Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Doctor
Publicitate

Ucigașii de bacterii


Terapia cu virusuri prietenoase

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 26.08.2014
• Împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice, încă de acum 100 de ani s-a descoperit o terapie care vindecă infecțiile cu ajutorul virusurilor
Așa cum există bacterii prietenoase, există și virusuri prietenoase. Acestea sînt bacteriofage, adică atacă bacteriile rele și le anihilează, fără a afecta celulele sănătoase. Cu alte cuvinte, acționează ca niște antibiotice vii, fiind utile mai ales acolo unde medicamentele nu mai au efect. Bacteriofagii sînt chiar mai puternici decît antibioticele și, în orice caz, mult mai eficicienți. Rezultatele sînt uimitoare mai ales în cazurile bacteriilor rezistente, cărora medicii nu știu ce să le mai facă. A fost dezvoltată și o formă de terapie care folosește virusurile bacteriofage în tratarea infecțiilor. Denumită fagioterapie, această metodă a apărut acum mai bine de 100 de ani, dar, din păcate, nu este aplicată la scară largă, iar cei mai mulți oameni nici nu au auzit de ea. Deși mulți specialiști consideră că fagioterapia este șansa de vindecare a omenirii, cei din industria farmaceutică nici nu vor să audă de virusuri care pot ține loc de antibiotice.

Cum acționează bacteriofagii?
O mulțime de boli infecțioase, ulceroase sau cardiace sînt provocate de bacterii care nu mai pot fi combătute cu antibiotice deoarece, în timp, aceste bacterii „s-au călit“, devenind rezistente pînă și la cele mai puternice medicamente cunoscute. Se pare însă că bacteriile pot fi distruse de anumite tipuri de virusuri, denumite bacteriofagi sau, prescurtat, fagi. Aceste virusuri invadează bacteriile și le distrug sau le determină să se autodistrugă. Există o serie de diferențe între modul cum acționează bacteriofagii și antibioticele. Fagii atacă doar bacteriile țintă, de aceea efectele secundare sînt zero. În schimb, antibioticele atacă atît bacteriile patogene, cît și pe cele utile organismului. Din această cauză echilibrul microbian poate fi afectat și se creează condiții de dezvoltare a infecțiilor secundare. Bacteriile dezvoltă rezistență și în cazul fagilor, însă sînt suficiente cîteva săptămîni pentru a crea bacteriofagi capabili să atace o bacterie care și-a schimbat tulpina. În schimb, crearea unui antibiotic pentru o bacterie cu tulpină nouă poate dura ani de zile, iar uneori, nu duce la nicio soluție. Apoi, bacteriofagii pot acționa local, la nivelul infecției, pînă o înlătură, pe cînd antibioticele sînt metabolizate, se difuzează în organism scăzîndu-le concentrația, apoi, într-o anumită proporție, mai sînt și eliminate natural din corp. Avantajele fagioterapiei sînt evidente în fața antibioticelor, însă tratamentul cu virusuri nu e răspîndit. Companiile farmaceutice sînt primele care contestă metoda, poate și pentru că de pe urma fagilor nu pot scoate profit, așa cum reușesc cu antibioticele. Cu toate acestea, terapia cu virusuri, aplicată în puține clinici, continuă să dea rezultate în infecții acute și cronice, poate vindeca răni infectate sau cronice, picioare diabetice, osteomielita, ulcerul tropic.

Antibioticele nu mai au efect
Anul 1945 e anul în care a intrat în producția de masă primul antibiotic creat de om: penicilina. Magica penicilină și celelalte medicamente antibiotice care i-au urmat au produs o adevărată revoluție în medicină. Boli grave, uneori invalidante, unele incurabile anterior, puteau fi acum învinse. Euforia începuturilor a creat iluzia că orice infecție produsă de bacterii putea fi vindecată dacă se intervenea la timp cu un antibiotic potrivit. Dar azi, după aproape șapte decenii, epoca de glorie a antibioticelor pare a se apropia de sfîrșit. S-a observat că multe infecții cu germeni banali nu mai răspund la tratamentul cu antibiotice. În cele din urmă, a fost găsită explicația: prin diferite mecanisme celulare, bacteriile dezvoltă rezistență la acțiunea acestor substanțe, care astfel nu mai au efect asupra lor. Tot mai multe specii de bacterii patogene nu mai pot fi învinse cu antibiotice. Avem nevoie de o nouă linie de apărare, de o nouă strategie defensivă. Unii specialiști cercetează modalități de a obține antibiotice tot mai puternice sau noi substanțe care să combată rezistența bacteriilor, astfel încît antibioticele obișnuite să-și poată face efectul. Alții caută soluții dincolo de universul antibioticelor. Iar una dintre metodele propuse la ora actuală este infectarea bacteriilor cu virusuri specifice, așa-numiții bacteriofagi. Ideea, deși pare extrem de modernă, datează totuși de aproape un veac. Consecutiv descoperiri virusurilor bacteriofage, în anii 1920, au început deja cercetările în domeniul utilizării acestora ca agenți anti-bacterieni.

