Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

Reînvie vechile obiceiuri


Noaptea în care Sînzienele dansează la Șirnea

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele din Șirnea împletesc cununi din flori de sînziene și le aruncã pe acoperiș ca sã-și afle ursita
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 21.06.2013
• În noaptea magică a Sînzienelor, fetele își vor visa ursitul, flăcările dansează pe comori, iar plantele de leac își sporesc puterile tămăduitoare
• În satul Șirnea, sătenii și profesorii universitari merg la cules de sînziene

Sărbătoarea de Sînziene e una dintre cele mai spectaculoase sărbători din tradiția românilor și cea mai mare a lunii iunie. 24 iunie e o zi a Soarelui, a iubirii și a fertilității, iar noaptea care o precede e încărcată de magie. În calendarul creștin-ortodox, tot în această zi sărbătorim ziua nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul. Cele două evenimente aparținînd unor lumi diferite, păgînă și creștină, au în comun floarea de Sînziene, numită și Floarea Sfîntului Ion. În această zi, Soarele zîmbește pe cer, iar sînzienele dansează prin păduri. E o sărbătoare unică, autentic românească, un spectacol cu dansuri specifice și incantații, cu superstiții și ritualuri străvechi. Însă puține sînt locurile în care legendele Sînzienelor mai sînt readuse la viață. La oraș nu se mai ține sărbătoarea după scenariul străvechi, doar fetele își mai pun busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Există însă un sat brașovean care se încăpățînează să nu uite tradiția. Oamenii din Șirnea încep vara, an de an, cu Sînzienele, așa cum au învățat de la părinții și bunicii lor.

Satul în care dansează Sînzienele

Odată cu noile vremuri, s-au pierdut vechile obiceiuri pînă și la țară. Însă, pe 23 iunie, în multe localități, oameni iubitori de tradiție mai organizează serbări în cinstea Sînzienelor. Un astfel de spectacol au susținut și copiii români, maghiari și romi din Zizin. Pe malul apei, 9 sînziene, 4 moși și 2 licurici i-au încîntat pe privitori cu dansuri și scenete, în timp ce Andra Dumitrescu, organizatoarea evenimentului, a explicat cine sînt aceste personaje de basm și ce semnificație au în această seară plină de mistere care coincide cu Solstițiul de vară. S-au aprins focuri pe deal, iar Sînzienele au cîntat: „Dimineața ne-am sculat, În cîntarea cîntărilor, În revărsatul zorilor, În mirosul florilor“ și „Sîntem Sînzienele, Măiestrele, Prietenele oamenilor, Prietenele Pămîntului, Stăpînele vîntului“. Lumînări fixate pe bucăți de lemn au fost duse pe apă, însoțite de o dorință sau în memoria unui suflet drag. În fiecare an, oamenii au ieșit pe malul apei, în noaptea de Sînziene, și au lansat luminițe plutitoare. Însă Sînzienele n-au mai dansat la Zizin. Dar au ajuns la Șirnea, unde tradiția continuă. Nu numai prin spectacol, ci și în practica sătenilor care încă merg la cules de sînziene din care împletesc cununi. „Aceste cununi se păstrează, fiindcă au virtuți tămăduitoare pentru beteșugurile de peste an. Cînd eram mic, mama mă spăla cu apă din aceste flori. Lumea satului s-a schimbat, dar încărcătura spirituală este la fel de mare. Mai cu seamă că, în anul acesta, sărbătorim în aceeași seară Sînzienele, Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul și Rusaliile“, spune Radu Frunteș, șirneanul care se îngrijește ca evenimentele din calendarul tradițiilor și obiceiurilor să fie sărbătorite cum se cuvine. În acest an, vor fi slujba de Vecernie a Sfîntului Ioan Botezătorul, momente de muzică și poezie cu ansamblul „Dumbrăvița“ și cvartetul „Gaudeamus“, șezătoare la muzeu cu tema „Etnofarmacologia în sprijinul sănătății omului și a mediului“, la care vedeta ierbarului medicinal va fi, evident, sînziana. Pe la ora 21,00, șirnenii vor pleca în căutarea acestei ierburi de leac. Sărbătoarea se va încheia cu o horă și o gustare la ceaun: balmeș și jintiță.

