Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Doctor
Publicitate

Ispită periculoasă


Fructe și legume iradiate, ca să pară proaspete

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 25.03.2014
• Alimentele de import sînt conservate prin iradiere, metodă legală, dar controversată, fiind incriminată că ar putea fi extrem de periculoasă pentru sănătate

În Postul Paștelui, mîncăm mai multe legume și fructe și sperăm că facem un lucru bun. Dar e posibil ca acest tip de alimentație sănătoasă să ne afecteze tocmai sănătatea pe care credem c-o protejăm. Nu vegetalele sînt de vină, ci omul care le-a aplicat o metodă de conservare modernă, dar extrem de dăunătoare: radierea. Ardeii grași imenși și viu colorați, roșiile perfecte, merele uriașe și strugurii cu boabele cît pruna n-ar trebui să ne lase gura apă, dacă am cunoaște adevărul despre tratamentul cu radiații ionizante la care sînt supuse aceste alimente pentru a-și menține prospețimea. Desigur, țăranii nu ne oferă produse iradiate, dar cele mai multe supermarket-uri, da. Legumele și fructele importate sînt cele iradiate, ca să țină mai mult. Metoda este pe deplin legală și, după părerea unor specialiști, complet inofensivă. Însă nu toată lumea e convinsă că iradierea legumelor și fructelor nu afectează decît microbii plantelor, ci și alimentul în sine, deci ne poate îmbolnăvi și pe noi. Există voci care susțin că, la originea cancerului și a altor boli grave, stă tocmai conservarea prin radiații ionizante. Care este adevărul?

Alimente mai „sigure“, prin bombardare cu radiații

Atunci cînd mîncăm legume și fructe de import, s-ar putea să ne expunem unor riscuri imense pentru sănătate. Iradierea alimentelor este o modalitate curentă de conservare, lucru pe care consumatorii nu prea îl știu. Metoda constă în expunerea alimentelor la radiații ionizante, în vederea distrugerii microorganismelor și a insectelor parazite. Iradierea se face cu un flux de electroni de energie înaltă, raze Gama și X. Electronii pot pătrunde în alimente numai la o adîncime de maximum trei centimetri, deci produsele tratate nu trebuie să fie mai groase de atît. Razele gamma provin din dezintegrarea spontană a radionuclizilor de cobalt-60, obținuți prin bombardarea cu neutroni, într-un reactor nuclear. Tehnologia este veche de 30 de ani și este folosită și în sterilizarea produselor medicale sau chiar în tratamentul cancerului. Cu alte cuvinte, deșeurile nucleare sînt utilizate de zeci de ani pentru a face mîncarea „mai sigură“. Nivelul radiațiilor gamma folosite începe de la 1kiloGray (unitate de măsură, echivalentul a 16.700.000 raze X pulmonare sau de 333 de ori doza letală umană) și ajunge pînă la 30 kiloGray (500.000.000 raze X pulmonare sau de 10.000 de ori doza letală umană). Circa 100 de instalații de iradiere a alimentelor există în prezent, la scară planetară. Costul unei astfel de instalații este între 3 și 5 milioane de dolari, iar acești bani trebuie recuperați, evident, prin costurile ridicate ale fructelor și legume. Aparatul cu raze X pentru alimente este asemănător cu cel folosit în spitale pentru radiografii, însă e mult mai puternic.

Efecte secundare

Tehnologia este controversată. Cei care susțin că iradierea alimentelor este lipsită de riscuri biologice, se bazează doar pe faptul că, într-adevăr, alimentele trecute prin radiații ionice nu sînt radioactive. Dar mai sînt ele legume și fructe naturale? Pînă în prezent, nu s-a dovedit științific o legătură directă între consumul de alimente iradiate și apariția unor forme de cancer. Însă, numeroase studii de specialitate au evidențiat riscuri și dezavantaje asociate iradierii alimentelor, precum apariția radicalilor liberi (a căror implicare în declanșarea cancerului este dovedită) sau apariția unor tulburări metabolice sau chiar malformații genetice. Unul din produsele secundare, 2-alklycyclobutanoes, este citotoxic (distruge celulele), genotoxic (distruge ADN-ul) și cancerigen (dezvoltă cancerul), după cum au demonstrat studiile pe animale. Radiația gamma este capabilă să crească alergenicitatea unor proteine alimentare, prin denaturarea lor (ca de exemplu în cazul laptelui), iar acest efect secundar a fost identificat chiar și la doze reduse de radiații. Nutriționiștii susțin că nu e bine să omorîm bacteriile din alimente, pentru că acestea au un efect pozitiv pentru sănătatea oamenilor, întărindu-le sistemul imunitar, iar treptat, bacteriile vor învăța să reziste radiațiilor, devenind și mai puternice. Un alt aspect este acela că, prin iradiere, se distrug doar microorganismele, nu și toxinele bacteriene, deci pericolul cel mai mare rămîne. Un rezultat dăunător al iradierii este și pierderea vitaminelor. O alimentație lipsită de vitamine duce la avitaminoze. Un alt neajuns e că, fructele și legumele, părînd proaspete, vor ajunge pe masa oamenilor, deși acestea sînt de fapt vechi, devitalizate, fără arome, niște produse reciclate. Cu alte cuvinte, vom mînca alimente expirate.