Fagioterapia, din nou în atenția cercetătorilor
Cele mai intense studii au avut loc în Rusia sovietică, iar la ora actuală, țara cu cea mai solidă tradiție în domeniu este Georgia. În capitala ei, Tbilisi, există un institut de cercetare, fondat în 1923, Institutul Eliava, după numele microbiologului gruzin George Eliava (1892-1937), specialist în studiul bacteriofagilor. Aici se desfășoară cercetări ample privind utilizarea fagilor în lupta contra bacteriilor. De altfel, în Georgia a fost depășită de mult faza experimentelor in vitro, aici terapia cu fagi fiind aplicată efectiv, de decenii, inclusiv la copii foarte mici. În perioada interbelică, și în Occident au fost inițiate cercetări asupra acestei metode de tratament, dar descoperirea penicilinei, apoi sinteza industrială și comercializarea pe scară largă a antibioticelor au redus interesul pentru terapia cu bacteriofagi. Numai în URSS cercetările asupra fagilor au continuat fără întrerupere pînă azi. După decenii de uitare, fagioterapia a revenit în atenția cercetătorilor occidentali. Nu din curiozitate, cît din disperare, după apariția tulpinilor rezistente la antibiotice. Mutațiile au fost posibile datorită accesului facil la antibiotice și prescrierii haotice a acestora. Toată lumea lua antibiotic pentru orice, pînă cînd bacteriile au început să învețe să le țină piept. Bacterii precum Clostridium difficile (care poate produce severe infecții nosocomiale) și MRSA (un stafilococ căruia nu-i vine de hac aproape niciun medicament) sînt azi cauza unor infecții rebele, care duc uneori la deces, făcînd din atotputernicele antibiotice niște medicamente inutile. Boli precum tuberculoza și gonoreea, relativ ușor de vindecat în urmă cu o jumătate de veac, se întorc azi și lovesc cu forță sporită.

Metoda funcționează perfect la alimente
Virusurile sînt cele mai răspîndite entități biologice de pe Terra. Se găsesc în sol, apă, aer și în interiorul organismelor. Peste 5.000 de specii au fost descrise pînă în prezent, iar numărul lor crește mereu. Nu s-a căzut de acord dacă sînt ființe vii sau nu. Virusurile nu au structură celulară, nu au metabolism propriu și nu se pot înmulți în afara unei celule. Nu dispun de mecanisme proprii care să le permită replicarea acizilor nucleici, sinteza proteinelor și alte procese necesare formării de noi particule virale, ci folosesc mecanismele celulare ale gazdei pentru a-și realiza acest program. Se reproduc inserîndu-și materialul genetic în genomul gazdei. Există virusuri ale plantelor și virusuri animale, virusuri care infectează ciuperci și altele care infectează bacterii. Unele atacă mai multe specii. Altele au ca gazdă o singură specie. De exemplu, virusul variolei este specific omului. Această specializare îngustă explică de ce programul de vaccinare antivariolică a avut succes atît de mare, variola fiind singura boală umană despre care se poate spune că a fost eradicată la nivel mondial. În schimb, virusurile care infectează bacteriile, bacteriofagii, sînt foarte specifice, unele dintre ele infectînd doar anumite tulpini ale unei specii de bacterie. Din păcate, atenția oamenilor de știință a fost îndreptată mai mult asupra fagilor care distrug bacteriile nocive specifice fermelor agrozootehnice, de unde pot contamina produsele alimentare (în special, carnea): Listeria, Campylobacter, Salmonella, Lactococcus, Vibrio, Erwinia, Xanthomonas. Însă și bolile specific umane au început să fie studiate prin prisma fagilor, ca soluție terapeutică.

