Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Foto Bogdan Bălaș
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 11.10.2013
• Aici au venit să se închine toți românii din Cetate pînă la inaugurarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Piața Sfatului
• Acum, la Biserica Sfînta Parascheva din Groaveri, brașovenii vin să se roage Cuvioasei și să cinstească memoria unor mari personalități ale istoriei îngropate la umbra zidurilor sfinte

Anul acesta s-au împlinit 125 de ani de la sfințirea Bisericii Cuvioasa Parascheva din Șchei. Frumoasa bisericuță ortodoxă din inima Cetății a fost de-a lungul timpului loc de închinăciune și de minuni. Credincioșii spun că nu degeaba locașul poartă hramul celei numite „mult folositoare”, cine se roagă fierbinte la Sfînta Parascheva, cu evlavie și credință, primește ajutor negreșit. Vestea că slujbele și acatistele la această biserică au mare putere atrage ca un magnet mii de brașoveni, și nu numai. Biserica Sfînta Parascheva este și loc de cinstire a memoriei unor mari personalități ale culturii noastre. Cărturari, profesori, compozitori, eroi ai neamului își dorm somnul etern în mormintele care înconjoară biserica. Monitorul Expres vă invită să cunoașteți mai bine povestea acestei biserici din coasta Tîmpei, altar unic de credință și istorie, însă prea puțin pus în lumină de cronicile prezentului.

Capela din Groaveri

Biserica Sfînta Parascheva a fost ridicată dintr-o capelă de cimitir. O parte a credincioșilor brașoveni au vrut să aibă cimitirul lor, separat de cel al Bisericii Sf. Treime-Grecească din Tîrgul Cailor. În 1872, au cumpărat de la viitorul protopop Ioan Petric un teren de 695 stînjeni în Ciocrac, loc numit mai tîrziu Groaveri, de la germanul „graben“, care înseamnă groapă sau tranșee. În această zonă, în scop de apărare, fuseseră săpate șanțuri care se umpleau cu apă. Pe la 1883 șanțurile au început să fie astupate, pămîntul a fost nivelat și apele canalizate. Terenul achiziționat pentru suma de 3.150 de florini cuprindea și o casă de piatră construită în anul 1866 și o casă din lemn, căreia i se spunea „Casa Călugărului“. Capela mortuară a fost ridicată, cu aprobarea magistratului, între 1874-1876, prin eforturile preotului paroh Bartolomeiu Baiulescu și cu sprijinul protopopului Ioan Popazu. Fondurile necesare, adică 4.450 de florini, proveneau din bani strînși prin subscripție publică. Tot atunci a fost amenajat și cimitirul, în final ajungîndu-se la 9.200 de florini. În anul 1888, o delegație a cerut Mitropolitului Miron Românul din Sibiu binecuvîntarea pentru utilizarea capelei de cimitir drept lăcaș bisericesc. Mitropolitul a trimis vorbă: „Faceți cu binecuvîntarea mea Sfințirea apei și punerea Antimisului, apoi folosiți Capela pentru oficiile sacre“. Așa a luat naștere noua biserică din Groaveri a șcheienilor, în care s-au adus tîmpla, policandrul mic și cîteva icoane de la capela din Tîrgul Grîului (Piața Sfatului). Biserica a fost binecuvîntată de Miron Românul la 25 februarie 1888. Aici au venit să se închine toți românii din Cetate pînă la inaugurarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului.