Cîte etichete cu mențiunea „Iradiat“ ați văzut?

Alimentele iradiate au avantajul că nu mai pot germina, iar factorii externi (microorganisme, bacterii, mucegai) sînt anihilați. Astfel, produsele nu se mai degradează, ba chiar își păstrează același aspect pe termen lung. Conform specialiștilor, aplicată corect, iradierea alimentelor nu este nocivă. Însă, conform directivelor Uniunii Europene, procedura trebuie realizată sub control strict și cu etichetare corespunzătoare, ceea ce nu prea vedem în România. Cerințele legislației în vigoare specifică faptul că alimentele iradiate vîndute în magazine ar trebui să aibă pe ambalajul produsului simbolul internațional Radura sau să fie inscripționat cu mențiunea „iradiat“ sau „tratat cu radiații ionizante“. Cu toate acestea, controlul în această privință este destul de redus, iar hrana din restaurante și cea procesată, care conține ingrediente iradiate, nu sînt supuse unor prevederi legale în ceea ce privește menționarea iradierii. Astfel că nu mai știm ce mîncăm și nu avem posibilitatea să alegem între alimente iradiate sau naturale. Organizația Mondială a Sănătății a arătat că orice aliment iradiat cu o doză medie de cel mult 10 kGy este sănătos pentru consum și prin urmare poate fi aprobat fără testări suplimentare. Uniunea Europeană a reglementat procedeul începînd cu anul 1999. La început,
în UE, era permis doar pentru condimentele vegetale, însă, deoarece fiecare țară europeană își poate stabili propria listă de alimente ce pot fi iradiate, numărul acestora a crescut rapid. Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda, Belgia și Polonia au legi permisive. Adăugați și că iradierea e folosită pentru cereale, păstăi uscate, fructe și legume uscate, carne și fructe de mare, inhibarea încolțirii la cartofi și ceapă, întîrzierea maturării fructelor și legumelor proaspete, scăderea numărului de microorganisme din alimente. Adăugați și faptul că noi importăm masiv legume și fructe din Turcia, unde iradierea este la ordinea zilei. Și astfel, puteți aproxima dimensiunea fenomenului.

Profitul, al producătorilor, bolile, ale noastre

Iradierea este aplicată cu succes, de peste 30 de ani, de producătorii și distribuitorii din industria alimentară din peste 40 de țări. Anual, volumul de produse alimentare tratat prin iradiere este estimat la peste 500.000 de tone. Însă puțini se gîndesc la faptul că, tot mîncînd legume și fructe iradiate, sănătatea noastră nu poate fi aceeași ca în cazul în care am fi consumat doar produse naturale. E posibil ca efecte secundare adverse, a căror manifestare este lentă (de durată), să fie dificil de depistat de timpuriu. De aici și îngrijorarea crescîndă a comunității științifice. La nivel economic, însă, iradierea este o mină de aur. Radiind alimentele pentru a le salva de degradare, este încurajată producția de alimente nesigure, spre profitabilitatea unor ferme. Deșeurile nucleare sînt ridicate la rangul de „agent binefăcător“, ceea ce ar trebui să ne pună pe gînduri. Dar, dincolo de aceste aspecte, întîi și întîi trebuie să ne gîndim la sănătatea noastră. Un raport dat publicității de către o organizație ecologistă internațională, care se opune iradierii alimentelor, precizează că studiile efectuate pe termen scurt pe copiii din India, hrăniți o perioadă cu alimente iradiate, au indicat distrugeri ale cromozomilor acestora. Testele au fost făcute și pe un eșantion de cîini care au mîncat, un timp, numai carne de vită iradiată. Veterinarii au constatat, în urma examenelor clinice, că toți cîinii aveau splina mărită. Cancerul, bolile de rinichi, imunotoxicitatea nu sînt decît unele dintre bolile deosebit de grave care pot fi declanșate în urma consumului de alimente tratate cu raze ionizante, mai susțin cercetătorii.

