Creștinii ortodocși îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Andrei, apostolul care a creștinat locuitorii de pe meleagurile țării noastre
Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, Cap de Iarnă, cel dintâi chemat la apostolie de Mântuitorul lumii. Făcând parte din grupul celor 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, numele Sfântului Andrei este legat de răspândirea învățăturii sfinte în Asia Mică, Peninsula Balcanică și teritoriile din jurul Mării Negre. Astfel, Sfântul Andrei constituie principalul punct de reper pentru creștinismul românesc. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca Sfântul Apostol Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept ocrotitorul României.
Pescarul de oameni
Sfântul Andrei, pe care Iisus l-a făcut pescar de oameni, trăia în Betsaida, localitate de pe țărmul Mării Galileii, era fiu al lui Iona și fratele mai mic al lui Simon Petru. A predicat Evanghelia în Scytia Minor, teritoriul de azi al Dobrogei. De aceea este socotit creștinătorul protoromânilor. Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Apostol și Evanghelist Matei prin cuvintele: Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18). De acum, Apostolul Andrei era nelipsit de lângă Mîntuitorul și el a fost martor al alegerii celorlalți apostoli (Matei IX, 9).
Alături de Iisus
Sfintele Evanghelii îl mai pomenesc pe Sfântul Andrei doar de două ori: la înmulțirea pâinilor, când el a înștiințat pe Mântuitorul că acolo, în mulțime, era un băiat care avea cinci pâini de orz și doi pești (Ioan 6, 8-9). A doua oară, după învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, au înștiințat pe Domnul că niște elini (greci), veniți în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, voiau să-L vadă (Ioan 12, 20-22). Alături de ceilalți ucenici, a fost trimis și Andrei de către Mântuitorul la propovăduire (Matei 10). L-a însoțit pe Mîntuitorul pe drumurile Țării Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a săvârșit, a ascultat cuvintele Sale de învățătură și parabolele pe care le-a rostit în fața mulțimilor. A suferit alături de ceilalți apostoli, atunci când Domnul a fost prins, judecat, chinuit și apoi răstignit pe cruce. S-a bucurat alături de ei cînd a aflat de minunea Învierii din morți și L-a văzut pe Domnul înviat în prima zi, și după opt zile.
Crucea Sfîntului Andrei
Sfântul Andrei și-a găsit sfârșitul la Patras, lângă Corint, când a fost torturat și martirizat cu capul în jos pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus de atunci Crucea Sfântului Andrei. Corpul său a fost înmormântat acolo de Maximilia, o convertită la creștinism, dar mai târziu rămășițele sale pămîntești au fost transferate la Amalfi, Italia, într-un mormânt în care se păstrează și azi. Pe 30 noiembrie 1976, Papa Paul al VI-lea a predat prețioasa relicvă a capului Sf. Andrei Bisericii din Patras și matrimoniului Bisericii bizantine, spre împăcarea Bisericilor surori, Catolică și Ortodoxă.
Obiceiuri de ziua Sf. Andrei
Conform unor ritualuri străvechi, de ziua Sfântului Andrei era celebrat Anul Nou al dacilor, motiv pentru care această zi mai este numită și Ziua Lupului. În Maramureș sărbătoarea mai este cunoscută și ca Andrelușa, denumire care, de asemenea, își are originile în tradițiile dacilor liberi. În Bucovina, poartă numele Andreiu cap de iarnă, dar credințele nu diferă de cele din alte zone ale țării.
În ziua praznicului, credincioșii pun în sticle cu apă crengi de prun, măr, cireș sau corcoduș. Acestea vor înflori în Ajunul Crăciunului în gospodăriile în care de la Anul Nou vor poposi belșugul, armonia și liniștea sufletească.
De la această zi și până la Crăciun, gospodinele nu mai țes în război și nu torc, de frică să nu se supere Maica Domnului pe ele. De Sf. Andrei, credincioșii pun grîu la încolțit.
De Sfântul Andrei nu se mătură toată ziua, nu se aruncă gunoiul, nu se face pomană, nu se dă nimic împrumut și cu atât mai puțin bani, pentru că se crede că acest gest va aduce pagubă în casă și nu se piaptănă părul .
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Cotidianul omului sănătos
