Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

Reînvie vechile obiceiuri


Noaptea în care Sînzienele dansează la Șirnea

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele din Șirnea împletesc cununi din flori de sînziene și le aruncã pe acoperiș ca sã-și afle ursita
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 21.06.2013
• În noaptea magică a Sînzienelor, fetele își vor visa ursitul, flăcările dansează pe comori, iar plantele de leac își sporesc puterile tămăduitoare
• În satul Șirnea, sătenii și profesorii universitari merg la cules de sînziene

Sărbătoarea de Sînziene e una dintre cele mai spectaculoase sărbători din tradiția românilor și cea mai mare a lunii iunie. 24 iunie e o zi a Soarelui, a iubirii și a fertilității, iar noaptea care o precede e încărcată de magie. În calendarul creștin-ortodox, tot în această zi sărbătorim ziua nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul. Cele două evenimente aparținînd unor lumi diferite, păgînă și creștină, au în comun floarea de Sînziene, numită și Floarea Sfîntului Ion. În această zi, Soarele zîmbește pe cer, iar sînzienele dansează prin păduri. E o sărbătoare unică, autentic românească, un spectacol cu dansuri specifice și incantații, cu superstiții și ritualuri străvechi. Însă puține sînt locurile în care legendele Sînzienelor mai sînt readuse la viață. La oraș nu se mai ține sărbătoarea după scenariul străvechi, doar fetele își mai pun busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Există însă un sat brașovean care se încăpățînează să nu uite tradiția. Oamenii din Șirnea încep vara, an de an, cu Sînzienele, așa cum au învățat de la părinții și bunicii lor.

Satul în care dansează Sînzienele

Odată cu noile vremuri, s-au pierdut vechile obiceiuri pînă și la țară. Însă, pe 23 iunie, în multe localități, oameni iubitori de tradiție mai organizează serbări în cinstea Sînzienelor. Un astfel de spectacol au susținut și copiii români, maghiari și romi din Zizin. Pe malul apei, 9 sînziene, 4 moși și 2 licurici i-au încîntat pe privitori cu dansuri și scenete, în timp ce Andra Dumitrescu, organizatoarea evenimentului, a explicat cine sînt aceste personaje de basm și ce semnificație au în această seară plină de mistere care coincide cu Solstițiul de vară. S-au aprins focuri pe deal, iar Sînzienele au cîntat: „Dimineața ne-am sculat, În cîntarea cîntărilor, În revărsatul zorilor, În mirosul florilor“ și „Sîntem Sînzienele, Măiestrele, Prietenele oamenilor, Prietenele Pămîntului, Stăpînele vîntului“. Lumînări fixate pe bucăți de lemn au fost duse pe apă, însoțite de o dorință sau în memoria unui suflet drag. În fiecare an, oamenii au ieșit pe malul apei, în noaptea de Sînziene, și au lansat luminițe plutitoare. Însă Sînzienele n-au mai dansat la Zizin. Dar au ajuns la Șirnea, unde tradiția continuă. Nu numai prin spectacol, ci și în practica sătenilor care încă merg la cules de sînziene din care împletesc cununi. „Aceste cununi se păstrează, fiindcă au virtuți tămăduitoare pentru beteșugurile de peste an. Cînd eram mic, mama mă spăla cu apă din aceste flori. Lumea satului s-a schimbat, dar încărcătura spirituală este la fel de mare. Mai cu seamă că, în anul acesta, sărbătorim în aceeași seară Sînzienele, Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul și Rusaliile“, spune Radu Frunteș, șirneanul care se îngrijește ca evenimentele din calendarul tradițiilor și obiceiurilor să fie sărbătorite cum se cuvine. În acest an, vor fi slujba de Vecernie a Sfîntului Ioan Botezătorul, momente de muzică și poezie cu ansamblul „Dumbrăvița“ și cvartetul „Gaudeamus“, șezătoare la muzeu cu tema „Etnofarmacologia în sprijinul sănătății omului și a mediului“, la care vedeta ierbarului medicinal va fi, evident, sînziana. Pe la ora 21,00, șirnenii vor pleca în căutarea acestei ierburi de leac. Sărbătoarea se va încheia cu o horă și o gustare la ceaun: balmeș și jintiță.

