Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

Reînvie vechile obiceiuri


Noaptea în care Sînzienele dansează la Șirnea

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele din Șirnea împletesc cununi din flori de sînziene și le aruncã pe acoperiș ca sã-și afle ursita
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 21.06.2013
• În noaptea magică a Sînzienelor, fetele își vor visa ursitul, flăcările dansează pe comori, iar plantele de leac își sporesc puterile tămăduitoare
• În satul Șirnea, sătenii și profesorii universitari merg la cules de sînziene

Sărbătoarea de Sînziene e una dintre cele mai spectaculoase sărbători din tradiția românilor și cea mai mare a lunii iunie. 24 iunie e o zi a Soarelui, a iubirii și a fertilității, iar noaptea care o precede e încărcată de magie. În calendarul creștin-ortodox, tot în această zi sărbătorim ziua nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul. Cele două evenimente aparținînd unor lumi diferite, păgînă și creștină, au în comun floarea de Sînziene, numită și Floarea Sfîntului Ion. În această zi, Soarele zîmbește pe cer, iar sînzienele dansează prin păduri. E o sărbătoare unică, autentic românească, un spectacol cu dansuri specifice și incantații, cu superstiții și ritualuri străvechi. Însă puține sînt locurile în care legendele Sînzienelor mai sînt readuse la viață. La oraș nu se mai ține sărbătoarea după scenariul străvechi, doar fetele își mai pun busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Există însă un sat brașovean care se încăpățînează să nu uite tradiția. Oamenii din Șirnea încep vara, an de an, cu Sînzienele, așa cum au învățat de la părinții și bunicii lor.

Satul în care dansează Sînzienele

Odată cu noile vremuri, s-au pierdut vechile obiceiuri pînă și la țară. Însă, pe 23 iunie, în multe localități, oameni iubitori de tradiție mai organizează serbări în cinstea Sînzienelor. Un astfel de spectacol au susținut și copiii români, maghiari și romi din Zizin. Pe malul apei, 9 sînziene, 4 moși și 2 licurici i-au încîntat pe privitori cu dansuri și scenete, în timp ce Andra Dumitrescu, organizatoarea evenimentului, a explicat cine sînt aceste personaje de basm și ce semnificație au în această seară plină de mistere care coincide cu Solstițiul de vară. S-au aprins focuri pe deal, iar Sînzienele au cîntat: „Dimineața ne-am sculat, În cîntarea cîntărilor, În revărsatul zorilor, În mirosul florilor“ și „Sîntem Sînzienele, Măiestrele, Prietenele oamenilor, Prietenele Pămîntului, Stăpînele vîntului“. Lumînări fixate pe bucăți de lemn au fost duse pe apă, însoțite de o dorință sau în memoria unui suflet drag. În fiecare an, oamenii au ieșit pe malul apei, în noaptea de Sînziene, și au lansat luminițe plutitoare. Însă Sînzienele n-au mai dansat la Zizin. Dar au ajuns la Șirnea, unde tradiția continuă. Nu numai prin spectacol, ci și în practica sătenilor care încă merg la cules de sînziene din care împletesc cununi. „Aceste cununi se păstrează, fiindcă au virtuți tămăduitoare pentru beteșugurile de peste an. Cînd eram mic, mama mă spăla cu apă din aceste flori. Lumea satului s-a schimbat, dar încărcătura spirituală este la fel de mare. Mai cu seamă că, în anul acesta, sărbătorim în aceeași seară Sînzienele, Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul și Rusaliile“, spune Radu Frunteș, șirneanul care se îngrijește ca evenimentele din calendarul tradițiilor și obiceiurilor să fie sărbătorite cum se cuvine. În acest an, vor fi slujba de Vecernie a Sfîntului Ioan Botezătorul, momente de muzică și poezie cu ansamblul „Dumbrăvița“ și cvartetul „Gaudeamus“, șezătoare la muzeu cu tema „Etnofarmacologia în sprijinul sănătății omului și a mediului“, la care vedeta ierbarului medicinal va fi, evident, sînziana. Pe la ora 21,00, șirnenii vor pleca în căutarea acestei ierburi de leac. Sărbătoarea se va încheia cu o horă și o gustare la ceaun: balmeș și jintiță.