Ca biserica ortodoxă română din Viena

Între anii 1919 și 1946, locașul a funcționat ca biserică a Garnizoanei Militare-Brașov, avînd ca preot slujitor pe Eugen Saftu. A îndeplinit rol de capelă pînă în 1954 cînd, prin ordinul 5942 semnat de I.P.S. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, a devenit Biserica Parohială cu hramul Sf. Cuvioasa Parascheva, slujită de preotul paroh Laurențiu Victor. După doi ani, pictorul Iosif Vasu a realizat pictura în frescă, pictorul Vasile Nițulescu a făcut noua tîmplă, iar Nicolae Dobrescu, icoanele de la cafas. Între anii 1969-1973 biserica și picturile interioare și exterioare au fost renovate. Biserica a fost resfințită în 14 octombrie 1973 de către mitropolitul Nicolae Mladin, însoțit de episcopul vicar Emilian Rășinăreanul și un sobor de preoți. Construită după modelul bisericii ortodoxe române din Viena, Nicolae Iorga compara acest locaș cu biserica Domnița Bălașa din București. Biserica este construită din piatră și cărămidă, în formă de cruce, cu sinusuri semicirculare în exterior, cu elemente orientale și mozaice, avînd o lungime de 18 m, lățime de 6 m și înălțime de 12 m. Tavanul este boltit, avînd cupola centrală cu 16 ferestre. În zidurile laterale sînt amplasate 3 ferestre mari cu vitralii. Acoperișul, făcut din tablă, are 10 turnulețe și o clopotniță cu două clopote. Icoanele de pe iconostas datează din anul 1838.

Galeria cu oameni de seamă ai Brașovului

O plimbare prin cimitirul din curtea bisericii este ca o incursiune în trecutul Brașovului. Zeci de nume de personalități răsar de pe monumentele frumoase, amintindu-ne că Brașovul a avut mari învățați, militari, negustori, conducători de obște, literați, medici și profesori. Ei au ales să rămînă pe vecie în preajma Bisericii Sfintei Parascheva din Șchei tocmai pentru că n-au găsit un alt loc mai frumos și mai plin de cucernicie. Astfel, în curtea bisericii din coasta muntelui Tîmpa, îi găsim pe poetul Andrei Mureșianu, compozitorul Iacob Mureșianu, profesorul Andrei Bârseanu, filologul Sextil Pușcariu, protopopul Bartolomeiu Baiulescu-primul primar român al Brașovului, primul director șagunist Virgil Onițiu, profesorul Ion Colan, I. Lapedatu și Alexandru I. Lapedatu, pictorul pașoptist Mișu Pop, Gavriil Munteanu, primul director al Gimnaziului din Brașov, lingvistul Constantin Lacea, publicistul Axente Banciu, teologul și istoricul Stere Stinghe, Mihai Sârbu, ultimul arhitect-șef al Brașovului. Multe morminte sînt cavouri de familie, cum sînt cele ale familiilor Mureșianu, Baiulescu, Bogdan, în care au ales să își doarmă odihna veșnică și urmașii marilor personalități. Oricînd veți vizita acest orășel al înaintașilor, veți găsi coroane și flori proaspete pe morminte, semn că brașovenii nu i-au uitat.

Popas la sărbătorile junilor și șaguniștilor

Biserica și-a cîștigat notorietatea și prin faptul că este loc de popas al junilor brașoveni care au inclus-o în traseul lor, cu ocazia procesiunilor tradiționale de după Paște. În Groaveri se țin de mai bine de un secol hora trocărească, aruncarea buzduganului și țolul. Tot la acest altar se închină și elevii șaguniști care în fiecare an aduc un omagiu la mormîntul lui Andrei Mureșianu, autorul versurilor imnului național. La fiecare 15 mai, în cimitir răsun㠄Deșteaptă-te, române!“, intonat de elevi, profesori, fanfară și cor. Astfel se sărbătorește ziua de 15 mai 1848, cînd românii din Transilvania s-au adunat pe Cîmpia Libertății din Blaj, cerînd drepturi sociale și naționale. Dacă această dată cade în perioada de dinaintea Învierii, șaguniștii cîntă și „Hristos a înviat!“. Printre donatorii care au contribuit la refacerea picturilor din Biserica Sfînta Parascheva se numără și fotbalistul Răzvan Lucescu. Numele fostului antrenor al F.C. Brașov este pomenit pe cupola bisericii. „Îi place să vină pe la noi, stă mult și se roagă în genunchi la icoane, e un om foarte credincios“, spune părintele preotul paroh Florin Gârlonța, din a treia generație de preoți Gârlonța. Dincolo de personalitățile care odihnesc în cimitir sau de cele care-i calcă pragul și astăzi, bisericuța e vizitată de oameni simpli, care vin aici cu speranța că Sfînta Parascheva le va alina supărările. Studenții se roagă să ia examenele, fetele își doresc să se căsătorească, dar cei mai mulți îi cer cuvioasei sănătate. S-a dus vorba că rugile spuse cu trăire și credință sînt ascultate și îndeplinite. Așa se face că, recunoscători pentru ajutorul primit, oamenii continuă să vină aici, purtați parcă de o putere mai mare decît dorința lor. Luni, cînd aici se va prăznui sărbătoarea de hram, mii de lumînări vor lumina curtea bisericii și străzile de la poalele muntelui.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“
• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov


Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.

preot, profesor, istoric Candid C. Mușlea - Revista „Țara Bârsei“, 1934

„Nemaiputînd suferi îngîmfarea, răutatea și lăcomia grecilor companiști, cei cari zidiseră biserica din strada Gh. Barițiu, și-au făcut la 1833 o capelă, pe locul căreia, la 1896, harnicii români din Cetatea Brașovului și-au înălțat frumoasa lor biserică, adevărată bijuterie, pe care nu o îngrijesc numai ca pe o comoară, ci o și cercetează, cum mai rar e cercetat un lăcaș de închinare“.

Personalități din cimitirul Groaveri

• Andrei Bârseanu (1858-1922) s-a născut în Dîrste, Brașov. A studiat filosofia la Viena și München. A scris versurile cîntecului „Pe-al nostru steag“, pe melodia lui Ciprian Porumbescu, devenit Imnul Unirii. A fost profesor la Școala Superioară de Comerț din Brașov, care astăzi îi poartă numele. În 1908 a fost ales membru titular al Academiei Române.
Dr. Iosif Blaga (1864-1937), unchiul poetului și filosofului Lucian Blaga, din 1915 pînă în 1928, a fost directorul Liceului „Andrei Șaguna“. A scris studii de psihologie, pedagogie și estetică literară și biografii ale lui Virgil Onițiu, Ioan Ciurcu, Andrei Bârseanu și ale altor brașoveni cunoscuți. A fost senator în primul parlament al României Mari. În ultimii zece ani ai vieții, a fost protopop și paroh al Bisericii „Sfîntul Nicolae“ din Brașov.
Bartolomeiu Baiulescu (1831-1909) s-a născut în Zărnești, unde a fost preot și învățător la școala primară în limba română, care a funcționat în propria lui casă. În 1857, a venit în Brașov ca preot și profesor de religie la Școala Reală. Aici a fost avansat protopop. A avut 5 copii, toți se odihnesc în cimitirul Groaveri. Mai cunoscuți au fost dr. med. Gheorghe Baiulescu (1855-1935) care, după terminarea studiilor de medicină la Viena, s-a întors ca profesor de igienă și medic în Brașov. În 1916, a devenit primul primar român al Brașovului, iar în 1919, primul prefect român al județului. Maria Baiulescu (1860-1941) a fost poetă și scriitoare. A fost președinta „Reuniunii femeilor române” din Brașov. Militînd pentru drepturile femeii, a ținut conferințe în țară și străinătate.
Alexandru I. Lapedatu (1876-1950) a fost un mare istoric și om politic român. S-a ocupat îndeosebi de istoria evului mediu. A fost senator, ministru și președinte al Senatului României, secretar al Comisiei Monumentelor Istorice, expert în delegația română la Conferința de pace de la Paris. Ion I. Lapedatu, fratele acestuia, economist, membru de onoare al Academiei Române, a fost arestat și încarcerat. S-a stins în temnița comunistă de la Sighet în 1951. Tatăl lor, Ioan Alexandru Lapedatu (1844-1878), a fost printre primii studenți ardeleni care studiază la Paris, a obținut doctoratul în litere și filosofie. A fost profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Brașov și a publicat poezii, narațiuni istorice, piese de teatru, basme.

