Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Doctor
Publicitate

Ucigașii de bacterii


Terapia cu virusuri prietenoase

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 26.08.2014
• Împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice, încă de acum 100 de ani s-a descoperit o terapie care vindecă infecțiile cu ajutorul virusurilor
Așa cum există bacterii prietenoase, există și virusuri prietenoase. Acestea sînt bacteriofage, adică atacă bacteriile rele și le anihilează, fără a afecta celulele sănătoase. Cu alte cuvinte, acționează ca niște antibiotice vii, fiind utile mai ales acolo unde medicamentele nu mai au efect. Bacteriofagii sînt chiar mai puternici decît antibioticele și, în orice caz, mult mai eficicienți. Rezultatele sînt uimitoare mai ales în cazurile bacteriilor rezistente, cărora medicii nu știu ce să le mai facă. A fost dezvoltată și o formă de terapie care folosește virusurile bacteriofage în tratarea infecțiilor. Denumită fagioterapie, această metodă a apărut acum mai bine de 100 de ani, dar, din păcate, nu este aplicată la scară largă, iar cei mai mulți oameni nici nu au auzit de ea. Deși mulți specialiști consideră că fagioterapia este șansa de vindecare a omenirii, cei din industria farmaceutică nici nu vor să audă de virusuri care pot ține loc de antibiotice.

Cum acționează bacteriofagii?
O mulțime de boli infecțioase, ulceroase sau cardiace sînt provocate de bacterii care nu mai pot fi combătute cu antibiotice deoarece, în timp, aceste bacterii „s-au călit“, devenind rezistente pînă și la cele mai puternice medicamente cunoscute. Se pare însă că bacteriile pot fi distruse de anumite tipuri de virusuri, denumite bacteriofagi sau, prescurtat, fagi. Aceste virusuri invadează bacteriile și le distrug sau le determină să se autodistrugă. Există o serie de diferențe între modul cum acționează bacteriofagii și antibioticele. Fagii atacă doar bacteriile țintă, de aceea efectele secundare sînt zero. În schimb, antibioticele atacă atît bacteriile patogene, cît și pe cele utile organismului. Din această cauză echilibrul microbian poate fi afectat și se creează condiții de dezvoltare a infecțiilor secundare. Bacteriile dezvoltă rezistență și în cazul fagilor, însă sînt suficiente cîteva săptămîni pentru a crea bacteriofagi capabili să atace o bacterie care și-a schimbat tulpina. În schimb, crearea unui antibiotic pentru o bacterie cu tulpină nouă poate dura ani de zile, iar uneori, nu duce la nicio soluție. Apoi, bacteriofagii pot acționa local, la nivelul infecției, pînă o înlătură, pe cînd antibioticele sînt metabolizate, se difuzează în organism scăzîndu-le concentrația, apoi, într-o anumită proporție, mai sînt și eliminate natural din corp. Avantajele fagioterapiei sînt evidente în fața antibioticelor, însă tratamentul cu virusuri nu e răspîndit. Companiile farmaceutice sînt primele care contestă metoda, poate și pentru că de pe urma fagilor nu pot scoate profit, așa cum reușesc cu antibioticele. Cu toate acestea, terapia cu virusuri, aplicată în puține clinici, continuă să dea rezultate în infecții acute și cronice, poate vindeca răni infectate sau cronice, picioare diabetice, osteomielita, ulcerul tropic.

Antibioticele nu mai au efect
Anul 1945 e anul în care a intrat în producția de masă primul antibiotic creat de om: penicilina. Magica penicilină și celelalte medicamente antibiotice care i-au urmat au produs o adevărată revoluție în medicină. Boli grave, uneori invalidante, unele incurabile anterior, puteau fi acum învinse. Euforia începuturilor a creat iluzia că orice infecție produsă de bacterii putea fi vindecată dacă se intervenea la timp cu un antibiotic potrivit. Dar azi, după aproape șapte decenii, epoca de glorie a antibioticelor pare a se apropia de sfîrșit. S-a observat că multe infecții cu germeni banali nu mai răspund la tratamentul cu antibiotice. În cele din urmă, a fost găsită explicația: prin diferite mecanisme celulare, bacteriile dezvoltă rezistență la acțiunea acestor substanțe, care astfel nu mai au efect asupra lor. Tot mai multe specii de bacterii patogene nu mai pot fi învinse cu antibiotice. Avem nevoie de o nouă linie de apărare, de o nouă strategie defensivă. Unii specialiști cercetează modalități de a obține antibiotice tot mai puternice sau noi substanțe care să combată rezistența bacteriilor, astfel încît antibioticele obișnuite să-și poată face efectul. Alții caută soluții dincolo de universul antibioticelor. Iar una dintre metodele propuse la ora actuală este infectarea bacteriilor cu virusuri specifice, așa-numiții bacteriofagi. Ideea, deși pare extrem de modernă, datează totuși de aproape un veac. Consecutiv descoperiri virusurilor bacteriofage, în anii 1920, au început deja cercetările în domeniul utilizării acestora ca agenți anti-bacterieni.