Datină și magie

Sărbătoarea Sînzienelor este o îmbinare între creștinism, păgînism și magie și are rădăcini antice. Se spune că la baza tradiției ar sta cultul romanilor pentru zeița vînătorii Diana, ipoteză explicată prin cuvintele Sancta Diana din care a derivat Sînziana. Denumirea e folosită în Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia i se spune Drăgaica, după numele slav. Unii specialiști consideră că sărbătoarea n-ar fi romană, ci geto-dacă, strămoșii noștri fiind adoratori ai Soarelui. În reprezentările lor, Sînzienele apar deseori înlănțuite în horă, simbol al astrului zilei. Cert este că această sărbătoare sacră e foarte veche. A intrat în datinile românilor și a fost acceptată și în calendarul ortodox, chiar dacă noaptea de 23 spre 24 iunie este și vremea vrăjitorilor, care fac incantații și ritualuri de dragoste, sănătate și bunăstare. O lume dintr-o altă dimensiune își deschide larg porțile. Cerul îi primește pe cei drepți, care astfel pot trece pe Tărîmul Blajinilor, pe calea apei. Începînd cu Noaptea de Sînziene, ziua scade, se usucă rădăcina grîului, florile își pierd din miros și putere, apare pe cer Cloșca cu Pui și, în păduri, încep să zboare licuricii, călăuze ale rătăciților. În mod inexplicabil, chiar din această seară, cucul încetează să mai cînte. O va face numai dacă are de vestit vreo nenorocire. E o noapte plină de efervescență.

Coronițele Soarelui

La baza sărbătorii și a ritualurilor stă o plantă firavă, cu flori galbene, numită Sînziană, care crește în poieni, locuri în care își fac dansul Sînzienele. Dacă în Oltenia, sărbătoarea a supraviețuit sub forma unui tîrg agrar, în Ardeal, se păstrează cîteva obiceiuri. Sărbătoarea începe la asfințitul zilei de 23, cînd fetele satului adună flori de sînziene în buchete sau împletesc cu ele cununi. Coronițele fetelor au formă rotundă, simbolizînd Soarele, iar ale băieților sînt în formă de cruce. Odată culese florile, alaiul se întoarce-n sat, unde se-ncing hore. Coronițele sînt așezate pe porți, uși, ferestre, pe stupi, în cimitire și chiar în straturile de legume, fiindcă se crede în puterea lor de a feri casa și gospodăria de forțele malefice, aducînd totodată noroc, sănătate și belșug oamenilor, animalelor și culturilor. Se spune că aceea care are flori culese în această noapte, va înflori ca Sînzienele. Cine își pune o dorință, trebuie să arunce cununa pe casă. Dacă rămîne pe acoperiș, dorința i se îndeplinește. Alaiul de fete îmbrăcate în costume tradiționale, împodobite cu lungi văluri albe, umblă prin sat întruchipînd Sînzienele care sînt conduse de o regină, Cea preafrumoasă, Împărăteasa, Regina holdelor.

Alaiul de torțe de la miezul nopții

Serbarea continuă în vatra satului, unde fetele și băieții interpretează scenete și joacă dansuri tradiționale, cel mai important fiind Dansul Sînzienelor. Uneori, duc hora pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poartă o cruce înaltă, numită Steagul Drăgaicei, împodobit cu flori de sînziene, pelin, spice de grîu și îmbrăcat ca o păpușă. Pentru a fi feriți de boală, copiii sînt așezați de mame în brațele Drăgaicelor. În puterea nopții, alaiul iese din sat, mergînd pe deal sau pe cîmp, în liziera pădurii sau pe malul rîurilor. Începe „noaptea focurilor“ și a „făcliei de Sînziene“. Flăcăii poartă torțe, se întrec cu sărituri peste foc. E un spectacol deosebit, al luminilor și umbrelor, în care flăcăii se străduiesc să scoată cît mai multe scîntei. Nevestele tinere se scaldă-n roua sînzienelor pentru a rămîne grele și pentru a face copii frumoși. Această rouă din noaptea de Sînziene are și alte tainice virtuți. Cine se stropește cu ea pe trup, va deveni frumos și suplu. Florile de sînziene, uscate și adunate într-un săculeț, se poartă în sîn peste an, pentru ca fetele și femeile măritate să fie atrăgătoare și drăgăstoase. Bătrînii și bolnavii se-ncing cu flori de sînziene, ca să le ia durerea. Membrii familiei au fiecare cîte o floare. Cel a cărui sînziană va fi vestejită a doua zi, va muri înaintea celorlalți.