Datină și magie

Sărbătoarea Sînzienelor este o îmbinare între creștinism, păgînism și magie și are rădăcini antice. Se spune că la baza tradiției ar sta cultul romanilor pentru zeița vînătorii Diana, ipoteză explicată prin cuvintele Sancta Diana din care a derivat Sînziana. Denumirea e folosită în Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia i se spune Drăgaica, după numele slav. Unii specialiști consideră că sărbătoarea n-ar fi romană, ci geto-dacă, strămoșii noștri fiind adoratori ai Soarelui. În reprezentările lor, Sînzienele apar deseori înlănțuite în horă, simbol al astrului zilei. Cert este că această sărbătoare sacră e foarte veche. A intrat în datinile românilor și a fost acceptată și în calendarul ortodox, chiar dacă noaptea de 23 spre 24 iunie este și vremea vrăjitorilor, care fac incantații și ritualuri de dragoste, sănătate și bunăstare. O lume dintr-o altă dimensiune își deschide larg porțile. Cerul îi primește pe cei drepți, care astfel pot trece pe Tărîmul Blajinilor, pe calea apei. Începînd cu Noaptea de Sînziene, ziua scade, se usucă rădăcina grîului, florile își pierd din miros și putere, apare pe cer Cloșca cu Pui și, în păduri, încep să zboare licuricii, călăuze ale rătăciților. În mod inexplicabil, chiar din această seară, cucul încetează să mai cînte. O va face numai dacă are de vestit vreo nenorocire. E o noapte plină de efervescență.

Coronițele Soarelui

La baza sărbătorii și a ritualurilor stă o plantă firavă, cu flori galbene, numită Sînziană, care crește în poieni, locuri în care își fac dansul Sînzienele. Dacă în Oltenia, sărbătoarea a supraviețuit sub forma unui tîrg agrar, în Ardeal, se păstrează cîteva obiceiuri. Sărbătoarea începe la asfințitul zilei de 23, cînd fetele satului adună flori de sînziene în buchete sau împletesc cu ele cununi. Coronițele fetelor au formă rotundă, simbolizînd Soarele, iar ale băieților sînt în formă de cruce. Odată culese florile, alaiul se întoarce-n sat, unde se-ncing hore. Coronițele sînt așezate pe porți, uși, ferestre, pe stupi, în cimitire și chiar în straturile de legume, fiindcă se crede în puterea lor de a feri casa și gospodăria de forțele malefice, aducînd totodată noroc, sănătate și belșug oamenilor, animalelor și culturilor. Se spune că aceea care are flori culese în această noapte, va înflori ca Sînzienele. Cine își pune o dorință, trebuie să arunce cununa pe casă. Dacă rămîne pe acoperiș, dorința i se îndeplinește. Alaiul de fete îmbrăcate în costume tradiționale, împodobite cu lungi văluri albe, umblă prin sat întruchipînd Sînzienele care sînt conduse de o regină, Cea preafrumoasă, Împărăteasa, Regina holdelor.

Alaiul de torțe de la miezul nopții

Serbarea continuă în vatra satului, unde fetele și băieții interpretează scenete și joacă dansuri tradiționale, cel mai important fiind Dansul Sînzienelor. Uneori, duc hora pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poartă o cruce înaltă, numită Steagul Drăgaicei, împodobit cu flori de sînziene, pelin, spice de grîu și îmbrăcat ca o păpușă. Pentru a fi feriți de boală, copiii sînt așezați de mame în brațele Drăgaicelor. În puterea nopții, alaiul iese din sat, mergînd pe deal sau pe cîmp, în liziera pădurii sau pe malul rîurilor. Începe „noaptea focurilor“ și a „făcliei de Sînziene“. Flăcăii poartă torțe, se întrec cu sărituri peste foc. E un spectacol deosebit, al luminilor și umbrelor, în care flăcăii se străduiesc să scoată cît mai multe scîntei. Nevestele tinere se scaldă-n roua sînzienelor pentru a rămîne grele și pentru a face copii frumoși. Această rouă din noaptea de Sînziene are și alte tainice virtuți. Cine se stropește cu ea pe trup, va deveni frumos și suplu. Florile de sînziene, uscate și adunate într-un săculeț, se poartă în sîn peste an, pentru ca fetele și femeile măritate să fie atrăgătoare și drăgăstoase. Bătrînii și bolnavii se-ncing cu flori de sînziene, ca să le ia durerea. Membrii familiei au fiecare cîte o floare. Cel a cărui sînziană va fi vestejită a doua zi, va muri înaintea celorlalți.

Ziua plantelor medicinale

În dimineața de 24 iunie, sătenii pleacă prin poiene și livezi, în căutarea ierburilor de leac. Numai dacă sînt culese în această zi, plantele medicinale au puteri curative maxime. Culese înainte de ivirea primei raze de soare, ierburile capătă proprietăți magice, cele mai căutate fiind măghiranul sălbatic, salvia, mușețelul, levănțica, rozmarinul, nalba, pelinarița. Cea mai importantă este tot „Iarba Sfîntului Ion“ sau sînziana, cunoscută la unele popoare sub numele de „iarba ce alungă diavolii și duhurile necurate“. Are virtuți tămăduitoare recunoscute în afecțiunile rinichilor. De unde au aceste plante puteri magice? Legendele spun ca Sînzienele sînt cele care le investesc cu virtuți tămăduitoare, atunci cînd dansează peste ele, în pădure, prin lunci și cîmpii. În general, aceste zîne bune, dacă sînt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, înmulțesc păsările și animalele și tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă nu sînt onorate după datină, se supără și se transformă în Iele sau Rusalii. Deseori sînt confundate, în realitate Sînzienele și Ielele sînt făpturi supranaturale diferite. Primele sînt bune, nu ca Ielele care au o mare putere de seducție, iar atunci cînd se înlănțuie goale în hore, ard pămîntul și vegetația din jur. Cine le vede, rămîne mut sau își pierde mințile.

