Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

Emblemele cetății


Cele șapte porți ale Brașovului

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Cele douã porți cu care se mîndresc brașovenii: Poarta Ecaterinei și Poarta Șchei
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 07.06.2013
• Istoria medievală a Brașovului s-a scris și prin porțile de intrare în cetate, adevărate arhive ale trecutului

Poarta Șchei este emblema Brașovului și nu există turist să nu fi trecut pe sub zidurile ei impunătoare. Dar cetatea medievală a avut mai multe porți de-a lungul timpului. Pe unele le-au distrus cutremurele și timpul, altele au fost demolate. În total, au fost șapte. Așa cum Roma și-a clădit istoria pe șapte coline, Brașovul, important centru comercial al Evului Mediu, și-a consolidat identitatea prin cele șapte porți de acces către inima lui. Pe aici au intrat călătorii, negustorii cu mărfuri de peste mări și țări, călugări, țărani, nobili și oameni de stat. Prin aceleași porți au ieșit brașovenii, în drumul lor către Țara Românească și Moldova sau către școlile din Europa de Vest. Astăzi, doar Poarta Șchei și Poarta Ecaterinei au mai rămas să ne povestească despre istoria care a trecut pe sub bolțile lor.

Porțile, niște „cetăți de sine stătătoare“

Între secolele XIV și XVII, Brașovul medieval a avut trei porți: a Vămii, a Uliței Negre și a Uliței Căldărarilor. Erau plasate în puncte strategice, de-a lungul celor cinci kilometri de fortificații. Brașovul nu era o cetate oarecare, ci un punct strategic, aflat la întretăierea celor mai importante drumuri comerciale. Toți domnitorii au înțeles că Brașovul trebuia să-și ia măsuri de apărare, mai cu seamă împotriva pericolului turcesc. Astfel, au apărut zidurile de incintă, pe cîte 2-3 rînduri, bastioanele, turnurile și, evident, porțile. „Organizate pe cinci-șase nivele, porțile Brașovului medieval erau precedate de poduri mobile, peste șanțuri cu apă. Dacă zidurile de apărare erau înalte de 4-5 metri, porțile erau de trei ori mai mari. Înăuntru erau camerele pentru străjeri și vameși. Dar erau și guri de aruncare cu smoală sau pentru arme de foc. La bază erau tunuri. Aceste porți erau, în același timp, și uși, dar și cetăți de sine stătătoare“, apreciază Stelian Coșuleț, șeful secției de Arheologie a Muzeului de Istorie Județean Brașov. În aceste cetăți pe verticală locuiau vameșii care încasau taxa numită tricesimă, adică 3% din valoarea mărfii. Nimeni nu era scutit de plată, cu excepția cazurilor în care negustorul beneficia de vreun tratat comercial. Cît despre poarta propriu-zisă, aceasta era din lemn masiv de stejar ghintuit, dublată de un grătar de fier, tras de la etajul unu. Lacătele, zăvoarele, balamalele, drugii erau ferecături de fier imposibil de desfăcut. Prin porțile mici, treceau drumeții, cea mare era pentru căruțe. Deși Brașovul era o cetate aglomerată, cosmopolită, înțesată de călători, poarta nu era deschisă tot timpul. Noaptea se închidea și era bine păzită pînă în zori, cînd traficul se relua. Cei care locuiau prin împrejurimi nu aveau voie să înnopteze în cetate. Porțile de intrare deveneau porți de ieșire.

Din Poarta Ecaterinei a rămas doar un turn

Ceea ce numim astăzi Poarta Ecaterinei este de fapt doar unul din turnurile ei. A fost una dintre cele mai aglomerate intrări în Brașov în secolul XVI, cînd a fost construită pentru șcheienii care doreau să pătrundă în cetate mai lesne, pe la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor. Începea pe actuala stradă Barițiu și se întindea pînă dincolo de Poarta Șchei. Această poartă a luat locul uneia mai vechi, distrusă de inundația din 24 august 1526 și de năvălirile turcești. Un document din 1522 consemnează existența unui depozit de obuze și praf de pușcă, precum și a locuinței paznicului. În 1559, s-a construit turnul pătrat, cel pe care-l vedem și astăzi, prevăzut cu un pod mobil pe lanțuri, peste șanțul cu apă. Turnul era dotat cu opt guri de tragere, pentru care, conform unor documente, fuseseră aduse bombarde de la Praga. Poarta era construită pe trei niveluri, cu patru turnulețe care arăta „Jus Gladii“, adică dreptul medieval al cetății de a aplica asupra locuitorilor pedeapsa supremă. Deasupra intrării se afla sculptată steama orașului, coroana deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rădăcini groase. Zidurile au fost demolate în 1827, poarta devenise pur și simplu neîncăpătoare, în locul ei construindu-se Poarta Șchei. Pe vremea lui Sextil Pușcariu, „lîngă Poarta Caterinei era și baia orașului, unde un bărbier iscusit rădea bărbile celor ce-și permiteau luxul unei băi“. Ceea ce putem vedea astăzi este doar turnul din exterior, impropriu denumit Poarta Ecaterinei. Și nici acela în toată splendoarea lui, o bună parte din el e îngropată sub pămînt. Despre acest turn, cărturarul brașovean spunea c㠄are multă grație“. Poate și datorită bolții pictate în stil renascentist. Astăzi, turnul porții renovat adăpostește expoziții de artă și istorie.