Metode mai sănătoase de conservare

În lipsa unei concluzii definitive, conservarea prin iradiere rămîne o procedură permisă. Dacă aveți îndoieli asupra siguranței unor astfel de alimente, puteți alege produsele conservate prin alte metode, mai puțin controversate. De exemplu, procesarea prin înaltă presiune, sau pasteurizarea, inventată în secolul XVII, de către Blaise Pascal. Alimentele sînt supuse unei presiuni masive care inactivează microbii și conservă alimentele de pînă la 10 de ori mai mult, comparativ cu termenul de valabilitate obișnuit. Îngroparea este o tehnică eficientă de conservare, deoarece lumina și oxigenul nu mai pot deteriora mîncarea, iar solul uscat și rece o mențin proaspătă. O altă metodă veche este confierea cărnii, adică scufundarea ei în propria grăsime. Apoi, carnea era răcită astfel încît grăsimea să se transforme într-un strat solid protector. La fel, fructele pot fi conservate în apă și zahăr. Aerul este cel mai mare dușman al alimentelor, contribuind la dezvoltarea microbilor și la apariția oxidării, grăbind procesul de descompunere. Pentru menținerea alimentelor se poate modifica compoziția aerului. Introducerea în ambalaj a diverselor amestecuri de gaz (oxigen, azot, dioxid de carbon) crește termenul de valabilitate al produselor alimentare. Ar mai fi și congelarea rapidă, cu păstrarea proprietăților nutritive, expunerea la radiații ultraviolete, ozonificarea, afumarea, ambalarea în vid, deshidratarea. Unii spun că iradierea este metoda cel mai puțin nocivă, alții că e cea mai rea. Pînă cînd oamenii de știință se vor pronunța, ar fi mult mai bine să consumăm legume și fructe din grădina țăranilor.

Iradierea alimentelor, veche de un secol

• Folosirea radiațiilor ionizante pentru conservarea produselor alimentare a fost sugerată pentru prima oară în 1916 și a fost patentată în Statele Unite în 1921 și în Franța în 1930. Totuși, metoda nu a fost folosită imediat la scară comercială, pentru că obținerea radiației ionizante costa foarte mult. Din anii ’50, iradierea produselor alimentare a constituit un subiect de interes științific, politic și public și a fost aplicată unui domeniu larg de produse alimentare, incluzînd pește, moluște, pui, fructe de mare, cereale, fructe și legume, nuci și condimente. În 1981, au fost adoptate principalele documente privind iradierea alimentelor și includerea acestui procedeu în Codex Alimentarius.

Cum se coc fructele la întuneric?

• Mai există o problemă legată de fructele de import. Acestea sînt tratate cu etilenă, ca să se coacă mai repede. Fructele exotice nu pot fi transportate pe distanțe lungi decît dacă sînt culese încă verzi. Apoi sînt refrigerate și transportate în containere unde temperatura este menținută la 4 grade. Uneori se folosește și silicagel, substanță care împiedică formarea mucegaiurilor. Bananele generează dioxid de carbon și apă, iar mucegaiurile se dezvoltă în condiții de umiditate. Cînd bananele ajung la marii distribuitori, sînt tratate cu vapori de etilenă, care accelerează coacerea. Etilena este un hormon de creștere care se generează pe cale naturală, în procesul de coacere al merelor. Etilena nu rămîne în compoziția bananei, doar amorsează unele procese enzimatice implicate în procesul de coacere, procedeul fiind inofensiv.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Doctor

Interviu cu Dr. Luminița Cîmpeanu, Director medical Spitalul REGINA MARIA Brașov


Îngrijirea pacienților in spitale în perioada pandemiei cu coronavirus




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Reguli ca la mănăstire pentru pescari: Nu au voie să facă grătar, să consume alcool și să socializeze


    02.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID 19 la Brașov urcă bilanțul la 54 de morți


    02.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    S-a anulat Festivalul Internațional Cerbul de Aur 2020 de la Brașov


    02.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Calendarul sesiunilor speciale pentru examenele naționale


    02.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit un polițist de la Secția 5 din Brașov


    02.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Un nou cutremur lângă Brașov


    02.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    4 noi cazuri COVID 19 la Brașov


    02.06.2020
  • ➤ National


    Oficial. Festivalurile Untold, Neversea și Electric Castle au fost anulate!