Tratament de numai cîțiva dolari
Se pare că organismul uman e dotat cu fagi. Cercetătorii au descoperit că mucusul (substanța vîscoasă pe care o găsim în nas, sub pleoape, în gură, în tractul digestiv) este încărcat cu fagi. În saliva care înconjoară gingiile s-au descoperit aproximativ cinci bacteriofagi pentru fiecare bacterie. Deocamdată, folosirea bacteriofagilor în tratamentul direct al infecțiilor la om a fost aplicată cu succes în cazuri de diaree severă cauzată de infecții cu E. coli, Shigella sp. sau Vibrio sp., ca și în infecții cutanate produse de stafilococi și streptococi rezistenți la antibiotice. Mai recent, au început și testările unor bacteriofagi în tratamentul diverselor boli infecțioase produse de bacterii, precum dizenterie, laringită, sinuzită, infecții la nivelul dinților și al gingiilor, infecții cutanate, inclusiv ale unor arsuri sau plăgi operatorii. De asemenea, înainte de o intervenție chirurgicală, în unele spitale, se pulverizează bacteriofagi în camerele de operație pentru a reduce riscul de infecție. Însă singurul loc unde fagioterapia este folosită la scară largă este Tbilisi, capitala Georgiei, fosta republică sovietică. Personalul medical condus de profesorul Guran Gvasalia aplică bolnavilor peste o tonă de bacteriofag zilnic. Procedeul constă în prelevarea germenului de pe zona infectată și dezvoltarea coloniilor de bacterii în vase Petri, apoi acestea sînt atacate cu diverși bacteriofagi, pînă se stabilește care dintre ucigașii de bacterii este cel mai potrivit. Operațiunea de diagnosticare durează doar cîteva ore și astfel tratamentul poate începe imediat, efectele administrării virusului terapeutic fiind rapide. Costurile sînt infime, de cîțiva dolari. Bolnavii care și-au găsit aici vindecarea sufereau de infecții cu stafilococ auriu, colibacil, pseudomonas, proteus.

Se practică și în România
Fagioterapia pare o soluție perfectă, însă trebuie spus că, pe lîngă avantaje, are și dezavantaje, iar unul dintre acestea este chiar costul. Aceste virusuri sînt foarte specifice, țintind anumite tulpini bacteriene, spre deosebire de antibiotice, care au, în general, un spectru de acțiune mai larg, omorînd fără discriminare atît bacterii patogene, cît și bacterii benefice din intestinul uman. Impedimentul cel mai mare e că trebuie identificat fagul potrivit pentru tulpina patogenă care a produs infecția, ceea ce nu e așa de ușor cum pare. Pentru a avea la îndemînă fagul potrivit, trebuie menținute culturi permanente de virusuri, cît mai diversificate și actualizate, ceea ce e costisitor. Există și posibilitatea ca bacteriile să dezvolte, în timp, rezistență și la anumiți bacteriofagi, dar oamenii de ștință consideră că această rezistență ar fi mai ușor de învins decît cea la antibiotice, grație posibilităților ingineriei genetice, prin care virusurile pot fi modificate pentru a contracara mecanismele de rezistență ale bacteriei. Intervențiile la nivel genetic sînt de asemenea costisitoare, iar sponsorii nu se înghesuie să finanțeze cercetări care vor să detroneze antibioticele. Terapia cu bacteriofagi este încă în faza copilăriei, în ciuda potențialului ei remarcabil. Din fericire, terapia cu bacteriofagi n-a rămas izolată doar în Georgia, ci a început să fie practicată și în patru țări din Europa: Franța, Belgia, Polonia și România (la Institutul de Boli Infecțioase „Profesor Doctor Matei Balș“ din București). Virusurile nu înseamnă doar Ebola, gripă, Influenza, HIV, ci și aliați mîncători de bacterii periculoase. Poate că, într-o bună zi, fagioterapia nu va mai fi privită doar ca o fantezie științifică, ci ca o soluție de rutină.

