Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Suplimente -> Portile istoriei
Publicitate

Emblemele cetății


Cele șapte porți ale Brașovului

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Cele douã porți cu care se mîndresc brașovenii: Poarta Ecaterinei și Poarta Șchei
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 07.06.2013
• Istoria medievală a Brașovului s-a scris și prin porțile de intrare în cetate, adevărate arhive ale trecutului

Poarta Șchei este emblema Brașovului și nu există turist să nu fi trecut pe sub zidurile ei impunătoare. Dar cetatea medievală a avut mai multe porți de-a lungul timpului. Pe unele le-au distrus cutremurele și timpul, altele au fost demolate. În total, au fost șapte. Așa cum Roma și-a clădit istoria pe șapte coline, Brașovul, important centru comercial al Evului Mediu, și-a consolidat identitatea prin cele șapte porți de acces către inima lui. Pe aici au intrat călătorii, negustorii cu mărfuri de peste mări și țări, călugări, țărani, nobili și oameni de stat. Prin aceleași porți au ieșit brașovenii, în drumul lor către Țara Românească și Moldova sau către școlile din Europa de Vest. Astăzi, doar Poarta Șchei și Poarta Ecaterinei au mai rămas să ne povestească despre istoria care a trecut pe sub bolțile lor.

Porțile, niște „cetăți de sine stătătoare“

Între secolele XIV și XVII, Brașovul medieval a avut trei porți: a Vămii, a Uliței Negre și a Uliței Căldărarilor. Erau plasate în puncte strategice, de-a lungul celor cinci kilometri de fortificații. Brașovul nu era o cetate oarecare, ci un punct strategic, aflat la întretăierea celor mai importante drumuri comerciale. Toți domnitorii au înțeles că Brașovul trebuia să-și ia măsuri de apărare, mai cu seamă împotriva pericolului turcesc. Astfel, au apărut zidurile de incintă, pe cîte 2-3 rînduri, bastioanele, turnurile și, evident, porțile. „Organizate pe cinci-șase nivele, porțile Brașovului medieval erau precedate de poduri mobile, peste șanțuri cu apă. Dacă zidurile de apărare erau înalte de 4-5 metri, porțile erau de trei ori mai mari. Înăuntru erau camerele pentru străjeri și vameși. Dar erau și guri de aruncare cu smoală sau pentru arme de foc. La bază erau tunuri. Aceste porți erau, în același timp, și uși, dar și cetăți de sine stătătoare“, apreciază Stelian Coșuleț, șeful secției de Arheologie a Muzeului de Istorie Județean Brașov. În aceste cetăți pe verticală locuiau vameșii care încasau taxa numită tricesimă, adică 3% din valoarea mărfii. Nimeni nu era scutit de plată, cu excepția cazurilor în care negustorul beneficia de vreun tratat comercial. Cît despre poarta propriu-zisă, aceasta era din lemn masiv de stejar ghintuit, dublată de un grătar de fier, tras de la etajul unu. Lacătele, zăvoarele, balamalele, drugii erau ferecături de fier imposibil de desfăcut. Prin porțile mici, treceau drumeții, cea mare era pentru căruțe. Deși Brașovul era o cetate aglomerată, cosmopolită, înțesată de călători, poarta nu era deschisă tot timpul. Noaptea se închidea și era bine păzită pînă în zori, cînd traficul se relua. Cei care locuiau prin împrejurimi nu aveau voie să înnopteze în cetate. Porțile de intrare deveneau porți de ieșire.