    02.06.2020
  • ➤ Doctor


    Interviu cu Dr. Luminița Cîmpeanu, Director medical Spitalul REGINA MARIA Brașov


    Îngrijirea pacienților in spitale în perioada pandemiei cu coronavirus


    02.06.2020
  • ➤ Prima pagină


    Azi se redeschid școlile


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Aprobate de CL


    Facilități fiscale de pandemie la Brașov


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Încă o expertiză tehnică pentru podul vechi de la Dârste


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Unul dintre principalii poluatori din Brașov dispare


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Proiectul minicomplexului sportiv de la Tractorul a fost suspendat


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Unu din cinci dispensere puse în autobuzele RATBV a fost furat sau vandalizat


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Relaxare cu registru


    Ce date vor fi colectate de la clienții teraselor?


    02.06.2020
  • ➤ Eveniment


    Fotografia care a afumat guvernul Orban


    02.06.2020
  • ➤ Doctor


    Cardul de sănătate nu va fi utilizat până la 1 iulie


    02.06.2020
  • ➤ Doctor


    Precauții


    Cel mai sănătos mod de a găti ciupercile


    02.06.2020
  • ➤ Doctor


    Cum se prepar㠄apa japoneză”, băutura care topește grăsime


    02.06.2020
  • ➤ Doctor


    Când trebuie să ne ferim de ceaiul de tei


    02.06.2020
  • ➤ Doctor


    10 motive care fac din căpșuni un fruct minune


    02.06.2020
  • ➤ Life


    Fierbinte ca vara


    Anna Lesko a făcut compot de cireșe


    02.06.2020
  • ➤ Life


    Adelina Pestrițu și-a mai făcut un tatuaj


    02.06.2020
  • ➤ Life


    Silvia Dumitrescu suferă de o boală rară


    02.06.2020
  • ➤ Cititori


    Un mic dejun bogat în grăsimi contribuie la pierderea în greutate


    02.06.2020
  • ➤ Cititori


    Arpagicul alungă ghinionul


    02.06.2020
  • ➤ Sport


    Dan Bona, urmașul dacilor liberi la Sarmizegetusa


    02.06.2020
  • ➤ Sport


    Restart


    Marian Ivan cere reînființarea FC Brașov


    02.06.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Mirajul terasei


    02.06.2020
  • ➤ Sport


    Oficial. Edi Iordănescu s-a despărțit de Gaz Metan! "Niciodată nu voi accepta mediocritatea"


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    2 cazuri noi de coronavirus la Brașov


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Cetatea Feldioara, cea mai veche fortificație din județul Brașov, a fost redeschisă


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    De ce sărbătorim Ziua Copilului pe 1 iunie


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Intervenție în Piatra Craiului, pentru recuperarea unui turist accidentat


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Mașină răsturnată pe DN11, între Brașov și Hărman


    31.05.2020
  • ➤ Life


    Ziua Internațională a Blondelor: până în 2202 nu vor mai rămâne blonde naturale pe Terra


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    7 cazuri de coronavirus noi la Brașov, 124 de cazuri noi în țară


    31.05.2020
  • ➤ Sport


    Dumitru Dragomir, 74: "Explodează hormonii în fotbaliști!"


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    ALERTĂ METEO ANM: Averse, descărcări electrice, grindină și vijelii, până miercuri!


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID la Brașov urcă bilanțul la 53 de morți


    30.05.2020
  • ➤ National


    Ludovic Orban a scos din buzunar 3.000 de lei pentru fumat și nepurtarea măștii


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    7 noi cazuri de COVID 19 la Brașov, 151 de noi pacienți confirmați în țară


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Dacă tușești nu ai voie la terase, de la 1 iunie


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Al 52-lea deces COVID 19, la Brașov


    30.05.2020
  • ➤ Sport


    Hochei. Lotul prinde contur la Corona Brașov / 14 jucători au semnat contractele / Negocieri cu antrenorul Dave MacQueen


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID 19 la Brașov urcă bilanțul negru la 51 de morți


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    AJF Brașov. Consultări cu cluburile de Liga 4. Ce scenarii au propus reprezentanții echipelor pentru reluarea campionatului


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK a făcut al treilea test pentru coronavirus


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    13 noi cazuri de COVID 19, la Brașov


    29.05.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Doctor natura


    Leurda, detoxifiant de primăvară

    Articolul următor


    Stetoscop

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 28 milisecunde, încărcat în milisecunde