Terapie cunoscută de un secol
Primele elemente privind un agent cu aparență virală și proprietăți antibacteriene au fost semnalate de către Ernest Hanbury Hankin (foto), în 1896. Descoperiți în apele Gangelui, fagii reduceau concentrațiile bacteriei cauzatoare de holeră. Așa s-ar explica de ce apa fluviului sfînt Gange, deși e atît de murdară, nu îmbolnăvește atît de mulți oameni pe cît ar fi de așteptat. Natura virală a acestor agenți antibacterieni a fost completată de biologul englez Frederic Twort și cercetătorul canadian Felix d’Herelle, care au descoperit în 1915 și, respectiv, în 1917, faptul că anumiți fagi erau capabili să distrugă culturi bacteriene. D’Herelle a observat fagii în timp ce trata soldații francezi în primul război mondial. El a filtrat scaunul celor bolnavi de dizenterie și a izolat particule microscopice care ar putea să distrugă bacteriile cauzatoare de dizenterie. Ideea lui a părut extravagantă pentru majoritatea oamenilor de știință pînă în jurul anilor 1930, cînd microscopul s-a dezvoltat suficient pentru a putea fi observate atacurile asupra bacteriilor. D’Herelle și-a petrecut tot restul vieții încercînd să transforme fagii într-o armă medicală utilă împotriva infecțiilor bacteriene. Primele teste clinice au apărut peste 20 de ani, în Statele Unite și Marea Britanie. Se spune că însuși Stalin, originar din Gruzia, ar fi sprijinit institutul lui Eliava, în perioada în care armata sovietică era decimată de dizenterie și era nevoie de un leac urgent. Studiile din ultimii ani certifică valoarea terapeutică a bacteriofagilor și tot mai multe descoperiri încurajează experții să reia studiul virusurilor ca armă împotriva infecțiilor fără speranță.

România, cod roșu de bacterii rezistente la antibiotice
O statistică recentă plasează România printre țările europene în care numărul cazurilor de rezistență a unor bacterii la antibiotice a crescut alarmant. Țara noastră este singurul stat în care rezistența satfilococului auriu la meticilină, unicul antibiotic care poate învinge aceaste bacterii, a cunoscut cea mai mare răspîndire. Centrul European pentru Studiul și Controlul Bolilor și Agenția Europeană a Medicamentului arată că, în România, cea mai mare rezistență la antibiotice o are bacteria Klebsiella pneumoniae, adică microbul care provoacă de la infecții urinare la pneumonie. În 50% din totalul infecțiilor, acest germen a fost depistat ca fiind rezistent la Cefalosporină. Infecțiile pielii, faringitele, bronșitele, dar chiar și toxiinfecțiile alimentare provocate de Stafilococul auriu nu mai trec cu banala Meticilină, pentru 25-50% dintre tulpinile microbului. Principalele cauze ale dobîndirii rezistenței bacteriilor la antibiotice o reprezintă prescrierea acestor medicamente fără antibiogramă, automedicația, dar și introducerea antibioticelor în hrana animalelor. O altă situație alarmantă se semnalează și în cazul tulpinilor de E.coli care provoacă infecții digestive, intestinale, biliare și care rezistă la a treia generație de Cefalosporine (cod roșu numai în România), provocînd 25-50% dintre infecțiile digestive. La nivel mondial, în rîndul pacienților diagnosticați cu infecții rezistente la antibiotice, indicele de mortalitate a crescut cu 50%. Specialiștii atrag atenția că, antibioticele devenind inutile, pe fondul evoluției microbilor rezistenți la antibiotice, infecții considerate banale, precum o zgîrietură sau roșu în gît vor pune în pericol viața omului. Operațiile de rutină se vor desfășura sub spectrul pericolului infecțiilor fatale, iar boli precum malaria sau tuberculoza vor redeveni netratabile.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Doctor

De ce mîncăm fară să ne fie foame


Pune-ți pofta-n cui




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Se crede Ceaușescu


    Proiect de lege: Dragnea va hotărî Strategia ”România 2040”, care devine obligatorie


    Azi 17:08
  • ➤ Local


    Lanț uman de Cartea Recordurilor în Brașov: La ora 15.50 a trecut pe la microfon cititorul cu numărul 1660


    Azi 15:50
  • ➤ Local


    O fetiță a murit după ce a căzut din căruță


    Azi 15:00
  • ➤ Local


    Brașovenii s-au strîns în centru ca să doboare recordul la citit


    Azi 13:14
  • ➤ Local


    Tinerii care au bătut un bătrîn într-un pasaj din Brașov, trimiși în judecată


    21.04.2018
  • ➤ Local


    Restricții de circulație pe DN1E Poiana Brașoș – Rîșnov


    21.04.2018
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 20-a


    Liga 4 Brașov. AS SR Brașov a trecut și de Inter Cristian/ Ema Popa, golul cu numărul 100 pentru SR în campionat!