Pe Ulița Căldărarilor era „adevărata poartă a Brașovului“

Poarta principală a Brașovului medieval era la capătul Uliței Căldărarilor, mai tîrziu a Porții, astăzi strada Republicii. N-o mai putem vedea, porțiuni din fundație însă există sub actuala clădire a Regionalei CFR și sub Modarom. Nu se știe data exactă a construirii acestei porți, însă se știe că a fost afectată de un incendiu în 1519 și reconstruită între 1522 și 1524 sub formă de bastion semicircular, de 100 m lungime. În 1537, porții i s-a adăugat un turn, înlocuit în 1650-1651. În interiorul zidurilor se aflau galeriile etajate, destinate apărătorilor. Un pod mobil făcea trecerea peste șanțul cu apă din afara zidurilor. Turnul avea un ceas mare și era împodobit cu fresce frumoase. Carele și pietonii treceau printr-un coridor lung de 100 m, care putea fi baricadat în mai multe locuri. Seara, de ambele părți ale turnului se închideau porți grele de stejar, mișcate pe șine de fier. În lunile mai-august 1613, poarta a fost întărită pentru a face față trupelor lui Gabriel Bathori. A fost grav afectată de incendii si cutremure, cel din 1802 avariind-o atît de tare încît în 1857 s-a decis demolarea ei. Pe locul ei au fost ridicate Vila Kertsch și școala de meserii (azi Regionala CFR Brașov). Cu ocazia săpăturilor pentru construirea Modaromului, în 1977, s-au descoperit zidurile, despre care se crede că erau groase de doi metri și înalte de șase metri. Sextil Pușcariu o numea „adevărata poartă a Brașovului, care făcea comunicația cu Moldova prin satele de la nord și prin Săcuime“. De aceea, deseori, i se mai spunea și Poarta Moldavica, iar „nemțește strada se numește Purzengasse“.

Poarta Străzii Negre, de două ori zidită

O cale de acces mai puțin cunoscută și utilizată a fost Poarta Străzii Negre, astăzi Nicolae Bălcescu. Menționată în documentele orașului încă de la 1464, sub denumirea de „Swarczgas“, poarta a fost ulterior zidită. Redată în folosință în 1785, cu aprobarea breslei tăbăcarilor, aceasta a fost din nou zidită între 1788-1789. De altfel a fost prima poartă a Brașovului care s-a desființat, celelalte au avut aceeași soartă la începutul secolului XIX, „cînd orașul a ieșit din medievalitate, renunțînd la arhitectura militară“, după cum apreciază arheologul Stelian Coșuleț. În 1873, atît turnul, cît și bastionul exterior al porții au fost demolate pentru a permite un acces mai facil în cazarma „Neagră“, construită de curînd pe această stradă.

Poarta Tîrgul Cailor a funcționat doar o jumătate de secol

Poarta Tîrgul Cailor, construită în timpul lui Francisc I, trebuia să rezolve accesul șcheienilor în cetate, problemă semnalată magistratului orașului în 1803, atunci cînd Poarta Ecaterinei se dovedise neîncăpătoare. A fost ridicată abia în 1820, cea mai mare parte a cheltuielilor de construcție fiind suportate de către locuitorii din Șchei, deoarece magistratul orașului se plîngea de „lipsă de fonduri“. „În Tîrgul Cailor s-a demolat, încă din 1819, turnul Bastionului Fierarilor, și în locul lui s-a zidit, în anul următor, o poartă ceva mai mare“, explică învățatul brașovean. Poarta străjuia actuala Stradă George Barițiu și a fost finisată de către meșterul constructor Joseph Jani, avînd stema Brașovului pe frontispiciu. Dar s-a dovedit și ea prea mică. 50 de ani mai tîrziu, în 1874, a fost demolată, întrucît îngreuna circulația în oraș. Traficul a fost preluat de actuala
Poartă Șchei.

