Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

Emblemele cetății


Cele șapte porți ale Brașovului

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Cele douã porți cu care se mîndresc brașovenii: Poarta Ecaterinei și Poarta Șchei
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 07.06.2013
• Istoria medievală a Brașovului s-a scris și prin porțile de intrare în cetate, adevărate arhive ale trecutului

Poarta Șchei este emblema Brașovului și nu există turist să nu fi trecut pe sub zidurile ei impunătoare. Dar cetatea medievală a avut mai multe porți de-a lungul timpului. Pe unele le-au distrus cutremurele și timpul, altele au fost demolate. În total, au fost șapte. Așa cum Roma și-a clădit istoria pe șapte coline, Brașovul, important centru comercial al Evului Mediu, și-a consolidat identitatea prin cele șapte porți de acces către inima lui. Pe aici au intrat călătorii, negustorii cu mărfuri de peste mări și țări, călugări, țărani, nobili și oameni de stat. Prin aceleași porți au ieșit brașovenii, în drumul lor către Țara Românească și Moldova sau către școlile din Europa de Vest. Astăzi, doar Poarta Șchei și Poarta Ecaterinei au mai rămas să ne povestească despre istoria care a trecut pe sub bolțile lor.

Porțile, niște „cetăți de sine stătătoare“

Între secolele XIV și XVII, Brașovul medieval a avut trei porți: a Vămii, a Uliței Negre și a Uliței Căldărarilor. Erau plasate în puncte strategice, de-a lungul celor cinci kilometri de fortificații. Brașovul nu era o cetate oarecare, ci un punct strategic, aflat la întretăierea celor mai importante drumuri comerciale. Toți domnitorii au înțeles că Brașovul trebuia să-și ia măsuri de apărare, mai cu seamă împotriva pericolului turcesc. Astfel, au apărut zidurile de incintă, pe cîte 2-3 rînduri, bastioanele, turnurile și, evident, porțile. „Organizate pe cinci-șase nivele, porțile Brașovului medieval erau precedate de poduri mobile, peste șanțuri cu apă. Dacă zidurile de apărare erau înalte de 4-5 metri, porțile erau de trei ori mai mari. Înăuntru erau camerele pentru străjeri și vameși. Dar erau și guri de aruncare cu smoală sau pentru arme de foc. La bază erau tunuri. Aceste porți erau, în același timp, și uși, dar și cetăți de sine stătătoare“, apreciază Stelian Coșuleț, șeful secției de Arheologie a Muzeului de Istorie Județean Brașov. În aceste cetăți pe verticală locuiau vameșii care încasau taxa numită tricesimă, adică 3% din valoarea mărfii. Nimeni nu era scutit de plată, cu excepția cazurilor în care negustorul beneficia de vreun tratat comercial. Cît despre poarta propriu-zisă, aceasta era din lemn masiv de stejar ghintuit, dublată de un grătar de fier, tras de la etajul unu. Lacătele, zăvoarele, balamalele, drugii erau ferecături de fier imposibil de desfăcut. Prin porțile mici, treceau drumeții, cea mare era pentru căruțe. Deși Brașovul era o cetate aglomerată, cosmopolită, înțesată de călători, poarta nu era deschisă tot timpul. Noaptea se închidea și era bine păzită pînă în zori, cînd traficul se relua. Cei care locuiau prin împrejurimi nu aveau voie să înnopteze în cetate. Porțile de intrare deveneau porți de ieșire.

Din Poarta Ecaterinei a rămas doar un turn

Ceea ce numim astăzi Poarta Ecaterinei este de fapt doar unul din turnurile ei. A fost una dintre cele mai aglomerate intrări în Brașov în secolul XVI, cînd a fost construită pentru șcheienii care doreau să pătrundă în cetate mai lesne, pe la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor. Începea pe actuala stradă Barițiu și se întindea pînă dincolo de Poarta Șchei. Această poartă a luat locul uneia mai vechi, distrusă de inundația din 24 august 1526 și de năvălirile turcești. Un document din 1522 consemnează existența unui depozit de obuze și praf de pușcă, precum și a locuinței paznicului. În 1559, s-a construit turnul pătrat, cel pe care-l vedem și astăzi, prevăzut cu un pod mobil pe lanțuri, peste șanțul cu apă. Turnul era dotat cu opt guri de tragere, pentru care, conform unor documente, fuseseră aduse bombarde de la Praga. Poarta era construită pe trei niveluri, cu patru turnulețe care arăta „Jus Gladii“, adică dreptul medieval al cetății de a aplica asupra locuitorilor pedeapsa supremă. Deasupra intrării se afla sculptată steama orașului, coroana deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rădăcini groase. Zidurile au fost demolate în 1827, poarta devenise pur și simplu neîncăpătoare, în locul ei construindu-se Poarta Șchei. Pe vremea lui Sextil Pușcariu, „lîngă Poarta Caterinei era și baia orașului, unde un bărbier iscusit rădea bărbile celor ce-și permiteau luxul unei băi“. Ceea ce putem vedea astăzi este doar turnul din exterior, impropriu denumit Poarta Ecaterinei. Și nici acela în toată splendoarea lui, o bună parte din el e îngropată sub pămînt. Despre acest turn, cărturarul brașovean spunea c㠄are multă grație“. Poate și datorită bolții pictate în stil renascentist. Astăzi, turnul porții renovat adăpostește expoziții de artă și istorie.