Cimitirul în care se cîntă imnul național al României

• În „Brașovul de altădată“, Sextil Pușcariu menționează cimitirul din jurul Bisericii Cuvioasa Parascheva, pe care-l numește „cimitirul din Groaveri al românilor din Cetate, situat pe locul unde fusese un poligon de tragere al vînătorilor“. Filologul amintește și de tradiția ca șaguniștii să cînte „Deșteaptă-te, române!“ la mormîntul lui Andrei Mureșianu, chiar dacă, la acea vreme, Transilvania era sub ocupație austro-ungară: „În acest cimitir frumos, cu morminte îngrijite și pline de flori, odihnesc negustori fruntași și intelectuali cărora Brașovul le păstrează o amintire recunoscătoare. Cum intri, la stînga e mormîntul lui Virgil Onițiu, marele director al liceului și luminatul profesor, mort în 1915. Nu departe de el, al cîntărețului deșteptării noastre naționale, Andrei Mureșianu. Cînd eram în liceu, se întîmplă aici un lucru vrednic de a fi relevat. În preseara Sfîntului Andrei, «studenții» români împodobeau totdeauna mormîntul cu flori și panglici tricolore. În epoca întețirii șovinismului maghiar acest act «iredentist» a fost interzis. Cu toată opreliștea și cu toate că la mormînt erau postați polițiști, pe vremea mea n-a fost un singur an în care mormîntul să fi rămas fără flori și tricolor“.

Cuvioasa îndrăgită de români

• Sfînta Parascheva este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României, dovadă grăitoare în acest sens fiind mulțimea de pelerini care se închină moaștelor sale la Catedrala Mitropolitană din Iași. Circa 380 de biserici de parohie din România sînt închinate acestei sfinte, foarte iubită și în nordul Greciei, Bulgaria și Serbia. În București există 18 biserici cu hramul Sfînta Cuvioasă Parascheva, iar din 2008 Paraclisul vechi din Reședința Patriarhală a primit și hramul Sfînta Cuvioasă Parascheva. În Brașov, același hram îl poartă și biserica din Triaj.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Prima pagina


    Un eșec previzibil


    Stop pentru autostrada Comarnic-Brașov


    Azi 09:12
  • ➤ Eveniment


    Omagiu singurului român care a ajuns în cosmos


    Planetariul de la Noua va purta numele cosmonautului Dumitru Prunariu


    Azi 09:07
  • ➤ Eveniment


    CJ Brașov a desemnat alt câștigător pentru terminalul Aeroportului


    Azi 09:02
  • ➤ Eveniment


    Investiție de peste 2 milioane de lei, pentru Biserica Fortificată din Rupea


    Azi 09:00
  • ➤ Eveniment


    Strada Mihail Sadoveanu intră în șantier până luna viitoare


    Azi 08:58
  • ➤ Eveniment


    Străini din toată lumea au învățat limba română la Brașov


    Azi 08:57
  • ➤ Actualitate


    Tăieri pe domeniul public


    Aproximativ 100 de arbori uscați vor dispărea din Brașov


    Azi 08:54
  • ➤ Actualitate


    Povestea Pământului, la Muzeul Pedagogic


    Azi 08:52
  • ➤ National


    Pregătiți de prezidențiale


    Alianța USR-PLUS intră în campanie cu tandemul Barna, președinte - Cioloș, premier


    Azi 08:49
  • ➤ National


    A început păruiala între Firea și Dăncilă


    Azi 08:44
  • ➤ Life


    Pasionată de călătorii


    Corina Caragea, vacanță ca-n filme în America


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Tortul miresei Pestrițu a picat din tavan


    Azi 08:38
  • ➤ Life


    Alexandra Stan a făcut accident în București


    Azi 08:35
  • ➤ Life


    Iuliana Luciu revine, doar în costum de baie


    Azi 08:33
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Trucuri în bucătărie


    Azi 08:25
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:22
  • ➤ Sport


    Fenomenul Halep, explozie de bucurie și la Constanța


    Azi 08:19
  • ➤ Sport


    Gareth Bale: „Zidane este o rușine!“


    Azi 08:17
  • ➤ Sport


    Primul test cu ACS SR Brașov pe Tineretului


    CSM Corona Brașov începe pregătirile cu Petre Lucian și Andrei Șanta


    Azi 08:13
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov, fără reacție în amicalul cu ciucanii