Poarta Șchei, calea românilor către cetate

Poarta Șchei, mîndria Brașovului de azi, era o poartă impunătoare și la vremea cînd a fost construită, în 1828, în locul Porții Ecaterina. În documente apare și sub denumirea de „Poarta Valachica“, deoarece pe aici se trecea dinspre Cetatea Brașovului către „Suburbiul de Sus“, adică spre cartierul românilor din Șchei, cei care, de altfel, au și finanțat lucrările. A fost ridicată între 1828-1829, pe strada Nicolae Bălcescu. Este construită din piatră și cărămidă și prezintă trei intrări în formă de arce, cea mare fiind pentru căruțe, iar cele laterale, pentru pietoni. Deasupra intrărilor laterale este amplasată o inscripție în latină, concepută de notarul Joseph Franz Trausch, care menționează că fundația a fost turnată în timpul Împăratului Francisc I al Austriei, a judelui primar Johannes Jacob Mylius și a judelui districtual Johann Georg von Trauschenfels. Construcția monumentală, în stil clasicist, în forma unui arc de triumf, a fost edificată de Joseph Jani, meșterul zidar care construise și Poarta Tîrgul Cailor. Poarta Șchei a fost restaurată după cutremurul din 4 martie 1977 și reabilitată de mai multe ori, ultima oară în 2004. În „Brașovul de altădată“, Sextil Pușcariu nota c㠄era o moară lîngă Poarta Șcheilor. Cînd apa venea mare, inunda toată împrejurimea, și uneori se întîmpla că peștii trebuiau pescuiți în Biserica Neagră“.

Poarta Vămii, o baricadă invincibilă

Poarta Vămii sau a Mănăstirii a fost denumită așa după mănăstirea care era în capătul de jos al Străzii Mureșenilor de astăzi, pe atunci, Strada Vămii. Vama nu era la poartă, ci cam pe la mijlocul străzii, „pe unde era pe vremea mea vechea cîrciumă «La Coroană». Nemțește îi spunea străzii «a Sfîntului Petru», după hramul bisericii catolice, sau Strada Călugărițelor (Nonnengasse), după mănăstirea de pe aceeași uliță“. Construcția porții a început în secolul XVI, cînd avea un pod mobil cu lanțuri și era întărită cu stîlpi grei de stejar. Era un veritabil bastion în formă de potcoavă, de circa 100 de metri, prin deschizăturile căruia se putea arunca cu păcură și smoală în dușmani. Pe frontispiciu, Poarta Vămii avea pictat un tablou mare în culori cu imaginea Împăratului Sigismund de Luxemburg, cel care, după ce a locuit jumătate de an la Brașov, la 10 martie 1395, a dat poruncă să fie fortificată cetatea. Bastionul porții se întindea pînă la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetății și turnul fortificației se aflau pe locul Bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lîngă turn, se afla o portiță pentru pietoni. Oricine intra, trecea printr-un coridor de vreo 20 de metri, prevăzut cu mai multe grilaje care blocau orice intrus. La 1534, porții i s-a adăugat o construcție mobilă din bîrne de stejar, cu ajutorul căreia intrarea putea fi blocată total. Pe turnul crenelat era așezat un cadran solar care putea fi citit de către locuitorii cetății. În 1562, pe inventarul străjerilor acestei porți erau trecute 33 de puști, 10 puști pragheze și 7 tunuri mici. În timp de pace, paza era asigurată de un „căpitan de poartă“, cu opt slujitori înarmați.

A doua Poartă a Vămii

Pe această poartă intrau negustorii dinspre Țara Românească, iar ca să li poată ști urma, erau cazați în aceeași clădire. Tot pe aici a intrat în oraș, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul și a ieșit la 1 iulie 1600, după încheierea victorioasă a campaniei din Moldova. Poarta s-a prăbușit la cutremurul din 1745. În 1836 a fost demolată pentru fluidizarea circulației în oraș. Peste doi ani, în locul „celei mari, vechi și frumoase“, după cum spune Sexil Pușcariu, s-a ridicat o nouă Poartă a Vămii, cu două treceri boltite, „mai mică și fără valoare artistică, imitînd stilul porții Brandenburg din Berlin“. Meșter constructor a fost Andreas Dieners. Această poartă a durat doar jumătate de veac. În 1891, a fost demolată pentru că locomotiva cu aburi, care tracta vagoanele tramvaiului către Satu Nou, nu putea trece pe sub ea. Chiar tatăl cărturarului a venit cu soluția demolării „porții fără trecut și fără stil“, pe cînd era membru în consiliul orășenesc.