Pe Ulița Căldărarilor era „adevărata poartă a Brașovului“

Poarta principală a Brașovului medieval era la capătul Uliței Căldărarilor, mai tîrziu a Porții, astăzi strada Republicii. N-o mai putem vedea, porțiuni din fundație însă există sub actuala clădire a Regionalei CFR și sub Modarom. Nu se știe data exactă a construirii acestei porți, însă se știe că a fost afectată de un incendiu în 1519 și reconstruită între 1522 și 1524 sub formă de bastion semicircular, de 100 m lungime. În 1537, porții i s-a adăugat un turn, înlocuit în 1650-1651. În interiorul zidurilor se aflau galeriile etajate, destinate apărătorilor. Un pod mobil făcea trecerea peste șanțul cu apă din afara zidurilor. Turnul avea un ceas mare și era împodobit cu fresce frumoase. Carele și pietonii treceau printr-un coridor lung de 100 m, care putea fi baricadat în mai multe locuri. Seara, de ambele părți ale turnului se închideau porți grele de stejar, mișcate pe șine de fier. În lunile mai-august 1613, poarta a fost întărită pentru a face față trupelor lui Gabriel Bathori. A fost grav afectată de incendii si cutremure, cel din 1802 avariind-o atît de tare încît în 1857 s-a decis demolarea ei. Pe locul ei au fost ridicate Vila Kertsch și școala de meserii (azi Regionala CFR Brașov). Cu ocazia săpăturilor pentru construirea Modaromului, în 1977, s-au descoperit zidurile, despre care se crede că erau groase de doi metri și înalte de șase metri. Sextil Pușcariu o numea „adevărata poartă a Brașovului, care făcea comunicația cu Moldova prin satele de la nord și prin Săcuime“. De aceea, deseori, i se mai spunea și Poarta Moldavica, iar „nemțește strada se numește Purzengasse“.

Poarta Străzii Negre, de două ori zidită

O cale de acces mai puțin cunoscută și utilizată a fost Poarta Străzii Negre, astăzi Nicolae Bălcescu. Menționată în documentele orașului încă de la 1464, sub denumirea de „Swarczgas“, poarta a fost ulterior zidită. Redată în folosință în 1785, cu aprobarea breslei tăbăcarilor, aceasta a fost din nou zidită între 1788-1789. De altfel a fost prima poartă a Brașovului care s-a desființat, celelalte au avut aceeași soartă la începutul secolului XIX, „cînd orașul a ieșit din medievalitate, renunțînd la arhitectura militară“, după cum apreciază arheologul Stelian Coșuleț. În 1873, atît turnul, cît și bastionul exterior al porții au fost demolate pentru a permite un acces mai facil în cazarma „Neagră“, construită de curînd pe această stradă.

Poarta Tîrgul Cailor a funcționat doar o jumătate de secol

Poarta Tîrgul Cailor, construită în timpul lui Francisc I, trebuia să rezolve accesul șcheienilor în cetate, problemă semnalată magistratului orașului în 1803, atunci cînd Poarta Ecaterinei se dovedise neîncăpătoare. A fost ridicată abia în 1820, cea mai mare parte a cheltuielilor de construcție fiind suportate de către locuitorii din Șchei, deoarece magistratul orașului se plîngea de „lipsă de fonduri“. „În Tîrgul Cailor s-a demolat, încă din 1819, turnul Bastionului Fierarilor, și în locul lui s-a zidit, în anul următor, o poartă ceva mai mare“, explică învățatul brașovean. Poarta străjuia actuala Stradă George Barițiu și a fost finisată de către meșterul constructor Joseph Jani, avînd stema Brașovului pe frontispiciu. Dar s-a dovedit și ea prea mică. 50 de ani mai tîrziu, în 1874, a fost demolată, întrucît îngreuna circulația în oraș. Traficul a fost preluat de actuala
Poartă Șchei.