Fagioterapia, din nou în atenția cercetătorilor
Cele mai intense studii au avut loc în Rusia sovietică, iar la ora actuală, țara cu cea mai solidă tradiție în domeniu este Georgia. În capitala ei, Tbilisi, există un institut de cercetare, fondat în 1923, Institutul Eliava, după numele microbiologului gruzin George Eliava (1892-1937), specialist în studiul bacteriofagilor. Aici se desfășoară cercetări ample privind utilizarea fagilor în lupta contra bacteriilor. De altfel, în Georgia a fost depășită de mult faza experimentelor in vitro, aici terapia cu fagi fiind aplicată efectiv, de decenii, inclusiv la copii foarte mici. În perioada interbelică, și în Occident au fost inițiate cercetări asupra acestei metode de tratament, dar descoperirea penicilinei, apoi sinteza industrială și comercializarea pe scară largă a antibioticelor au redus interesul pentru terapia cu bacteriofagi. Numai în URSS cercetările asupra fagilor au continuat fără întrerupere pînă azi. După decenii de uitare, fagioterapia a revenit în atenția cercetătorilor occidentali. Nu din curiozitate, cît din disperare, după apariția tulpinilor rezistente la antibiotice. Mutațiile au fost posibile datorită accesului facil la antibiotice și prescrierii haotice a acestora. Toată lumea lua antibiotic pentru orice, pînă cînd bacteriile au început să învețe să le țină piept. Bacterii precum Clostridium difficile (care poate produce severe infecții nosocomiale) și MRSA (un stafilococ căruia nu-i vine de hac aproape niciun medicament) sînt azi cauza unor infecții rebele, care duc uneori la deces, făcînd din atotputernicele antibiotice niște medicamente inutile. Boli precum tuberculoza și gonoreea, relativ ușor de vindecat în urmă cu o jumătate de veac, se întorc azi și lovesc cu forță sporită.

Metoda funcționează perfect la alimente
Virusurile sînt cele mai răspîndite entități biologice de pe Terra. Se găsesc în sol, apă, aer și în interiorul organismelor. Peste 5.000 de specii au fost descrise pînă în prezent, iar numărul lor crește mereu. Nu s-a căzut de acord dacă sînt ființe vii sau nu. Virusurile nu au structură celulară, nu au metabolism propriu și nu se pot înmulți în afara unei celule. Nu dispun de mecanisme proprii care să le permită replicarea acizilor nucleici, sinteza proteinelor și alte procese necesare formării de noi particule virale, ci folosesc mecanismele celulare ale gazdei pentru a-și realiza acest program. Se reproduc inserîndu-și materialul genetic în genomul gazdei. Există virusuri ale plantelor și virusuri animale, virusuri care infectează ciuperci și altele care infectează bacterii. Unele atacă mai multe specii. Altele au ca gazdă o singură specie. De exemplu, virusul variolei este specific omului. Această specializare îngustă explică de ce programul de vaccinare antivariolică a avut succes atît de mare, variola fiind singura boală umană despre care se poate spune că a fost eradicată la nivel mondial. În schimb, virusurile care infectează bacteriile, bacteriofagii, sînt foarte specifice, unele dintre ele infectînd doar anumite tulpini ale unei specii de bacterie. Din păcate, atenția oamenilor de știință a fost îndreptată mai mult asupra fagilor care distrug bacteriile nocive specifice fermelor agrozootehnice, de unde pot contamina produsele alimentare (în special, carnea): Listeria, Campylobacter, Salmonella, Lactococcus, Vibrio, Erwinia, Xanthomonas. Însă și bolile specific umane au început să fie studiate prin prisma fagilor, ca soluție terapeutică.