Ultima descoperire: Poarta dinspre Tîmpa

În anii 2005-2006, arheologii brașoveni care renovau o porțiune de zid de sub Tîmpa au descoperit, la baza unui turn de pulbere dărîmat, o mare poartă zidită. Este boltită și suficient de largă (2 metri lățime și 3 înălțime) pentru a permite trecerea căruțelor pe sub ea. La această descoperire a participat și Stelian Coșuleț, care apreciază c㠄memoria acestei porți s-a pierdut, atît în documentele scrise, cît și în planuri, hărți sau stampe. Nu putem avea o explicație. Această poartă deschidea un drum ce venea dinspre Tîmpa. Ea nu are caracterul amplu al celorlalte intrări în oraș cu incinte, cu barbacane, cu mai multe turnuri. Este o poartă simplă practicată într-un turn. Dar, indubitabil, este cea de-a cincea poartă de intrare în oraș“. Primele estimări plasează construcția turnului-poartă în secolele XIV-XV și se consideră că în jurul anului 1735 poarta era deja zidită. Probabil pe aici erau scoase vitele la pășunat, în vreme de asediu, pe zona verde dintre zid și munte. Se știa despre această practică, dar nu se știa pe unde erau scoase animalele. Iată că Poarta dinspre Tîmpa, care făcea parte din categoria așa-numitelor porți minore, a rezolvat și acest mister.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“

• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov
Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din judetul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.

Capela Sfînta Ecaterina de sub Liceul Honterus

• De unde denumirea de Poarta Ecaterinei? În primul rînd fiindcă era situată la capătul Străzii Caterinei. Apoi, pentru că în apropiere era Capela Sfînta Ecaterina, lăcaș catolic menționat prima dată în 1388 și demolat în 1559, plasat în imediata vecinătate a Bisericii Negre. Capela făcea parte dintr-o mănăstire de călugărițe premonstratense, mai apoi cisterciene. Prima mențiune certă a construcției datează din 26 iulie 1388, dar există și istorici care susțin că ar fi la fel de veche ca orașul însuși, fondat de cavalerii teutoni. În 1976, s-a descoperit fundația cu ziduri de 1,3 metri grosime, cu ocazia unor lucrări de reparații și întreținere la subsolul corpului C al liceului „Johannes Honterus“. În momentul ființării ei, capela se afla în mijlocul orașului, aproape de piața centrală, Piața Sfatului. Capela a rămas surprinsă într-o frescă din Biserica Neagră (din 1477). Era o construcție simplă, fără turn. Astăzi, pe locul capelei se găsește corpul „C“ al liceului Honterus. Reforma lui Honterus din 1541 a dus la desființarea mănăstirii „călugărițelor gri“ și transformarea acesteia în „școala mică“.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Titus Corlățean a demisionat de la conducerea Comisiei pentru pregătirea Președinției Consiliului UE


    Azi 17:48
  • ➤ Local


    Tinerii care au bătut un bătrîn la Brașov au fost condamnați la închisoare


    Azi 14:03
  • ➤ Local


    Phoenix, Antonia și Direcția 5 vor cînta în Piața Sfatului din Brașov


    Azi 13:44
  • ➤ National


    12% dintre români nu știu ce sărbătorim anul acesta pe 1 Decembrie


    Azi 13:25
  • ➤ National


    Președintele Iohannis a respins numirea Adinei Florea la conducerea DNA


    Azi 13:18
  • ➤ Prima pagina


    Barză salvată de la moarte sigură


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Premieră în România


    Copiii de la Grădinița nr. 3 învață să creeze softuri


    Azi 09:20
  • ➤ Eveniment


    PSD vrea să ducă la CCR scandalul de la Teatrul Dramatic


    Azi 09:17
  • ➤ Eveniment


    Comprest și Eurostrada deszăpezesc Brașovul în următoarele trei luni


    Azi 09:16
  • ➤ Eveniment


    Regia „Kronstadt“ va putea tăia peste 58.000 mc de lemn


    Azi 09:15
  • ➤ Eveniment


    1.851 de apartamente în noua zonă de dezvoltare din Tractorul


    Azi 09:07
  • ➤ Eveniment


    Linia 50 se extinde pînă la Pietrele lui Solomon


    Azi 09:05
  • ➤ Religie


    Prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului


    Intrarea Maicii Domnului în Biserică


    Azi 08:57
  • ➤ National


    Atac parțial


    Iohannis a lăsat-o pe Olguța Vasilescu fără minister


    Azi 08:47
  • ➤ National


    Înalta Curte a trimis la CCR legea care-l scapă de dosare pe Dragnea


    Azi 08:43
  • ➤ Life


    „Să nu faceți așa ceva”