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Pivotul naționalei Braziliei a semnat cu CSM Corona Brașov


    Azi 08:07
  • ➤ Sport


    Stegarii au câștigat amicalul cu Precizia Săcele


    Carlo Danciu și Adrian Stoian, din nou la ACS SR Brașov


    Azi 08:02
  • ➤ Sport


    Dinamo - Craiova 0-2 / Clipe teribile pentru Eugen Neagoe / Prunea: În viața mea nu am văzut atâta ură la Dinamo


    21.07.2019
  • ➤ Local


    Planetariu din Brașov va purta numele cosmonautului Dumitru Prunariu


    21.07.2019
  • ➤ Life


    "Vox Lux": Muzică pop, împușcături, extaz, ignoranță, superficialitate (VIDEO)


    21.07.2019
  • ➤ Local


    Din nou stop pentru autostrada Comarnic-Brașov


    21.07.2019
  • ➤ National


    Firea o atacă pe Dăncilă: „Nu este bună strategia PSD să aibă un candidat mămăică la prezidențiale”


    21.07.2019
  • ➤ National


    Alianța USR-PLUS intră în campanie cu tandemul Barna, președinte - Cioloș, premier


    21.07.2019
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov , victorie la scor în amicalul cu Precizia Săcele / Cetate Râșnov, eșec în meciul cu AFK Miercurea Ciuc


    20.07.2019
  • ➤ Sport


    Ionuț Negoiță îi dă gratis Dinamo lui Ion Țiriac! "Cu o minimă condiție"


    20.07.2019
  • ➤ Local


    Un brașovean a fost amendat cu 3.000 de lei pentru că a aruncat moloz pe ocolitoare


    19.07.2019
  • ➤ Local


    Un nou câștigător pentru construirea terminalului aeroportului de la Ghimbav


    19.07.2019
  • ➤ Sport


    De ce refuză Simona Halep să meargă la emisiuni televizate în România


    19.07.2019
  • ➤ National


    Dan Barna a fost desemnat candidatul comun la prezidențiale al Alianței 2020 USR PLUS


    19.07.2019
  • ➤ Sport


    Cupa României | FRF a stabilit meciurile din Faza I / Precizia Săcele, duel cu AFC Hărman


    19.07.2019
  • ➤ Local


    32 de copii implicați într-un accident lângă Brașov


    19.07.2019
  • ➤ Sport


    JOGA BONITO la Corona Brașov!


    19.07.2019
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Atenție la noile înșelăciuni comise prin intermediul sistemelor informatice


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Top 10


    Cei mai înalți oameni din lume


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Sfaturi sănătoase


    Dieta împotriva ridurilor de pe frunte


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Victorii și în farfurie


    Marengo de pui, mâncarea lui Napoleon


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Mituri


    Animale care poartă noroc


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Cea mai scumpă epistolă


    Scrisoarea de dragoste pe care Tupac i-a trimis-o Madonnei


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Povești adevărate


    Străbunicul ceasului de perete


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Noul film cu James Bond o aduce pe Lashana Lynch în rolul agentului 007


    19.07.2019
  • ➤ Life


    Imaginea de zece milioane de like-uri


    Kylie Jenner, poză nud pe Instagram


    19.07.2019
  • ➤ Prima pagina


    Andronescu vrea să schimbe iar Evaluarea și Bacul


    19.07.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    În Cetate


    58 de proiecții, dezbateri și ateliere, la festivalul de Film și Istorii de la Râșnov


    19.07.2019
  • ➤ Eveniment


    Încă o accidentare, într-un autobuz RATBV


    19.07.2019
  • ➤ Eveniment


    Dezastrul ecologic de pe râul Olt s-a extins și în județul Brașov


    19.07.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Moșii de vară

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 24.369 milisecunde, încărcat în milisecunde