Tratament de numai cîțiva dolari
Se pare că organismul uman e dotat cu fagi. Cercetătorii au descoperit că mucusul (substanța vîscoasă pe care o găsim în nas, sub pleoape, în gură, în tractul digestiv) este încărcat cu fagi. În saliva care înconjoară gingiile s-au descoperit aproximativ cinci bacteriofagi pentru fiecare bacterie. Deocamdată, folosirea bacteriofagilor în tratamentul direct al infecțiilor la om a fost aplicată cu succes în cazuri de diaree severă cauzată de infecții cu E. coli, Shigella sp. sau Vibrio sp., ca și în infecții cutanate produse de stafilococi și streptococi rezistenți la antibiotice. Mai recent, au început și testările unor bacteriofagi în tratamentul diverselor boli infecțioase produse de bacterii, precum dizenterie, laringită, sinuzită, infecții la nivelul dinților și al gingiilor, infecții cutanate, inclusiv ale unor arsuri sau plăgi operatorii. De asemenea, înainte de o intervenție chirurgicală, în unele spitale, se pulverizează bacteriofagi în camerele de operație pentru a reduce riscul de infecție. Însă singurul loc unde fagioterapia este folosită la scară largă este Tbilisi, capitala Georgiei, fosta republică sovietică. Personalul medical condus de profesorul Guran Gvasalia aplică bolnavilor peste o tonă de bacteriofag zilnic. Procedeul constă în prelevarea germenului de pe zona infectată și dezvoltarea coloniilor de bacterii în vase Petri, apoi acestea sînt atacate cu diverși bacteriofagi, pînă se stabilește care dintre ucigașii de bacterii este cel mai potrivit. Operațiunea de diagnosticare durează doar cîteva ore și astfel tratamentul poate începe imediat, efectele administrării virusului terapeutic fiind rapide. Costurile sînt infime, de cîțiva dolari. Bolnavii care și-au găsit aici vindecarea sufereau de infecții cu stafilococ auriu, colibacil, pseudomonas, proteus.

Se practică și în România
Fagioterapia pare o soluție perfectă, însă trebuie spus că, pe lîngă avantaje, are și dezavantaje, iar unul dintre acestea este chiar costul. Aceste virusuri sînt foarte specifice, țintind anumite tulpini bacteriene, spre deosebire de antibiotice, care au, în general, un spectru de acțiune mai larg, omorînd fără discriminare atît bacterii patogene, cît și bacterii benefice din intestinul uman. Impedimentul cel mai mare e că trebuie identificat fagul potrivit pentru tulpina patogenă care a produs infecția, ceea ce nu e așa de ușor cum pare. Pentru a avea la îndemînă fagul potrivit, trebuie menținute culturi permanente de virusuri, cît mai diversificate și actualizate, ceea ce e costisitor. Există și posibilitatea ca bacteriile să dezvolte, în timp, rezistență și la anumiți bacteriofagi, dar oamenii de ștință consideră că această rezistență ar fi mai ușor de învins decît cea la antibiotice, grație posibilităților ingineriei genetice, prin care virusurile pot fi modificate pentru a contracara mecanismele de rezistență ale bacteriei. Intervențiile la nivel genetic sînt de asemenea costisitoare, iar sponsorii nu se înghesuie să finanțeze cercetări care vor să detroneze antibioticele. Terapia cu bacteriofagi este încă în faza copilăriei, în ciuda potențialului ei remarcabil. Din fericire, terapia cu bacteriofagi n-a rămas izolată doar în Georgia, ci a început să fie practicată și în patru țări din Europa: Franța, Belgia, Polonia și România (la Institutul de Boli Infecțioase „Profesor Doctor Matei Balș“ din București). Virusurile nu înseamnă doar Ebola, gripă, Influenza, HIV, ci și aliați mîncători de bacterii periculoase. Poate că, într-o bună zi, fagioterapia nu va mai fi privită doar ca o fantezie științifică, ci ca o soluție de rutină.