Datină și magie

Sărbătoarea Sînzienelor este o îmbinare între creștinism, păgînism și magie și are rădăcini antice. Se spune că la baza tradiției ar sta cultul romanilor pentru zeița vînătorii Diana, ipoteză explicată prin cuvintele Sancta Diana din care a derivat Sînziana. Denumirea e folosită în Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia i se spune Drăgaica, după numele slav. Unii specialiști consideră că sărbătoarea n-ar fi romană, ci geto-dacă, strămoșii noștri fiind adoratori ai Soarelui. În reprezentările lor, Sînzienele apar deseori înlănțuite în horă, simbol al astrului zilei. Cert este că această sărbătoare sacră e foarte veche. A intrat în datinile românilor și a fost acceptată și în calendarul ortodox, chiar dacă noaptea de 23 spre 24 iunie este și vremea vrăjitorilor, care fac incantații și ritualuri de dragoste, sănătate și bunăstare. O lume dintr-o altă dimensiune își deschide larg porțile. Cerul îi primește pe cei drepți, care astfel pot trece pe Tărîmul Blajinilor, pe calea apei. Începînd cu Noaptea de Sînziene, ziua scade, se usucă rădăcina grîului, florile își pierd din miros și putere, apare pe cer Cloșca cu Pui și, în păduri, încep să zboare licuricii, călăuze ale rătăciților. În mod inexplicabil, chiar din această seară, cucul încetează să mai cînte. O va face numai dacă are de vestit vreo nenorocire. E o noapte plină de efervescență.

Coronițele Soarelui

La baza sărbătorii și a ritualurilor stă o plantă firavă, cu flori galbene, numită Sînziană, care crește în poieni, locuri în care își fac dansul Sînzienele. Dacă în Oltenia, sărbătoarea a supraviețuit sub forma unui tîrg agrar, în Ardeal, se păstrează cîteva obiceiuri. Sărbătoarea începe la asfințitul zilei de 23, cînd fetele satului adună flori de sînziene în buchete sau împletesc cu ele cununi. Coronițele fetelor au formă rotundă, simbolizînd Soarele, iar ale băieților sînt în formă de cruce. Odată culese florile, alaiul se întoarce-n sat, unde se-ncing hore. Coronițele sînt așezate pe porți, uși, ferestre, pe stupi, în cimitire și chiar în straturile de legume, fiindcă se crede în puterea lor de a feri casa și gospodăria de forțele malefice, aducînd totodată noroc, sănătate și belșug oamenilor, animalelor și culturilor. Se spune că aceea care are flori culese în această noapte, va înflori ca Sînzienele. Cine își pune o dorință, trebuie să arunce cununa pe casă. Dacă rămîne pe acoperiș, dorința i se îndeplinește. Alaiul de fete îmbrăcate în costume tradiționale, împodobite cu lungi văluri albe, umblă prin sat întruchipînd Sînzienele care sînt conduse de o regină, Cea preafrumoasă, Împărăteasa, Regina holdelor.

Alaiul de torțe de la miezul nopții

Serbarea continuă în vatra satului, unde fetele și băieții interpretează scenete și joacă dansuri tradiționale, cel mai important fiind Dansul Sînzienelor. Uneori, duc hora pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poartă o cruce înaltă, numită Steagul Drăgaicei, împodobit cu flori de sînziene, pelin, spice de grîu și îmbrăcat ca o păpușă. Pentru a fi feriți de boală, copiii sînt așezați de mame în brațele Drăgaicelor. În puterea nopții, alaiul iese din sat, mergînd pe deal sau pe cîmp, în liziera pădurii sau pe malul rîurilor. Începe „noaptea focurilor“ și a „făcliei de Sînziene“. Flăcăii poartă torțe, se întrec cu sărituri peste foc. E un spectacol deosebit, al luminilor și umbrelor, în care flăcăii se străduiesc să scoată cît mai multe scîntei. Nevestele tinere se scaldă-n roua sînzienelor pentru a rămîne grele și pentru a face copii frumoși. Această rouă din noaptea de Sînziene are și alte tainice virtuți. Cine se stropește cu ea pe trup, va deveni frumos și suplu. Florile de sînziene, uscate și adunate într-un săculeț, se poartă în sîn peste an, pentru ca fetele și femeile măritate să fie atrăgătoare și drăgăstoase. Bătrînii și bolnavii se-ncing cu flori de sînziene, ca să le ia durerea. Membrii familiei au fiecare cîte o floare. Cel a cărui sînziană va fi vestejită a doua zi, va muri înaintea celorlalți.