    21.04.2018
  • ➤ International


    Kim Jong Un a anunțat suspendarea testelor balistice sau nucleare


    21.04.2018
  • ➤ Sport


    Liga 3. AFC Hărman a cîștigat la Roman/ Buga și Paraschiv, marcatori


    21.04.2018
  • ➤ National


    Dragnea a încălcat grav Constituția și a făcut în locul Președinției declarații legate de mutarea ambasadei din Israel


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Angajații Spitalului de Psihiatrie și Neurologie de pe str. Eminescu au protestat din nou, în fața unității


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Toma Dorel e liber. Instanța Tribunalului Brașov a hotărît măsura controlului judiciar


    20.04.2018
  • ➤ National


    Și Alina Bica are statut de refugiat politic în Costa Rica


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Brașovenii sînt așteptați la un protest pentru viață


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Crimă în satul Toderița de lîngă Făgăraș


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    Fed Cup. S-a stabilit țintarul duelului dintre România și Elveția /Simona Halep – Viktorija Golubic, primul meci


    20.04.2018
  • ➤ Local


    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BRAȘOV BIROUL DE ANALIZĂ ȘI PREVENIRE A CRIMINALITĂȚII


    CARE POT FI PROBELE PE CARE VICTIMA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE AR TREBUI SĂ LE PREZINTE INSTANȚEI DE JUDECATĂ PENTRU A PUTEA OBȚINE UN ORDIN DE PROTECȚIE?


    20.04.2018
  • ➤ Local


    „Inside you... inside me”, expoziție semnată de Horia Hudubeț


    20.04.2018
  • ➤ Local


    ITM face controale în domeniul transportului rutier de mărfuri periculoase


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    LNBF, finala mică. Olimpia CSU Brașov a cîștigat primul meci cu Universitatea Cluj


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    Delegări


    Liga 4 Brașov. Alin Greavu, la AS SR Brașov - Inter Cristian / Robert Ciorbea, la Săcele -Tărlungeni


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Un pic de istorie


    Top 10 cei mai mari conducători din istoria Europei


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Cinci modele care sînt în trend


    Ce eșarfe se poartă în 2018?


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Sfatul specialistului


    10 moduri de a mînca mai multe fructe și legume


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Cel mai rapid animal din lume, un crustaceu de 2 milimetri


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Broaștele prezic seismele cu 5 zile înainte


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Papagalii care terorizează


    Arme de distrugere în masă cu pene


    20.04.2018
  • ➤ Life


    De ce a fost șters „Despacito”, cel mai vizionat videoclip de pe Youtube


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Mariah Carey a vorbit despre suferința ei


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Mai multe critici decît laude


    Britney Spears, apariție șocantă


    20.04.2018
  • ➤ Life


    „Nu încerc să fiu altceva decît sînt”, spune Smiley


    20.04.2018
  • ➤ Life


    „O reîntoarcere în timp a muzicii“


    Stela Enache e uimită de succesul pe care îl are la publicul tînăr


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Nicolas Cage a cheltuit 150 milioane dolari pe extravaganțe


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Gabriel Luna va fi noul „Terminator”


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Pentru noul ei rol


    Anne Hathaway trebuie să se îngrașe


    20.04.2018
  • ➤ Prima pagina


    Dorele, probleme mă?


    Primarul din Ghimbav, reținut 24 de ore, liber alte 24


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Nemulțumiri


    Protest la Spitalul TBC: 1.000 de lei mai puțin la salariu


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Adrian Oprică propune reînființarea patrulelor rutiere ale elevilor


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Un brașovean de 48 de ani a murit de gripă


    20.04.2018
  • ➤ Local


    51 de cereri pentru milionul de lei oferit de CJ Brașov pentru proiectele culturale


    20.04.2018
  • ➤ Eveniment


    Secția de Sterilizare a Spitalului de Copii, modernizată printr-o donație a Clubului Rotary


    20.04.2018
  • ➤ Actualitate


    Strategii


    Propuneri alternative pentru dezvoltarea turismului


    20.04.2018
  • ➤ Actualitate


    Filarmonica Brașov, colaborare cu Filarmonica Voronej, din Rusia


    20.04.2018
  • ➤ National


    Cine îi mai oprește?


    Iohannis critică propunerile de modificare a Codurilor penale


    20.04.2018
  • ➤ National


    Procurorul general spune că este nevoie de o analiză aprofundată la propunerile de modificare a Codurilor penale


    20.04.2018
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    20.04.2018
  • ➤ Life


    E transformată total


    Denisa de la Bambi, de nerecunoscut după operațiile estetice


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Jojo își duce fetița la grădiniță, deși are doar un an și trei luni


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Premiul primit de Olivia Steer pentru „rolul său activ în societate“ i-a fost retras


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Fiul lui Alain Delon: «Mama îmi dădea droguri»


    20.04.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    De ce se schimbă culoarea ochilor?

    Articolul următor


    Stetoscop

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 20.569 milisecunde, încărcat în milisecunde