Din Poarta Ecaterinei a rămas doar un turn

Ceea ce numim astăzi Poarta Ecaterinei este de fapt doar unul din turnurile ei. A fost una dintre cele mai aglomerate intrări în Brașov în secolul XVI, cînd a fost construită pentru șcheienii care doreau să pătrundă în cetate mai lesne, pe la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor. Începea pe actuala stradă Barițiu și se întindea pînă dincolo de Poarta Șchei. Această poartă a luat locul uneia mai vechi, distrusă de inundația din 24 august 1526 și de năvălirile turcești. Un document din 1522 consemnează existența unui depozit de obuze și praf de pușcă, precum și a locuinței paznicului. În 1559, s-a construit turnul pătrat, cel pe care-l vedem și astăzi, prevăzut cu un pod mobil pe lanțuri, peste șanțul cu apă. Turnul era dotat cu opt guri de tragere, pentru care, conform unor documente, fuseseră aduse bombarde de la Praga. Poarta era construită pe trei niveluri, cu patru turnulețe care arăta „Jus Gladii“, adică dreptul medieval al cetății de a aplica asupra locuitorilor pedeapsa supremă. Deasupra intrării se afla sculptată steama orașului, coroana deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rădăcini groase. Zidurile au fost demolate în 1827, poarta devenise pur și simplu neîncăpătoare, în locul ei construindu-se Poarta Șchei. Pe vremea lui Sextil Pușcariu, „lîngă Poarta Caterinei era și baia orașului, unde un bărbier iscusit rădea bărbile celor ce-și permiteau luxul unei băi“. Ceea ce putem vedea astăzi este doar turnul din exterior, impropriu denumit Poarta Ecaterinei. Și nici acela în toată splendoarea lui, o bună parte din el e îngropată sub pămînt. Despre acest turn, cărturarul brașovean spunea c㠄are multă grație“. Poate și datorită bolții pictate în stil renascentist. Astăzi, turnul porții renovat adăpostește expoziții de artă și istorie.

Pe Ulița Căldărarilor era „adevărata poartă a Brașovului“

Poarta principală a Brașovului medieval era la capătul Uliței Căldărarilor, mai tîrziu a Porții, astăzi strada Republicii. N-o mai putem vedea, porțiuni din fundație însă există sub actuala clădire a Regionalei CFR și sub Modarom. Nu se știe data exactă a construirii acestei porți, însă se știe că a fost afectată de un incendiu în 1519 și reconstruită între 1522 și 1524 sub formă de bastion semicircular, de 100 m lungime. În 1537, porții i s-a adăugat un turn, înlocuit în 1650-1651. În interiorul zidurilor se aflau galeriile etajate, destinate apărătorilor. Un pod mobil făcea trecerea peste șanțul cu apă din afara zidurilor. Turnul avea un ceas mare și era împodobit cu fresce frumoase. Carele și pietonii treceau printr-un coridor lung de 100 m, care putea fi baricadat în mai multe locuri. Seara, de ambele părți ale turnului se închideau porți grele de stejar, mișcate pe șine de fier. În lunile mai-august 1613, poarta a fost întărită pentru a face față trupelor lui Gabriel Bathori. A fost grav afectată de incendii si cutremure, cel din 1802 avariind-o atît de tare încît în 1857 s-a decis demolarea ei. Pe locul ei au fost ridicate Vila Kertsch și școala de meserii (azi Regionala CFR Brașov). Cu ocazia săpăturilor pentru construirea Modaromului, în 1977, s-au descoperit zidurile, despre care se crede că erau groase de doi metri și înalte de șase metri. Sextil Pușcariu o numea „adevărata poartă a Brașovului, care făcea comunicația cu Moldova prin satele de la nord și prin Săcuime“. De aceea, deseori, i se mai spunea și Poarta Moldavica, iar „nemțește strada se numește Purzengasse“.

Poarta Străzii Negre, de două ori zidită

O cale de acces mai puțin cunoscută și utilizată a fost Poarta Străzii Negre, astăzi Nicolae Bălcescu. Menționată în documentele orașului încă de la 1464, sub denumirea de „Swarczgas“, poarta a fost ulterior zidită. Redată în folosință în 1785, cu aprobarea breslei tăbăcarilor, aceasta a fost din nou zidită între 1788-1789. De altfel a fost prima poartă a Brașovului care s-a desființat, celelalte au avut aceeași soartă la începutul secolului XIX, „cînd orașul a ieșit din medievalitate, renunțînd la arhitectura militară“, după cum apreciază arheologul Stelian Coșuleț. În 1873, atît turnul, cît și bastionul exterior al porții au fost demolate pentru a permite un acces mai facil în cazarma „Neagră“, construită de curînd pe această stradă.