Ziua plantelor medicinale

În dimineața de 24 iunie, sătenii pleacă prin poiene și livezi, în căutarea ierburilor de leac. Numai dacă sînt culese în această zi, plantele medicinale au puteri curative maxime. Culese înainte de ivirea primei raze de soare, ierburile capătă proprietăți magice, cele mai căutate fiind măghiranul sălbatic, salvia, mușețelul, levănțica, rozmarinul, nalba, pelinarița. Cea mai importantă este tot „Iarba Sfîntului Ion“ sau sînziana, cunoscută la unele popoare sub numele de „iarba ce alungă diavolii și duhurile necurate“. Are virtuți tămăduitoare recunoscute în afecțiunile rinichilor. De unde au aceste plante puteri magice? Legendele spun ca Sînzienele sînt cele care le investesc cu virtuți tămăduitoare, atunci cînd dansează peste ele, în pădure, prin lunci și cîmpii. În general, aceste zîne bune, dacă sînt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, înmulțesc păsările și animalele și tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă nu sînt onorate după datină, se supără și se transformă în Iele sau Rusalii. Deseori sînt confundate, în realitate Sînzienele și Ielele sînt făpturi supranaturale diferite. Primele sînt bune, nu ca Ielele care au o mare putere de seducție, iar atunci cînd se înlănțuie goale în hore, ard pămîntul și vegetația din jur. Cine le vede, rămîne mut sau își pierde mințile.

De noroc în dragoste

Sînzienele înseamnă și o sărbătoare a iubirii. Credințele legate de destinul prevestit cu acest prilej sînt numeroase. Se spune că acela care va surprinde în această noapte înflorirea ferigii, va avea noroc în dragoste și va afla gîndurile ascunse ale oamenilor. Cînd doi tineri se iubesc și vor să nu se mai despartă în veci, trebuie să facă baie în rîu împreună. Fetele care privesc prin cununa de sînziene, își vor vedea ursitul. La fel și cele care dorm cu sînziene sub pernă. Dimineața, cununile sînt aruncate în coarnele vitelor. Dacă se opresc în cornul unei vite tinere, fata se va mărita cu un tînăr. În 23 iunie, după apus, se culeg nouă flori de măslin, se pun într-un lighean cu apă de izvor și se lasă peste noapte. Dimineața, florile vor forma inițialele bărbatului. Sau se poate umple un recipient de argint cu apă de fîntînă. Se aprinde o lumînare roșie și se lasă să picure 23 de stropi de ceară, observînd ce litere se vor forma. Tot de Sînziene, în tradiția românească, te poți îmbogăți, dacă stai la pîndă să prinzi dansul flăcărilor albastre pe locurile unde sînt îngropate comori. În lumea modernă, aceste frumoase tradiții au rămas doar folclor. Depărtîndu-ne de natură, am uitat că Sînzienele sînt făpturi venite din altă lume ca să înfrumusețeze lumea noastră.

Superstiții despre frumoasele Sînziene

- Sînzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea, pocindu-le gura. Iar pe bărbații care au jurat strîmb vreodată, îi așteaptă pedepse îngrozitoare.
- B.P. Hașdeu scria despre Sînziene c㠄beau noaptea apa din fîntîni și oricine va bea după dînsele, îl pocesc“.
- Atunci cînd sînt supărate, Sînzienele aduc grindină, inundații și uscarea pomilor.
- Dimitrie Cantemir descria Sînzienele sau Ielele ca „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“.
- Alte denumiri pentru Sînziene: Dînse, Drăgaice, Vîlve, Iele, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vîntoase, Domnițe, Măiestre, Frumoase, Mușate, Sfinte, Șoimane, Milostive, Miluite, Fetele Codrului, Împărătesele Văzduhului. Uneori au nume: Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira.
- Nimeni nu are voie să se spele azi, singura apă care poate atinge trupul este roua de Sînziene, care vindecă boli. Prin îmbăiere, se spală și forța magică a Sînzienelor.
- „Cine le vede nu le crede și cine le-aude nu le răspunde.“
- Fata care aruncă peste casă cununa de flori și aceasta se oprește pe acoperiș, se va mărita în acel an.
- Cine întîlnește aricioaica, va găsi asupra ei iarba fiarelor.
- Se spune că face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.
- Dacă florile de Sînziene nu sînt înflorite deja, este semn rău, înseamnă că oamenii au supărat Sînzienele.
- Floarea de ferigă albă culeasă în noaptea de Sînziene poate citi gîndurile oamenilor și cel ce o are, va afla unde zac comori de mult ascunse.
- Flăcăii pun un fir de Sînziană în fereastra deschisă. Peste noapte, Sînzienele lasă un semn pe floare, ușor de recunoscut. Asta înseamnă că se vor căsători în acel an. Dacă trei ani la rînd nu vine nici un semn, poate că flăcăul n-are ursită.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“

• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov
- De Sînziene sînt interzise: spălatul, cusutul ori măturatul. Cine nu respectă aceste „legi“ este în pericol de a fi fulgerat.
- Căsătoria făcută de Sînziene este cea mai fericită.

Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Cartea electronică de identitate sau pașaportul sunt obligatorii pentru călătoria în UE din 3 august 2021


    17.01.2020
  • ➤ Local


    Dezvoltatorii imobiliari din Brașov, obligați să aleagă sisteme de încălzire mai puțin poluante


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Lotul convocat de Bogdan Burcea, noul selecționer al naționalei feminine


    17.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    PSD anunță duminică cine va candida pentru președinția CJ Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Cu gândul la vacanță


    Cele mai frumoase 8 lacuri din România


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Ce purtăm în 2020


    Genți în trend, chic și practice


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Mănâncă sănătos în fiecare zi


    Cinci cereale integrale pe care să le incluzi în meniu


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Prieteni nobili


    25 de curiozități despre cai


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Semnul egal ar putea să își schimbe înțelesul


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Leacuri


    Prima farmacie de poezie din lume care prescrie versuri în loc de medicamente


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Mărturisire


    De ce nu se căsătorește Shakira cu tatăl copiilor ei


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Justin Bieber suferă de boala Lyme


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Paradă la gală


    Anne Hathaway, cel mai sexy decolteu de la Premiile Critics’ Choice


    17.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    „Brașovul construiește unul din primele trei aeroporturi, la nivel național“


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Cinematograful Astra va fi gata în acest an


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Fostul cămin școlar al Liceului Astra va fi transformat în cămin pentru persoane fără adăpost


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Touroperatorii, interesați de curse aeriene spre Brașov, din 2021


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    RATBV reintroduce linia 110 Brașov – Cristian, dar numai în zilele lucrătoare


    17.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Ori, ori


    Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi


    17.01.2020
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Nonconformistă și cool


    DJ Wanda va avea reality show în Anglia


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Ramona Bădescu se plimbă cu bebelușul, bona și cățelul


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Andreea Bălan, dezamăgită de vacanța în Mauritius


    17.01.2020
  • ➤ Cititori


    Pentru iubitorii de animale de companie


    Azawakh


    17.01.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Mirosuri persistente


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    România ar putea organiza Europenele de atletism pentru juniori din 2023


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    JOT 2020


    Ramona Ionel, prima reacție după câștigarea medaliei


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep vorbește despre Australian Open


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    A murit fostul arbitru Ilie Coț. A jucat timp de 3 ani la Carpați Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Reunire la balon


    Dezgheț la ACS SR Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Local


    Autostrada A3 Comarnic - Brașov: procedurile de Parteneriat Public-Privat vor fi anulate


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Hoții îți invadează intimitatea!


    16.01.2020
  • ➤ National


    Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi


    16.01.2020
  • ➤ Local


    Un medic fals, programator IT, dă consultații la Predeal


    16.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Brașovenii nu știu la ce folosesc butoanele de panică


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Pentru un transport mai sigur


    Protecția Consumatorilor vrea testări psihologice anuale pentru șoferii de taxi


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Pachete cu produse de igienă, pentru persoanele aflate în situații critice


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Al doilea băiat dispărut la Hoghiz, găsit mort în apele Oltului


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Idei pentru orașul tău


    Peste 40 de proiecte în competiția pentru 100.000 de euro


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Luna viitoare, licitație pentru Piața Prefecturii


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Protecția Consumatorului vrea să conteste autorizația de construire a Hotelului Radisson Blu


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Guvernul reglementează circulația cu trotinete electrice


    16.01.2020
  • ➤ Actualitate


    România are unul din cele mai mici salarii minime pe economie din lume


    16.01.2020
  • ➤ National


    Lasă presa pentru politică


    Moise Guran se alătură USR-PLUS


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Șochează din nou


    Loredana Groza nu mai are secrete


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Doi tătici topiți după fiicele lor


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Sore și-a regizat intrarea la închisoare


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Un manelist, trimis în judecată pentru o melodie care jignește femeile


    16.01.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Cum îngrijim buchetele de flori tăiate


    16.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


    Prima bibliotecă publică a Brașovului

    Articolul următor

    Pogorîrea Sfîntului Duh


    Duminica Rusaliilor

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 20.233 milisecunde, încărcat în milisecunde