Poarta Șchei, calea românilor către cetate

Poarta Șchei, mîndria Brașovului de azi, era o poartă impunătoare și la vremea cînd a fost construită, în 1828, în locul Porții Ecaterina. În documente apare și sub denumirea de „Poarta Valachica“, deoarece pe aici se trecea dinspre Cetatea Brașovului către „Suburbiul de Sus“, adică spre cartierul românilor din Șchei, cei care, de altfel, au și finanțat lucrările. A fost ridicată între 1828-1829, pe strada Nicolae Bălcescu. Este construită din piatră și cărămidă și prezintă trei intrări în formă de arce, cea mare fiind pentru căruțe, iar cele laterale, pentru pietoni. Deasupra intrărilor laterale este amplasată o inscripție în latină, concepută de notarul Joseph Franz Trausch, care menționează că fundația a fost turnată în timpul Împăratului Francisc I al Austriei, a judelui primar Johannes Jacob Mylius și a judelui districtual Johann Georg von Trauschenfels. Construcția monumentală, în stil clasicist, în forma unui arc de triumf, a fost edificată de Joseph Jani, meșterul zidar care construise și Poarta Tîrgul Cailor. Poarta Șchei a fost restaurată după cutremurul din 4 martie 1977 și reabilitată de mai multe ori, ultima oară în 2004. În „Brașovul de altădată“, Sextil Pușcariu nota c㠄era o moară lîngă Poarta Șcheilor. Cînd apa venea mare, inunda toată împrejurimea, și uneori se întîmpla că peștii trebuiau pescuiți în Biserica Neagră“.

Poarta Vămii, o baricadă invincibilă

Poarta Vămii sau a Mănăstirii a fost denumită așa după mănăstirea care era în capătul de jos al Străzii Mureșenilor de astăzi, pe atunci, Strada Vămii. Vama nu era la poartă, ci cam pe la mijlocul străzii, „pe unde era pe vremea mea vechea cîrciumă «La Coroană». Nemțește îi spunea străzii «a Sfîntului Petru», după hramul bisericii catolice, sau Strada Călugărițelor (Nonnengasse), după mănăstirea de pe aceeași uliță“. Construcția porții a început în secolul XVI, cînd avea un pod mobil cu lanțuri și era întărită cu stîlpi grei de stejar. Era un veritabil bastion în formă de potcoavă, de circa 100 de metri, prin deschizăturile căruia se putea arunca cu păcură și smoală în dușmani. Pe frontispiciu, Poarta Vămii avea pictat un tablou mare în culori cu imaginea Împăratului Sigismund de Luxemburg, cel care, după ce a locuit jumătate de an la Brașov, la 10 martie 1395, a dat poruncă să fie fortificată cetatea. Bastionul porții se întindea pînă la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetății și turnul fortificației se aflau pe locul Bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lîngă turn, se afla o portiță pentru pietoni. Oricine intra, trecea printr-un coridor de vreo 20 de metri, prevăzut cu mai multe grilaje care blocau orice intrus. La 1534, porții i s-a adăugat o construcție mobilă din bîrne de stejar, cu ajutorul căreia intrarea putea fi blocată total. Pe turnul crenelat era așezat un cadran solar care putea fi citit de către locuitorii cetății. În 1562, pe inventarul străjerilor acestei porți erau trecute 33 de puști, 10 puști pragheze și 7 tunuri mici. În timp de pace, paza era asigurată de un „căpitan de poartă“, cu opt slujitori înarmați.

A doua Poartă a Vămii

Pe această poartă intrau negustorii dinspre Țara Românească, iar ca să li poată ști urma, erau cazați în aceeași clădire. Tot pe aici a intrat în oraș, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul și a ieșit la 1 iulie 1600, după încheierea victorioasă a campaniei din Moldova. Poarta s-a prăbușit la cutremurul din 1745. În 1836 a fost demolată pentru fluidizarea circulației în oraș. Peste doi ani, în locul „celei mari, vechi și frumoase“, după cum spune Sexil Pușcariu, s-a ridicat o nouă Poartă a Vămii, cu două treceri boltite, „mai mică și fără valoare artistică, imitînd stilul porții Brandenburg din Berlin“. Meșter constructor a fost Andreas Dieners. Această poartă a durat doar jumătate de veac. În 1891, a fost demolată pentru că locomotiva cu aburi, care tracta vagoanele tramvaiului către Satu Nou, nu putea trece pe sub ea. Chiar tatăl cărturarului a venit cu soluția demolării „porții fără trecut și fără stil“, pe cînd era membru în consiliul orășenesc.