Poarta Tîrgul Cailor a funcționat doar o jumătate de secol

Poarta Tîrgul Cailor, construită în timpul lui Francisc I, trebuia să rezolve accesul șcheienilor în cetate, problemă semnalată magistratului orașului în 1803, atunci cînd Poarta Ecaterinei se dovedise neîncăpătoare. A fost ridicată abia în 1820, cea mai mare parte a cheltuielilor de construcție fiind suportate de către locuitorii din Șchei, deoarece magistratul orașului se plîngea de „lipsă de fonduri“. „În Tîrgul Cailor s-a demolat, încă din 1819, turnul Bastionului Fierarilor, și în locul lui s-a zidit, în anul următor, o poartă ceva mai mare“, explică învățatul brașovean. Poarta străjuia actuala Stradă George Barițiu și a fost finisată de către meșterul constructor Joseph Jani, avînd stema Brașovului pe frontispiciu. Dar s-a dovedit și ea prea mică. 50 de ani mai tîrziu, în 1874, a fost demolată, întrucît îngreuna circulația în oraș. Traficul a fost preluat de actuala
Poartă Șchei.

Poarta Șchei, calea românilor către cetate

Poarta Șchei, mîndria Brașovului de azi, era o poartă impunătoare și la vremea cînd a fost construită, în 1828, în locul Porții Ecaterina. În documente apare și sub denumirea de „Poarta Valachica“, deoarece pe aici se trecea dinspre Cetatea Brașovului către „Suburbiul de Sus“, adică spre cartierul românilor din Șchei, cei care, de altfel, au și finanțat lucrările. A fost ridicată între 1828-1829, pe strada Nicolae Bălcescu. Este construită din piatră și cărămidă și prezintă trei intrări în formă de arce, cea mare fiind pentru căruțe, iar cele laterale, pentru pietoni. Deasupra intrărilor laterale este amplasată o inscripție în latină, concepută de notarul Joseph Franz Trausch, care menționează că fundația a fost turnată în timpul Împăratului Francisc I al Austriei, a judelui primar Johannes Jacob Mylius și a judelui districtual Johann Georg von Trauschenfels. Construcția monumentală, în stil clasicist, în forma unui arc de triumf, a fost edificată de Joseph Jani, meșterul zidar care construise și Poarta Tîrgul Cailor. Poarta Șchei a fost restaurată după cutremurul din 4 martie 1977 și reabilitată de mai multe ori, ultima oară în 2004. În „Brașovul de altădată“, Sextil Pușcariu nota c㠄era o moară lîngă Poarta Șcheilor. Cînd apa venea mare, inunda toată împrejurimea, și uneori se întîmpla că peștii trebuiau pescuiți în Biserica Neagră“.