De noroc în dragoste

Sînzienele înseamnă și o sărbătoare a iubirii. Credințele legate de destinul prevestit cu acest prilej sînt numeroase. Se spune că acela care va surprinde în această noapte înflorirea ferigii, va avea noroc în dragoste și va afla gîndurile ascunse ale oamenilor. Cînd doi tineri se iubesc și vor să nu se mai despartă în veci, trebuie să facă baie în rîu împreună. Fetele care privesc prin cununa de sînziene, își vor vedea ursitul. La fel și cele care dorm cu sînziene sub pernă. Dimineața, cununile sînt aruncate în coarnele vitelor. Dacă se opresc în cornul unei vite tinere, fata se va mărita cu un tînăr. În 23 iunie, după apus, se culeg nouă flori de măslin, se pun într-un lighean cu apă de izvor și se lasă peste noapte. Dimineața, florile vor forma inițialele bărbatului. Sau se poate umple un recipient de argint cu apă de fîntînă. Se aprinde o lumînare roșie și se lasă să picure 23 de stropi de ceară, observînd ce litere se vor forma. Tot de Sînziene, în tradiția românească, te poți îmbogăți, dacă stai la pîndă să prinzi dansul flăcărilor albastre pe locurile unde sînt îngropate comori. În lumea modernă, aceste frumoase tradiții au rămas doar folclor. Depărtîndu-ne de natură, am uitat că Sînzienele sînt făpturi venite din altă lume ca să înfrumusețeze lumea noastră.

Superstiții despre frumoasele Sînziene

- Sînzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea, pocindu-le gura. Iar pe bărbații care au jurat strîmb vreodată, îi așteaptă pedepse îngrozitoare.
- B.P. Hașdeu scria despre Sînziene c㠄beau noaptea apa din fîntîni și oricine va bea după dînsele, îl pocesc“.
- Atunci cînd sînt supărate, Sînzienele aduc grindină, inundații și uscarea pomilor.
- Dimitrie Cantemir descria Sînzienele sau Ielele ca „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“.
- Alte denumiri pentru Sînziene: Dînse, Drăgaice, Vîlve, Iele, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vîntoase, Domnițe, Măiestre, Frumoase, Mușate, Sfinte, Șoimane, Milostive, Miluite, Fetele Codrului, Împărătesele Văzduhului. Uneori au nume: Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira.
- Nimeni nu are voie să se spele azi, singura apă care poate atinge trupul este roua de Sînziene, care vindecă boli. Prin îmbăiere, se spală și forța magică a Sînzienelor.
- „Cine le vede nu le crede și cine le-aude nu le răspunde.“
- Fata care aruncă peste casă cununa de flori și aceasta se oprește pe acoperiș, se va mărita în acel an.
- Cine întîlnește aricioaica, va găsi asupra ei iarba fiarelor.
- Se spune că face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.
- Dacă florile de Sînziene nu sînt înflorite deja, este semn rău, înseamnă că oamenii au supărat Sînzienele.
- Floarea de ferigă albă culeasă în noaptea de Sînziene poate citi gîndurile oamenilor și cel ce o are, va afla unde zac comori de mult ascunse.
- Flăcăii pun un fir de Sînziană în fereastra deschisă. Peste noapte, Sînzienele lasă un semn pe floare, ușor de recunoscut. Asta înseamnă că se vor căsători în acel an. Dacă trei ani la rînd nu vine nici un semn, poate că flăcăul n-are ursită.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“

• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov
- De Sînziene sînt interzise: spălatul, cusutul ori măturatul. Cine nu respectă aceste „legi“ este în pericol de a fi fulgerat.
- Căsătoria făcută de Sînziene este cea mai fericită.

Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Fostul judecător CCR Toni Greblă va fi noul secretar general al Guvernului


    Azi 16:28
  • ➤ National


    Vine frigul


    Azi 13:41
  • ➤ National


    Prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete, respinsă în justiție


    Azi 13:39
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Sabina Fati va conduce redacția Radio Europa Liberă din România


    Azi 13:36
  • ➤ National


    Financial Times: ”Sforarul” României supraviețuiește rebeliunii din partid / ”Este un război între bande”


    Azi 13:32
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov.  Inter a dat 12 goluri la Voila! Precizia Sacele a câștigat derbiul cu ACS Steagu Roșu


    Azi 13:20
  • ➤ National


    Dragnea a negociat la sînge și a cîștigat bătălia cu contestatarii


    21.09.2018
  • ➤ National


    Șefii Jandarmeriei, puși sub acuzare în dosarul violențelor din 10 august


    21.09.2018
  • ➤ Sport


    Liga 3, etapa a 5-a


    C3/ ACS SR Brașov, victorie mare la Alexandria/ Botia, decisiv


    21.09.2018
  • ➤ National


    Dăncilă a spus în CEx că nu demisionează


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Un val de ger arctic lovește Europa săptămîna viitoare și anunță sfîrșitul verii și în România


    21.09.2018
  • ➤ Local


    Spitalul de Pneumoftiziologie a inaugurat un Compartiment de îngrijiri paliative


    21.09.2018
  • ➤ National


    Șefii Jandarmeriei au fost chemați vineri la Parchetul general în calitate de suspecți după reprimarea violentă a mitingului din 10 august


    21.09.2018
  • ➤ National


    Firea, înaintea CEx: Cred că se va propune excluderea mea. Se urmărește să fie dați afară din Guvern Paul Stănescu și Tudorel Toader, pentru că îl incomodează pe Dragnea


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Top opt


    Cele mai frumoase catedrale din Europa


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Trend alert


    Ce nuanțe purtăm pe unghii în toamna/ iarna anului 2018-2019


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Fără să dai greș


    Cum să înlocuiești ingredientele lipsă pentru prăjitură


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Ne fac viața mai frumoasă


    Cinci alegeri de rase prietenoase de cîini


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Ariana Grande își plînge iubitul mort


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Justin Bieber s-a căsătorit în secret cu fiica lui Stephen Baldwin


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Puțin în farfurie, plimbări și sex


    Dieta care a subțiat-o pe Mariah Carey


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Actrița Cynthia Nixon a pierdut alegerile


    21.09.2018
  • ➤ Local


    Te afli in cautarea cadoului perfect? Alege Kalamos.ro si vei descoperi cele mai inedite cadouri pe care sa le oferi in dar


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Scînteia care a aprins pasiunea


    Cher a vorbit în premieră despre aventura cu Tom Cruise


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Andreea Bănică nu se teme să fie o mămică sexy


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Adela Popescu și Andreea Ibacka fac concurs de burtici


    21.09.2018
  • ➤ Life


    O poveste tristă


    Angela Similea a pierdut tot


    21.09.2018
  • ➤ Prima pagina


    La două luni de la inundații, nu au primit nicio despăgubire


    Protest cu scandal la AJPIS Brașov


    21.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Un hobby periculos


    Plantație de cannabis în casa de vacanță


    21.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Mesaje pro-referendum pe autobuzele RATBV


    21.09.2018
  • ➤ Eveniment


    În curtea Spitalului Județean se pregătesc demolările


    21.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Compania Apa extinde rețelele spre zona viitorului spital al Brașovului


    21.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Spațiu de recreere și sport „La Iepure“, în Răcădău


    21.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Eveniment unic în țară


    Galeria terapiilor pentru copiii cu nevoi speciale


    21.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Începe construirea podului din Comăna


    21.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Studiu de trafic pentru cumpărarea a 35 de troleibuze și autobuze hibrid


    21.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Un pacient de la „Mîrzescu“ s-a aruncat de la etajul I al spitalului


    21.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Accident în lanț la Perșani cu patru mașini implicate


    21.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Copilă de 12 ani rănită în accident, pe Barițiu


    21.09.2018
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Vești din Costa Rica


    Elena Udrea a născut o fetiță perfect sănătoasă


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Actorul Ashton Kutcher a lovit cu mașina un tînăr


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Cîte filme a tradus Irina Margareta Nistor pînă acum


    21.09.2018
  • ➤ Life


    Ed Sheeran vine în România


    21.09.2018
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    2018 Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri


    Vasile Saftu, în fruntea noilor autorități românești la Brașov, 1918 (II)


    21.09.2018
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    21.09.2018
  • ➤ Sport


    Corona a făcut spectacol în meciul cu CSM Galați


    21.09.2018
  • ➤ Sport


    Sărituri cu schiurile


    Grand Prix-ul de la Rîșnov, premieră în România


    21.09.2018
  • ➤ Sport


    C5. AFC Hărman, misiune dificilă pe terenul liderului/ Cetate Rîșnov joacă la Tîrgu Mureș


    21.09.2018
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov. Coman înfruntă Precizia


    21.09.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


    Prima bibliotecă publică a Brașovului

    Articolul următor

    Pogorîrea Sfîntului Duh


    Duminica Rusaliilor

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 21.120 milisecunde, încărcat în milisecunde