Ultima descoperire: Poarta dinspre Tîmpa

În anii 2005-2006, arheologii brașoveni care renovau o porțiune de zid de sub Tîmpa au descoperit, la baza unui turn de pulbere dărîmat, o mare poartă zidită. Este boltită și suficient de largă (2 metri lățime și 3 înălțime) pentru a permite trecerea căruțelor pe sub ea. La această descoperire a participat și Stelian Coșuleț, care apreciază c㠄memoria acestei porți s-a pierdut, atît în documentele scrise, cît și în planuri, hărți sau stampe. Nu putem avea o explicație. Această poartă deschidea un drum ce venea dinspre Tîmpa. Ea nu are caracterul amplu al celorlalte intrări în oraș cu incinte, cu barbacane, cu mai multe turnuri. Este o poartă simplă practicată într-un turn. Dar, indubitabil, este cea de-a cincea poartă de intrare în oraș“. Primele estimări plasează construcția turnului-poartă în secolele XIV-XV și se consideră că în jurul anului 1735 poarta era deja zidită. Probabil pe aici erau scoase vitele la pășunat, în vreme de asediu, pe zona verde dintre zid și munte. Se știa despre această practică, dar nu se știa pe unde erau scoase animalele. Iată că Poarta dinspre Tîmpa, care făcea parte din categoria așa-numitelor porți minore, a rezolvat și acest mister.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“

• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov
Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din judetul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.

Capela Sfînta Ecaterina de sub Liceul Honterus

• De unde denumirea de Poarta Ecaterinei? În primul rînd fiindcă era situată la capătul Străzii Caterinei. Apoi, pentru că în apropiere era Capela Sfînta Ecaterina, lăcaș catolic menționat prima dată în 1388 și demolat în 1559, plasat în imediata vecinătate a Bisericii Negre. Capela făcea parte dintr-o mănăstire de călugărițe premonstratense, mai apoi cisterciene. Prima mențiune certă a construcției datează din 26 iulie 1388, dar există și istorici care susțin că ar fi la fel de veche ca orașul însuși, fondat de cavalerii teutoni. În 1976, s-a descoperit fundația cu ziduri de 1,3 metri grosime, cu ocazia unor lucrări de reparații și întreținere la subsolul corpului C al liceului „Johannes Honterus“. În momentul ființării ei, capela se afla în mijlocul orașului, aproape de piața centrală, Piața Sfatului. Capela a rămas surprinsă într-o frescă din Biserica Neagră (din 1477). Era o construcție simplă, fără turn. Astăzi, pe locul capelei se găsește corpul „C“ al liceului Honterus. Reforma lui Honterus din 1541 a dus la desființarea mănăstirii „călugărițelor gri“ și transformarea acesteia în „școala mică“.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Se redeschide Strada Sforii


    Azi 13:17
  • ➤ National


    Scrisoarea anti-Dragnea e semnată de circa 30 de membri ai Comitetului Executiv al PSD


    Azi 13:08
  • ➤ National


    Asociația Pro Infrastructură:


    Rețeaua feroviară este în colaps. 75% din șine, 65% din poduri, 50% din terasamente și 90% din catenare au durata de viață expirată și au nevoie urgentă de reparații capitale