Poarta Vămii, o baricadă invincibilă

Poarta Vămii sau a Mănăstirii a fost denumită așa după mănăstirea care era în capătul de jos al Străzii Mureșenilor de astăzi, pe atunci, Strada Vămii. Vama nu era la poartă, ci cam pe la mijlocul străzii, „pe unde era pe vremea mea vechea cîrciumă «La Coroană». Nemțește îi spunea străzii «a Sfîntului Petru», după hramul bisericii catolice, sau Strada Călugărițelor (Nonnengasse), după mănăstirea de pe aceeași uliță“. Construcția porții a început în secolul XVI, cînd avea un pod mobil cu lanțuri și era întărită cu stîlpi grei de stejar. Era un veritabil bastion în formă de potcoavă, de circa 100 de metri, prin deschizăturile căruia se putea arunca cu păcură și smoală în dușmani. Pe frontispiciu, Poarta Vămii avea pictat un tablou mare în culori cu imaginea Împăratului Sigismund de Luxemburg, cel care, după ce a locuit jumătate de an la Brașov, la 10 martie 1395, a dat poruncă să fie fortificată cetatea. Bastionul porții se întindea pînă la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetății și turnul fortificației se aflau pe locul Bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lîngă turn, se afla o portiță pentru pietoni. Oricine intra, trecea printr-un coridor de vreo 20 de metri, prevăzut cu mai multe grilaje care blocau orice intrus. La 1534, porții i s-a adăugat o construcție mobilă din bîrne de stejar, cu ajutorul căreia intrarea putea fi blocată total. Pe turnul crenelat era așezat un cadran solar care putea fi citit de către locuitorii cetății. În 1562, pe inventarul străjerilor acestei porți erau trecute 33 de puști, 10 puști pragheze și 7 tunuri mici. În timp de pace, paza era asigurată de un „căpitan de poartă“, cu opt slujitori înarmați.

A doua Poartă a Vămii

Pe această poartă intrau negustorii dinspre Țara Românească, iar ca să li poată ști urma, erau cazați în aceeași clădire. Tot pe aici a intrat în oraș, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul și a ieșit la 1 iulie 1600, după încheierea victorioasă a campaniei din Moldova. Poarta s-a prăbușit la cutremurul din 1745. În 1836 a fost demolată pentru fluidizarea circulației în oraș. Peste doi ani, în locul „celei mari, vechi și frumoase“, după cum spune Sexil Pușcariu, s-a ridicat o nouă Poartă a Vămii, cu două treceri boltite, „mai mică și fără valoare artistică, imitînd stilul porții Brandenburg din Berlin“. Meșter constructor a fost Andreas Dieners. Această poartă a durat doar jumătate de veac. În 1891, a fost demolată pentru că locomotiva cu aburi, care tracta vagoanele tramvaiului către Satu Nou, nu putea trece pe sub ea. Chiar tatăl cărturarului a venit cu soluția demolării „porții fără trecut și fără stil“, pe cînd era membru în consiliul orășenesc.

Ultima descoperire: Poarta dinspre Tîmpa

În anii 2005-2006, arheologii brașoveni care renovau o porțiune de zid de sub Tîmpa au descoperit, la baza unui turn de pulbere dărîmat, o mare poartă zidită. Este boltită și suficient de largă (2 metri lățime și 3 înălțime) pentru a permite trecerea căruțelor pe sub ea. La această descoperire a participat și Stelian Coșuleț, care apreciază c㠄memoria acestei porți s-a pierdut, atît în documentele scrise, cît și în planuri, hărți sau stampe. Nu putem avea o explicație. Această poartă deschidea un drum ce venea dinspre Tîmpa. Ea nu are caracterul amplu al celorlalte intrări în oraș cu incinte, cu barbacane, cu mai multe turnuri. Este o poartă simplă practicată într-un turn. Dar, indubitabil, este cea de-a cincea poartă de intrare în oraș“. Primele estimări plasează construcția turnului-poartă în secolele XIV-XV și se consideră că în jurul anului 1735 poarta era deja zidită. Probabil pe aici erau scoase vitele la pășunat, în vreme de asediu, pe zona verde dintre zid și munte. Se știa despre această practică, dar nu se știa pe unde erau scoase animalele. Iată că Poarta dinspre Tîmpa, care făcea parte din categoria așa-numitelor porți minore, a rezolvat și acest mister.