Terapie cunoscută de un secol
Primele elemente privind un agent cu aparență virală și proprietăți antibacteriene au fost semnalate de către Ernest Hanbury Hankin (foto), în 1896. Descoperiți în apele Gangelui, fagii reduceau concentrațiile bacteriei cauzatoare de holeră. Așa s-ar explica de ce apa fluviului sfînt Gange, deși e atît de murdară, nu îmbolnăvește atît de mulți oameni pe cît ar fi de așteptat. Natura virală a acestor agenți antibacterieni a fost completată de biologul englez Frederic Twort și cercetătorul canadian Felix d’Herelle, care au descoperit în 1915 și, respectiv, în 1917, faptul că anumiți fagi erau capabili să distrugă culturi bacteriene. D’Herelle a observat fagii în timp ce trata soldații francezi în primul război mondial. El a filtrat scaunul celor bolnavi de dizenterie și a izolat particule microscopice care ar putea să distrugă bacteriile cauzatoare de dizenterie. Ideea lui a părut extravagantă pentru majoritatea oamenilor de știință pînă în jurul anilor 1930, cînd microscopul s-a dezvoltat suficient pentru a putea fi observate atacurile asupra bacteriilor. D’Herelle și-a petrecut tot restul vieții încercînd să transforme fagii într-o armă medicală utilă împotriva infecțiilor bacteriene. Primele teste clinice au apărut peste 20 de ani, în Statele Unite și Marea Britanie. Se spune că însuși Stalin, originar din Gruzia, ar fi sprijinit institutul lui Eliava, în perioada în care armata sovietică era decimată de dizenterie și era nevoie de un leac urgent. Studiile din ultimii ani certifică valoarea terapeutică a bacteriofagilor și tot mai multe descoperiri încurajează experții să reia studiul virusurilor ca armă împotriva infecțiilor fără speranță.

România, cod roșu de bacterii rezistente la antibiotice
O statistică recentă plasează România printre țările europene în care numărul cazurilor de rezistență a unor bacterii la antibiotice a crescut alarmant. Țara noastră este singurul stat în care rezistența satfilococului auriu la meticilină, unicul antibiotic care poate învinge aceaste bacterii, a cunoscut cea mai mare răspîndire. Centrul European pentru Studiul și Controlul Bolilor și Agenția Europeană a Medicamentului arată că, în România, cea mai mare rezistență la antibiotice o are bacteria Klebsiella pneumoniae, adică microbul care provoacă de la infecții urinare la pneumonie. În 50% din totalul infecțiilor, acest germen a fost depistat ca fiind rezistent la Cefalosporină. Infecțiile pielii, faringitele, bronșitele, dar chiar și toxiinfecțiile alimentare provocate de Stafilococul auriu nu mai trec cu banala Meticilină, pentru 25-50% dintre tulpinile microbului. Principalele cauze ale dobîndirii rezistenței bacteriilor la antibiotice o reprezintă prescrierea acestor medicamente fără antibiogramă, automedicația, dar și introducerea antibioticelor în hrana animalelor. O altă situație alarmantă se semnalează și în cazul tulpinilor de E.coli care provoacă infecții digestive, intestinale, biliare și care rezistă la a treia generație de Cefalosporine (cod roșu numai în România), provocînd 25-50% dintre infecțiile digestive. La nivel mondial, în rîndul pacienților diagnosticați cu infecții rezistente la antibiotice, indicele de mortalitate a crescut cu 50%. Specialiștii atrag atenția că, antibioticele devenind inutile, pe fondul evoluției microbilor rezistenți la antibiotice, infecții considerate banale, precum o zgîrietură sau roșu în gît vor pune în pericol viața omului. Operațiile de rutină se vor desfășura sub spectrul pericolului infecțiilor fatale, iar boli precum malaria sau tuberculoza vor redeveni netratabile.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Doctor

Un semnal de alarmă


Cînd nu faci, e boală grea

Vindecă aproape 50 de boli


Roșiile sînt izvor de tinerețe




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Sute de brașoveni sînt în stradă


    21.06.2018
  • ➤ National


    Liviu Dragnea condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare


    21.06.2018
  • ➤ Local


    Ministerul Sănătății a constituit grupul de lucru pentru viitorul spital al Brașovului


    21.06.2018
  • ➤ Local


    Percheziții în Brașov la Casa de pensii și la Spitalul Județean


    21.06.2018
  • ➤ Local


    Cum poți să regăsești locuința mult visată rapid? Sfaturi practice de la RBCImobiliare


    21.06.2018
  • ➤ Local


    INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BRAȘOV BIROUL DE ANALIZĂ ȘI PREVENIRE A CRIMINALITĂȚII


    CAMPANIA DE PREVENIRE ȘI CONȘTIENTIZARE #BuySafePaySafe


    21.06.2018
  • ➤ National


    Jurnalistul german care a filmat în Teleorman documentarul "Aici nu-l avem decît pe Dragnea", reținut ieri la protest


    21.06.2018
  • ➤ National


    Decizia în dosarul în care Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu este așteptată astăzi, după două amânări