    Azi 11:25
  • ➤ National


    Liviu Dragnea ajunge din nou în instanță, în prima zi după referendum


    Azi 11:20
  • ➤ Local


    Importanța transporturilor și a mașinilor utilizate in acest proces


    Azi 09:54
  • ➤ Prima pagina


    Cursă nebună prin centrul orașului


    Șoferul care a provocat accidentul de pe Dobrogeanu Gherea a fost reținut


    Azi 09:30
  • ➤ Eveniment


    Robert Cadar, propus pentru a fi Cetățean de Onoare al municipiului Codlea


    Azi 09:24
  • ➤ Eveniment


    Studenții din China învață româna cu profesori brașoveni


    Azi 09:23
  • ➤ Eveniment


    Nervii în trafic se lasă cu dosar penal


    Azi 09:22
  • ➤ Eveniment


    Sprijin pentru Brașov


    O companie irlandeză, interesată de construirea terminalului aeroportului


    Azi 09:17
  • ➤ Eveniment


    Audierile în Dosarul Revoluției se vor încheia în noiembrie


    Azi 09:15
  • ➤ Actualitate


    Prima intervenție majoră asupra unui pietonal din oraș


    Pietonalul din Răcădău va căpăta o față nouă


    Azi 09:10
  • ➤ Actualitate


    Accident în sensul giratoriu din Livada Poștei


    Azi 09:06
  • ➤ Actualitate


    Corpul Prieteniei din Musashino și Corul Filarmonicii „George Enescu“, la Brașov


    Azi 08:59
  • ➤ National


    O reuniune de succes


    Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la final


    Azi 08:51
  • ➤ National


    „Întîlnirea mut㓠dintre Dăncilă și Juncker


    Azi 08:44
  • ➤ National


    Oficial: Referendum pentru familia tradițională în 6 și 7 octombrie


    Azi 08:42
  • ➤ National


    Ziua revenirilor în politică


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Un moment regizat?


    Delia, accidentată în culisele X Factor


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Ileana Stana-Ionescu spune „Adio!” scenei teatrului


    Azi 08:33
  • ➤ Life


    Se însoară Cătălin Botezatu?


    Azi 08:31
  • ➤ Life


    Gala premiilor Primetime Emmy 2018


    Azi 08:29
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Leacuri pentru urgențe


    Azi 08:21
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Un francez la cîrma stejarilor


    Azi 08:14
  • ➤ Sport


    Colțea Brașov a bifat un transfer de marcă


    Șansa lui Marian Ivan


    Azi 08:11
  • ➤ Sport


    Ana Maria Botezatu a început în forță sezonul


    Azi 08:07
  • ➤ Sport


    Eugen Neagoe vrea titlul cu Sepsi OSK!


    Azi 08:05
  • ➤ Sport


    Accidentați!


    ACS SR Brașov a rămas fără atacanți


    Azi 08:01
  • ➤ National


    Oficial Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie


    18.09.2018
  • ➤ Sport


    Baschet. Olimpia CSU Brașov a cîștigat primul amical al sezonului


    18.09.2018
  • ➤ National


    Motivarea condamnării lui Dragnea în dosarul angajărilor fictive


    18.09.2018
  • ➤ National


    CCR a respins sesizarea lui Iohannis pe legea CSM. Președintele, obligat să o promulge


    18.09.2018
  • ➤ National


    După incidentul cu Juncker, premierul Viorica Dăncilă a solicitat trei rapoarte de control


    18.09.2018
  • ➤ National


    După ce l-a ratat la sosire, Dăncilă a discutat cu Juncker la plecare. Întrevederea a avut loc la aeroport


    18.09.2018
  • ➤ Local


    Astăzi, cîntăm imnul împreună, în Piața Sfatului


    18.09.2018
  • ➤ Local


    Reparații de laptop rapide cât o pauză de cafea pentru corporatiștii din Sectorul 2


    18.09.2018
  • ➤ Prima pagina


    Inaugurare la un colegiu de top


    Laborator de biologie ultraperformant la „Meșotă“


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Proiectarea lotului 5 a fost finalizată


    În noiembrie ar putea începe construcția propriu-zisă a autostrăzii Comarnic-Brașov


    18.09.2018
  • ➤ Prima pagina


    Daruieste-i tehnologia de ultima ora! Iata 5 cadouri pentru el din sfera high-tech


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Călătorii gratuite pe șapte trasee RATBV, în Săptămîna Mobilității Europene


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Spitalul Județean ar putea să iasă mai repede din șantier


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    „Drumul Prințului Charles“ de la Viscri ar putea fi reparat cu fonduri europene


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Accident pe str. Dobrogeanu-Gherea, provocat de un șofer băut


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Licitații amînate


    Am putea avea o criză a gunoaielor?


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Fără apă potabilă pe mai multe străzi din Brașov


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    ANAF trimite atenționări tuturor persoanelor fizice cu datorii la stat în ultimii cinci ani


    18.09.2018
  • ➤ Eveniment


    Anexele din curtea Județeanului, demolate pentru a face loc noii Unități de Primiri Urgențe


    18.09.2018
  • ➤ Actualitate


    Brașovenii mai au de învățat despre colectarea selectivă a deșeurilor


    18.09.2018
  • ➤ National


    CCR a avizat revizuirea Constituției


    Referendum pentru redefinirea familiei, în 7 octombrie


    18.09.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul următor

    Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


    Prima bibliotecă publică a Brașovului

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 18.187 milisecunde, încărcat în milisecunde