,,Porțile istoriei - Porțile viitorului“

• Proiect pentru promovarea și susținerea prin vectori specifici media a valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov
Nu putem vorbi despre valorizarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural al comunităților din județul Brașov, fără să ne asigurăm de valoarea zestrei umane a așezărilor. ,,Porțile istoriei“ pot fi „porțile viitorului“, dacă locuitorii cetății sînt ei înșiși conștienți de apartenența la o identitate de care sînt onorați și pe care o pot onora. Pentru asta trebuie să știe, și niciodată nu e tîrziu pentru a afla, ce încărcătură are piatra pe care continuă să zidească fiecare comunitate și mai ales ce valoare are zidul care ne apără vatra. Acesta este rostul proiectului ,,Porțile istoriei - porțile viitorului“. Proiectul este un demers comunitar prin care restituim brașovenilor și, prin mediul online, oricărui cititor din țară sau din lume, mărturii ale identității noastre din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrate vii în cetăți sau așezări sătești. Proiectul are dublu scop: promovează valorile culturale, istorice și tradiționale din judetul Brașov și, implicit, confirmă această zonă ca destinație turistică.

Capela Sfînta Ecaterina de sub Liceul Honterus

• De unde denumirea de Poarta Ecaterinei? În primul rînd fiindcă era situată la capătul Străzii Caterinei. Apoi, pentru că în apropiere era Capela Sfînta Ecaterina, lăcaș catolic menționat prima dată în 1388 și demolat în 1559, plasat în imediata vecinătate a Bisericii Negre. Capela făcea parte dintr-o mănăstire de călugărițe premonstratense, mai apoi cisterciene. Prima mențiune certă a construcției datează din 26 iulie 1388, dar există și istorici care susțin că ar fi la fel de veche ca orașul însuși, fondat de cavalerii teutoni. În 1976, s-a descoperit fundația cu ziduri de 1,3 metri grosime, cu ocazia unor lucrări de reparații și întreținere la subsolul corpului C al liceului „Johannes Honterus“. În momentul ființării ei, capela se afla în mijlocul orașului, aproape de piața centrală, Piața Sfatului. Capela a rămas surprinsă într-o frescă din Biserica Neagră (din 1477). Era o construcție simplă, fără turn. Astăzi, pe locul capelei se găsește corpul „C“ al liceului Honterus. Reforma lui Honterus din 1541 a dus la desființarea mănăstirii „călugărițelor gri“ și transformarea acesteia în „școala mică“.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Suplimente

125 de ani de la sfințire


Vechea biserică a românilor din Cetate

Pogorîrea Sfîntului Duh


Duminica Rusaliilor

Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


Prima bibliotecă publică a Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Life


    Despre nedreptate, cu unul dintre simbolurile răului - clovnul Pennywise: "IT Chapter Two" (VIDEO)


    Azi 16:48
  • ➤ Sport


    România - Rusia 18-27 l Cădere inexplicabilă a tricolorelor în partea secundă


    Azi 09:28
  • ➤ Sport


    CSM Corona Brașov a câștigat ediția a 4-a a Memorialului "Marian Măuță"


    07.12.2019
  • ➤ National


    Dacian Cioloș, reales președinte al PLUS: Îmi doresc ca data viitoare să nu mai vorbim despre un partid de lider, asta este cea mai mare vulnerabilitate a noastră


    07.12.2019
  • ➤ National


    Pensia nu va mai putea fi cumulată cu salariul la stat


    07.12.2019
  • ➤ Sport


    Scandalul de dopaj


    Cazul se extinde și la secția de hochei de la Corona Brașov / "Nu este nimic adevărat!"


    07.12.2019
  • ➤ Local


    Meteorologii anunță că în următoarele zile temperaturile cresc, inclusiv la munte


    07.12.2019
  • ➤ Local


    Deținător ilegal de arme, prins la Brașov după ce și-a agresat iubita


    07.12.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Apel la respect pentru libertatea presei și independența jurnalistică în Europa


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Scandalul de dopaj


    Anunțul FRH. Corona Brașov a fost descalificată din Liga Națională!