    Geanina Ilieș, accident de mașină din cauza telefonului


    Azi 08:37
  • ➤ Life


    Snoop Dogg a primit o stea pe Walk of Fame


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Are 280 de kilograme, dar mănîncă zilnic 10 gogoși cu ciocolată


    Azi 08:34
  • ➤ Life


    De ce Morgan Freeman poartă mereu un cercel de aur


    Azi 08:31
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Cum să vinzi mașina


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:22
  • ➤ Sport


    Marius Copil se va antrena cu Roger Federer în Emirate


    Azi 08:19
  • ➤ Sport


    Ovidiu Hațegan, în lacrimi la finalul meciului Germania – Olanda


    Azi 08:15
  • ➤ Sport


    Turneul la care a debutat


    Lekic așteaptă cu nostalgie „Trofeul Carpați“


    Azi 08:13
  • ➤ Sport


    CSM Făgăraș are un nou antrenor


    Azi 08:08
  • ➤ Sport


    Florin Stîngă rămîne doar antrenor-jucător la ACS SR Brașov


    Azi 08:04
  • ➤ Sport


    C5


    Rîșnovul și Hărmanul, meciul orgoliilor


    Azi 08:00
  • ➤ National


    Olguța Vasilescu propusă la Dezvoltare, iar Mircea Drăghici la Transporturi


    20.11.2018
  • ➤ Sport


    C3. Un fost jucător al lui FC Brașov a semnat cu U Craiova


    20.11.2018
  • ➤ National


    Juramînt fulger la Cotroceni pentru noii miniștri acceptați de Iohannis


    20.11.2018
  • ➤ National


    Înalta Curte a atacat la CCR legea privind desecretizarea protocoalelor, care le permite infractorilor să ceară revizuirea sentințelor definitive


    20.11.2018
  • ➤ National


    Sondaj:Românii preferă un guvern tehnocrat și un președinte cu „mînă de fier”


    20.11.2018
  • ➤ National


    Curtea Constituțională a decis în 2008 că premierul nu mai poate propune persoana respinsă


    20.11.2018
  • ➤ National


    Iohannis îi refuză pe Ilan Laufer și Olguța Vasilescu


    20.11.2018
  • ➤ Local


    Noul ministru PSD al Sportului a crezut că votează Codul lui Hammurabi în Parlament și a picat examenul de inspector școlar


    20.11.2018
  • ➤ Prima pagina


    Prima ninsoare a pus la încercare nervii șoferilor


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    O ofertă unică


    Cine întreține drumurile naționale din zona Brașovului


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Pompierii din Țara Făgărașului au o autospecială nouă pentru lucrul la înălțime


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Contribuabilii care-și achită datoriile către stat pînă la 15 decembrie primesc reduceri de pînă la 10%


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Pericol de accidente în Postăvaru


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Un pacient salvat cu o șenilată


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Circulație temporar întreruptă pe strada Avram Iancu


    20.11.2018
  • ➤ Eveniment


    72 de cereri pentru Tîrgul de Crăciun din Piața Sfatului


    20.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Procedură simplificată


    131 de locuri de parcare din cartiere, atribuite fără licitație


    20.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Elevii învață Mecatronică


    20.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Donație de saltele medicale de la Fundația „Mihai Neșu“ către Spitalul Municipal Făgăraș


    20.11.2018
  • ➤ National


    E tot mai rău


    Guvernul Dăncilă a fost completat cu dăncili


    20.11.2018
  • ➤ Economic


    Record


    Românii plecați la muncă în străinătate au trimis anul trecut acasă 2% din PIB


    20.11.2018
  • ➤ Economic


    Ce rating a primit România, după ultimele măsuri ale Guvernului


    20.11.2018
  • ➤ Economic


    Metalul care va deveni mai prețios ca aurul


    20.11.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul următor

    Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


    Prima bibliotecă publică a Brașovului

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 19.626 milisecunde, încărcat în milisecunde