    21.06.2018
  • ➤ Prima pagina


    Peste 2.000 de brașoveni au strigat în stradă


    „După ploaie soare, Dragnea la-nchisoare“


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    PUZ-ul, la vot


    Un cartier nou și verde va fi construit în Brașov


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Refuzarea unui loc de muncă anulează dreptul la ajutorul social


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Omul de afaceri Ioan Neculaie, eliberat condiționat după șase luni


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Pregătiri pentru admitere la liceu


    616 contestații după Evaluarea Națională


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Ziua Universală a iei, sărbătorită și la Brașov


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Firme amendate pentru gunoiul lăsat aiurea în oraș


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Șeful pesediștilor din CL, numit secretar de stat în Guvernul Dăncilă


    21.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Opera Brașov, spectacole în Piața Sfatului și la Bastionul Țesătorilor


    21.06.2018
  • ➤ Actualitate


    Gală Aniversară


    15 artiști se vor întrece pentru „Cerbul de Aur“


    21.06.2018
  • ➤ Actualitate


    Aleea Tiberiu Brediceanu intră în șantier pentru o lună


    21.06.2018
  • ➤ Actualitate


    Aleșii locali își păstrează mandatul, dacă partidul lor fuzionează cu un altul


    21.06.2018
  • ➤ National


    Condamnat definitiv în Dosarul CET Govora


    Dan Șova a primit 3 ani de închisoare


    21.06.2018
  • ➤ National


    „Ceaușescu n-a murit, este Dragnea travestit”


    21.06.2018
  • ➤ National


    Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial


    21.06.2018
  • ➤ Life


    Negocierile au ajuns la final, părțile s-au înțeles:


    Andra e noul antrenor de la „Vocea României"


    21.06.2018
  • ➤ Life


    Teo Trandafir va prezenta „Vrei să fii milionar“


    21.06.2018
  • ➤ Life


    Smiley, milionar pe Instagram


    21.06.2018
  • ➤ Life


    Maluma, jefuit la Campionatul Mondial


    21.06.2018
  • ➤ Cititori


    Monitorul Expres răspunde la „întrebarea cititorului“


    21.06.2018
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Să ne pregătim de vară


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    Argentina vs Croația


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    Nicolas Kicker, suspendat pentru trucare de meciuri


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    „Este o asociere fericită”


    Covaliu caută soluții


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    Simona Halep s-a retras de la Eastbourne


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    FCSB și Viitorul și-au aflat adversarii din preliminariile Ligii Europa


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    AFC Hărman a realizat al doilea transfer al verii


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    Nemere Ghelința - ACS SR Municipal Brașov/ Baraj L3


    Robert Sala: „Presiunea e pe stegari“


    21.06.2018
  • ➤ Sport


    CM2018. Portugalia, Uruguay și Spania, victorii la limită


    20.06.2018
  • ➤ Local


    Peste 2.000 de brașoveni sînt în stradă: „După ploaie soare, Dragnea la-nchisoare"


    20.06.2018
  • ➤ National


    Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial


    20.06.2018
  • ➤ National


    Dan Șova, condamnat la 3 ani de închisoare cu executare


    20.06.2018
  • ➤ National


    Protest în Parlament, în fața sălii plenului, în timpul discursului premierului Dăncilă


    20.06.2018
  • ➤ Local


    Omul de afaceri Ioan Neculaie, eliberat condiționat după șase luni


    20.06.2018
  • ➤ Eveniment


    Așa a început


    Brașovul a sărbătorit nașterea ziarului Monitorul


    20.06.2018
  • ➤ Local


    Așa ne văd ei


    Vocea comunității despre „ziarul care stă de vorbă cu brașovenii“


    20.06.2018
  • ➤ Local


    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BRAȘOV BIROUL DE ANALIZĂ ȘI PREVENIRE A CRIMINALITĂȚII


    ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI „ȘCOALA SIGURANȚEI TEDI”


    20.06.2018
  • ➤ Prima pagina


    Un ziar care nu tace


    Vorbim cu brașovenii de 20 de ani


    20.06.2018
  • ➤ National


    De 20 de ani cu ochii pe ei


    Monitorul Expres a rezistat sub 15 guvernări


    20.06.2018
  • ➤ Sport


    În 20 de ani


    Mărirea si decăderea fotbalului brașovean


    20.06.2018
  • ➤ Local


    Vrei să achiziționezi cele mai interesante pavaje pentru curte? Iată de ce să alegi Globall.ro


    20.06.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    De ce se schimbă culoarea ochilor?

    Articolul următor


    Stetoscop

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 28.970 milisecunde, încărcat în milisecunde