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Programul României din grupa principală a Campionatului Mondial din Japonia


    06.12.2019
  • ➤ Local


    O româncă emigrată în Marea Britanie a plantat 15.000 de copaci în Munții Făgăraș


    06.12.2019
  • ➤ Local


    Femeie tâlhărită pe o stradă din Brașov


    06.12.2019
  • ➤ Local


    Moș Nicolae le-a adus săcelenilor un patinoar mobil


    06.12.2019
  • ➤ Local


    Coșuri pentru gunoi reciclabil în 11 parcuri din Brașov


    06.12.2019
  • ➤ Local


    Angajații din spitale pot rămâne fără contract de muncă dacă sunt prinși că iau șpagă


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Nu sunt decoruri


    Cele mai înfricoșătoare 7 locuri de pe Pământ


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Ispite


    Parfum de femeie


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Un condiment prețios


    Vanilia, esența esențială


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Merită să încercați


    10 secrete ale fericirii


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Prima gâscă de zăpadă a ajuns în România


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Fantastic! România a câștigat dramatic meciul decisiv cu Ungaria


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Tango, ceai Yerba Mate și dulce de leche


    Savori argentiniene cu Analia Selis


    06.12.2019
  • ➤ Life


    O listă


    Cele mai așteptate filme în 2020


    06.12.2019
  • ➤ Prima pagina


    Fără restricții pe DN73 între Râșnov și Bran


    06.12.2019
  • ➤ Eveniment


    Se deschide pârtia de săniuș din Poiana Brașov


    06.12.2019
  • ➤ Eveniment


    Circulația se închide pe un tronson de pe strada Nicolae Titulescu


    06.12.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Concert caritabil de jazz, cu Harry Tavitian


    06.12.2019
  • ➤ Eveniment


    Săcele, un municipiu canalizat doar pe jumătate


    06.12.2019
  • ➤ Religie


    Sfântul cel darnic


    Ziua Sf. Nicolae anunță începutul sărbătorilor de iarnă


    06.12.2019
  • ➤ National


    E tot mai aproape


    Ordonanță pentru alegerea primarilor în două tururi


    06.12.2019
  • ➤ National


    Cioloș propune Ministru la Educație care să stea în funcție 5 ani, indiferent de culoarea politică a guvernului


    06.12.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    06.12.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Premiul Publicului TIFF și propunerea Germaniei la Premiile Oscar: ”Copilul-problemă”, acum în cinematografele din Brașov


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Mereu ispititoare


    Anna Lesko, aproape goală în parcare


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Margherita de la Clejani face senzație în SUA


    06.12.2019
  • ➤ Life


    Bote a primit de ziua lui o mașină


    06.12.2019
  • ➤ Life


    O banană de 120.000 de dolari


    06.12.2019
  • ➤ Cititori


    Pentru iubitorii de animale de companie


    Kerry Blue Terrier


    06.12.2019
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Cura de ouă de prepeliță


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Andreea Răducan, învinsă de un sistem bolnăvicios


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Scandalul de dopaj


    Corona Brașov, lovită dur de EHF


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Azi e meciul decisiv pentru România!


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Brașoveanca Bianca Pascu, sportivul anului 2019


    06.12.2019
  • ➤ Sport


    Fotbal pentru ”Mau” la Săcele!


    Tibi Ghioane, vedeta Memorialului „Marian Măuță“


    06.12.2019
  • ➤ Local


    Un bărbat din Brașov a fost reținut de DIICOT după ce a fost prins cu patru kilograme de cannabis


    05.12.2019
  • ➤ Sport


    EHF a decis suspendarea provizorie a Coronei Brașov din cupele europene!


    05.12.2019
  • ➤ Local


    Restricțiile de circulație de pe DN73 Râșnov-Bran au fost ridicate


    05.12.2019
  • ➤ Local


    Concert caritabil de jazz, cu Harry Tavitian, pentru salvarea clopotelor Bisericii Fortificată Evanghelică din Sânpetru


    05.12.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul următor

    Nucleul spiritual al întregii Transilvanii


    Prima bibliotecă publică a Brașovului

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 26.715 milisecunde, încărcat în milisecunde