Ziua plantelor medicinale

În dimineața de 24 iunie, sătenii pleacă prin poiene și livezi, în căutarea ierburilor de leac. Numai dacă sînt culese în această zi, plantele medicinale au puteri curative maxime. Culese înainte de ivirea primei raze de soare, ierburile capătă proprietăți magice, cele mai căutate fiind măghiranul sălbatic, salvia, mușețelul, levănțica, rozmarinul, nalba, pelinarița. Cea mai importantă este tot „Iarba Sfîntului Ion“ sau sînziana, cunoscută la unele popoare sub numele de „iarba ce alungă diavolii și duhurile necurate“. Are virtuți tămăduitoare recunoscute în afecțiunile rinichilor. De unde au aceste plante puteri magice? Legendele spun ca Sînzienele sînt cele care le investesc cu virtuți tămăduitoare, atunci cînd dansează peste ele, în pădure, prin lunci și cîmpii. În general, aceste zîne bune, dacă sînt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, înmulțesc păsările și animalele și tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă nu sînt onorate după datină, se supără și se transformă în Iele sau Rusalii. Deseori sînt confundate, în realitate Sînzienele și Ielele sînt făpturi supranaturale diferite. Primele sînt bune, nu ca Ielele care au o mare putere de seducție, iar atunci cînd se înlănțuie goale în hore, ard pămîntul și vegetația din jur. Cine le vede, rămîne mut sau își pierde mințile.

De noroc în dragoste

Sînzienele înseamnă și o sărbătoare a iubirii. Credințele legate de destinul prevestit cu acest prilej sînt numeroase. Se spune că acela care va surprinde în această noapte înflorirea ferigii, va avea noroc în dragoste și va afla gîndurile ascunse ale oamenilor. Cînd doi tineri se iubesc și vor să nu se mai despartă în veci, trebuie să facă baie în rîu împreună. Fetele care privesc prin cununa de sînziene, își vor vedea ursitul. La fel și cele care dorm cu sînziene sub pernă. Dimineața, cununile sînt aruncate în coarnele vitelor. Dacă se opresc în cornul unei vite tinere, fata se va mărita cu un tînăr. În 23 iunie, după apus, se culeg nouă flori de măslin, se pun într-un lighean cu apă de izvor și se lasă peste noapte. Dimineața, florile vor forma inițialele bărbatului. Sau se poate umple un recipient de argint cu apă de fîntînă. Se aprinde o lumînare roșie și se lasă să picure 23 de stropi de ceară, observînd ce litere se vor forma. Tot de Sînziene, în tradiția românească, te poți îmbogăți, dacă stai la pîndă să prinzi dansul flăcărilor albastre pe locurile unde sînt îngropate comori. În lumea modernă, aceste frumoase tradiții au rămas doar folclor. Depărtîndu-ne de natură, am uitat că Sînzienele sînt făpturi venite din altă lume ca să înfrumusețeze lumea noastră.

Superstiții despre frumoasele Sînziene

- Sînzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea, pocindu-le gura. Iar pe bărbații care au jurat strîmb vreodată, îi așteaptă pedepse îngrozitoare.
- B.P. Hașdeu scria despre Sînziene c㠄beau noaptea apa din fîntîni și oricine va bea după dînsele, îl pocesc“.
- Atunci cînd sînt supărate, Sînzienele aduc grindină, inundații și uscarea pomilor.
- Dimitrie Cantemir descria Sînzienele sau Ielele ca „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“.
- Alte denumiri pentru Sînziene: Dînse, Drăgaice, Vîlve, Iele, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vîntoase, Domnițe, Măiestre, Frumoase, Mușate, Sfinte, Șoimane, Milostive, Miluite, Fetele Codrului, Împărătesele Văzduhului. Uneori au nume: Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira.
- Nimeni nu are voie să se spele azi, singura apă care poate atinge trupul este roua de Sînziene, care vindecă boli. Prin îmbăiere, se spală și forța magică a Sînzienelor.
- „Cine le vede nu le crede și cine le-aude nu le răspunde.“
- Fata care aruncă peste casă cununa de flori și aceasta se oprește pe acoperiș, se va mărita în acel an.
- Cine întîlnește aricioaica, va găsi asupra ei iarba fiarelor.
- Se spune că face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.
- Dacă florile de Sînziene nu sînt înflorite deja, este semn rău, înseamnă că oamenii au supărat Sînzienele.
- Floarea de ferigă albă culeasă în noaptea de Sînziene poate citi gîndurile oamenilor și cel ce o are, va afla unde zac comori de mult ascunse.
- Flăcăii pun un fir de Sînziană în fereastra deschisă. Peste noapte, Sînzienele lasă un semn pe floare, ușor de recunoscut. Asta înseamnă că se vor căsători în acel an. Dacă trei ani la rînd nu vine nici un semn, poate că flăcăul n-are ursită.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“

• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov
- De Sînziene sînt interzise: spălatul, cusutul ori măturatul. Cine nu respectă aceste „legi“ este în pericol de a fi fulgerat.
- Căsătoria făcută de Sînziene este cea mai fericită.

Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Olguța Vasilescu propusă la Dezvoltare, iar Mircea Drăghici la Transporturi


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    C3. Un fost jucător al lui FC Brașov a semnat cu U Craiova


    20.11.2018
  • ➤ National


    Juramînt fulger la Cotroceni pentru noii miniștri acceptați de Iohannis


    20.11.2018
  • ➤ National


    Înalta Curte a atacat la CCR legea privind desecretizarea protocoalelor, care le permite infractorilor să ceară revizuirea sentințelor definitive


    20.11.2018
  • ➤ National


    Sondaj:Românii preferă un guvern tehnocrat și un președinte cu „mînă de fier”


    20.11.2018
  • ➤ National


    Curtea Constituțională a decis în 2008 că premierul nu mai poate propune persoana respinsă


    20.11.2018
  • ➤ National


    Iohannis îi refuză pe Ilan Laufer și Olguța Vasilescu


    20.11.2018
  • ➤ Local


    Noul ministru PSD al Sportului a crezut că votează Codul lui Hammurabi în Parlament și a picat examenul de inspector școlar


    20.11.2018
  • ➤ Prima pagina


    Prima ninsoare a pus la încercare nervii șoferilor


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    O ofertă unică


    Cine întreține drumurile naționale din zona Brașovului


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Pompierii din Țara Făgărașului au o autospecială nouă pentru lucrul la înălțime


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Contribuabilii care-și achită datoriile către stat pînă la 15 decembrie primesc reduceri de pînă la 10%


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Pericol de accidente în Postăvaru


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Un pacient salvat cu o șenilată


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Circulație temporar întreruptă pe strada Avram Iancu


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    72 de cereri pentru Tîrgul de Crăciun din Piața Sfatului


    20.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Procedură simplificată


    131 de locuri de parcare din cartiere, atribuite fără licitație


    20.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Elevii învață Mecatronică


    20.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Donație de saltele medicale de la Fundația „Mihai Neșu“ către Spitalul Municipal Făgăraș


    20.11.2018
  • ➤ National


    E tot mai rău


    Guvernul Dăncilă a fost completat cu dăncili


    20.11.2018
  • ➤ Economic


    Record


    Românii plecați la muncă în străinătate au trimis anul trecut acasă 2% din PIB


    20.11.2018
  • ➤ Economic


    Ce rating a primit România, după ultimele măsuri ale Guvernului


    20.11.2018
  • ➤ Economic


    Metalul care va deveni mai prețios ca aurul


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Iarna are două fețe


    Cum ai grijă de sănătate în sezonul rece


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Postul curăță arterele înainte de Crăciun


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Iaurtul, alimentul minune


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Remedii naturiste pentru sănătatea ochilor


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Un adevăr greu de mestecat


    Trei din zece români și-au pierdut toți dinții naturali


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Vanilia te scapă de dureri


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Kiwi, un rezervor de luteină


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Condimentul care alungă depresia de iarnă


    20.11.2018
  • ➤ Doctor


    Leacuri vechi pentru chisturile ovariene


    20.11.2018
  • ➤ Life


    Secretul unui corp perfect


    Lili Sandu, din ce în ce mai slabă


    20.11.2018
  • ➤ Life


    Emma Zeicescu, din nou pe TV


    20.11.2018
  • ➤ Life


    Artan și-a făcut propria bere, Partizan


    20.11.2018
  • ➤ Life


    Judi Dench, premiată la British Independent Film Awards


    20.11.2018
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Nume mari ale Brașovului


    I. Colan, ctitor al unor instituții culturale brașovene


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    Meci test pentru rugbiști


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    Kamara s-a lovit de Ionel Ganea, „stînca din Țara Făgărașului“


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    Liga Națiunilor UEFA


    România, totul pentru victorie cu Muntenegru la Podgorica


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    ACS Kids Tîmpa Brașov a cîștigat derbiul suferinței cu LPS Focșani


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov. Bătăi de cap pentru Stîngă, după victoria de la Domnești


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    „Viață pentru Adrian“


    Speranța prinde contur pentru fostul fotbalist de la FC Brașov


    20.11.2018
  • ➤ National


    Dragnea și-a croit un guvern mai ca Dăncilă


    19.11.2018
  • ➤ Sport


    Ioana Bran, remaniată din fruntea MTS


    19.11.2018
  • ➤ National


    Ilan Laufer îl va înlocui pe Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării Regionale?


    19.11.2018
  • ➤ Local


    Zăpadă și fleșcăială pe străzile din Brașov


    19.11.2018
  • ➤ Local


    Accident la Lunca Cîlnicului


    19.11.2018
  • ➤ Local


    Copilă de 16 ani accidentată pe trecerea de pietoni


    19.11.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


    Prima bibliotecă publică a Brașovului

    Articolul următor

    Pogorîrea Sfîntului Duh


    Duminica Rusaliilor

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 28.491 milisecunde, încărcat în milisecunde