faza de judecată, cercetarea poate fi transferată în alt județ.
Noile prevederi
ale arestării
Pentru a diminua numărul persoanelor arestate preventiv, noul Cod de procedură penală spune clar care sînt motivele pentru care impune o astfel de măsură restrictivă. Astfel, la articolul 148, noul CPP prevede: Măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sînt motive temeinice de a crede că a săvîrșit o faptă prevăzută de legea penală și că exista vreunul din următoarele cazuri: a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori dacă există motive temeinice care justifică temerea că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei; b) există motive temeinice care justifică temerea că inculpatul va încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă sau prin alte asemenea fapte; (...) f) inculpatul a săvîrșit o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani și există motive temeinice care justifică temerea că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică (...). Cu alte cuvinte trebuie ca inculpatul să fi săvîrșit o faptă pentru care pedeapsa maximă să fie de 15 ani de închisoare. Între infracțiunile pedepsite cu închisoarea de pînă la 15 ani, prevăzute de Codul penal, sînt: act sexual cu un minor în formă simplă (10 ani); șantaj (7 ani); furt (12 ani); trafic de influență (10 ani); tortură (10 ani); tentativă de omor (12,6 ani); favorizarea infractorului (7 ani); dare și luare de mită (5, respectiv 12 ani) ori violarea de domiciliu (7 ani).
Hotărîrile CEDO,
aplicate de instanțele penale
Hotărîrile definitive pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, vor fi supuse revizuirii, în cazul în care consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decît prin revizuirea hotărîrii pronunțate, prevede noul CPP. Cererea de revizuire se introduce la Înalta Curte de Casație și Justiție, care judecă cererea în complet de nouă judecători. Cererea se poate face în termen de un an de la data rămînerii definitive a hotărîrii CEDO. Decizia pronunțată de ÎCCJ nu este supusă nici unei căi de atac.
Magistrații plătesc pentru malpraxis-ul din dosare
Printre modificările aduse CPP se numără și cea potrivit căreia magistrații vor putea fi învinuiți de malpraxis și vor plăti eventuale pagube produse justițiabililor. Potrivit noului CPP, în situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță, Ministerul Finanțelor, cel care plătea în cazul unor erori judiciare, va trebui să inițieze acțiuni împotriva tuturor procurorilor și judecătorilor din cauza cărora România va plăti daune. România a plătit, în perioada 2000-2005, circa 40 de milioane de euro daune pentru abuzurile și incompetența unor magistrați. De asemenea, pe lîngă despăgubirile acordate de instanțele interne, au mai existat daune pe care statul român le-a plătit ca urmare a condamnărilor primite din partea CEDO, daune care au atins patru milioane de euro, sumă în care ponderea covîrșitoare o reprezintă daunele produse prin încălcarea dreptului la proprietate. Cifrele ascund, în fapt, anii furați din viața unor oameni distruși psihic și fizic, precum și bunuri și proprietăți deposedate abuziv, toate acestea fiind posibile prin incompetența și reaua-credință a unor magistrați. Cu toate acestea, nici unul dintre cei responsabili de aceste prejudicii nu a fost tras la răspundere, statul optînd pentru acoperirea daunelor din bani publici.
Firmele vor putea fi trase
la răspundere penală
* În conformitate cu noile prevederi ale Codului penal, CPP menține instituția răspunderii penale a persoanelor juridice precizînd că: Dacă una din părți este o persoană juridică, în caz de reorganizare a acesteia, se introduc în cauză succesorii în drepturi, iar în caz de desființare sau de dizolvare se introduc în cauză lichidatorii.
Martorii sub acoperire,
premieră pentru România
* O altă noutate a Cpp se referă la martorii sub acoperire, o instituție care nu a funcționat pînă în prezent. Investigatorii sub acoperire sînt lucrători operativi din cadrul poliției judiciare, precum și din organele de stat care desfășoară, potrivit legii, activități de informații pentru realizarea siguranței naționale, anume desemnați în acest scop, și pot fi folosiți numai pe o perioadă determinată. Investigatorii sub acoperire pot efectua investigații numai cu autorizarea procurorului care efectuează urmărirea penală.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Cotidianul omului sănătos
