Deși mulți îl creditau pe Dan Barna ca finalist, voturile a mai bine de 2 milioane de români au trimis-o însă pe candidata PSD, Viorica Dăncilă, în confruntarea finală pentru Cotroceni
Prezența la vot la alegerile prezidențiale 2019 a fost, la nivel național, până la ora 21,00, de 47,66%, potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoțescu. În mediul urban prezența la urne a fost de 48,54%, iar în mediul rural de 46,49%.
Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în țară, până la ora 21,00, a fost de 8.683.112, dintre care 5.056.941 - în mediul urban și 3.626.171 - în mediul rural. Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat ieri rezultatele provizorii ale primului tur al alegerilor prezidențiale, care s-a desfășurat duminică, 10 noiembrie 2019. Pe primul loc, așa cum arătau și exit-pollurile și sondajele de opinie, se clasează Klaus Iohannis. Miza a fost însă numele competitorului său din turul al doilea, scrutin care este programat la 24 noiembrie. Deși mulți îl creditau pe Dan Barna ca finalist, voturile a mai bine de 2 milioane de români au trimis-o însă pe candidata PSD, Viorica Dăncilă, în confruntarea finală pentru Cotroceni.
Iohannis - 3.381.848 de voturi - Dăncilă 2.047.141
Din 19.586 de secții de votare au fost centralizate datele din 19.407 secții de votare, reprezentând 99,9%. Fac precizarea că au fost centralizate datele din toate secțiile de votare din țară. Cele 179 de secții de votare în curs de centralizare sunt doar secții de votare din străinătate. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne e de 9.163.044, reprezentând 50,11% din numărul total de alegători înscriși în listele electorale permanente. Numărul voturilor valabil exprimate: 9.021.070, prezentând 98,45% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Total voturi nule: 139,901, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, a anunțat, aseară, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Mircea Preoțescu. Situația voturilor obținute de candidați este următoarea: Klaus Werner Iohannis - 3.381.848, reprezentând 37,49%; Vasilica Viorica Dăncilă - 2.047.141, reprezentând 22,69%; Ilie Dan Barna - 1.329.161, reprezentând 14,7, Mircea Diaconu 808.380, reprezentând 8,96%, a completat Preoțescu.
Cum s-a colorat țara în galben și roșu
Iohannis a înregistrat cea mai mare victorie la Sibiu, unde a fost votat de 66,76 % dintre alegători. Dan Barna, și el sibian, s-a ales Dan Barna cu puțin peste 11%. Iohannis s-a clasat pe primul loc în județele din Transilvania și Banat, dar și în județe care erau până acum controlate de PSD. E vorba de județele baronilor PSD de Vaslui,Vrancea și Bacău, dar și în celelalte județele ale Moldovei, cu excepția județului Botoșani. Situația a fost similară și la Constanța, un alt fief important al PSD, unde Iohannis a luat un număr aproximativ dublu față de Viorica Dăncilă. De asemenea, candidatul PNL a obținut victoria în județele Tulcea și Brăila, dar și Hunedoara, unde era votat tradițional candidatul PSD. Iohannis s-a clasat pe primul loc și în județul Mureș, un fief al UDMR, unde l-a surclasat pe candidatul UDMR Kelemen Hunor.Una peste alta, Klaus Iohannis s-a clasat pe locul 1 în 29 de județe și municipiul București. Dăncilă a fost favorită în 10 județe: Teleorman, Giurgiu, Buzău și Ialomița, Argeș, Olt, Dolj, Mehedinți, Gorj și Botoșani. Două județe, Covasna și Harghita, i-au revenit tradițional lui Kelemen Hunor.
Câte voturi au primit ceilalți 12 candidați
Voturile prezentate ca fiind obținute de cei 14 candidați la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie sunt cele consemnate după numărarea a 99% dintre voturi, din 19.407 secții de votare din totalul celor 19.586. Astfel, șapte dintre candidați nu au obținut nici măcar voturile pe care, cel pușin teoretic, s-au bazat atunci când s-au înscris depunând listele cu cele 200.000 de semnături. De asemenea, mai este un prag de 3% în ceea ce privește voturile valabil exprimate, pe care candidații și-au dorit să îl depășească, care înseamnă că li se decontează cheltuielile de campanie. Anul acesta, suma a fost de aproape 10 milioane de euro pentru fiecare candidat, aproape dublu față de alegerile prezidențiale din 2014 (maximum 5,4 milioane de fiecare candidat, adică 20.000 de salarii minime pe economie). Acesta prag a fost depășit doar de șase dintre candidați. Au depășit, în afara celor doi finaliști, pragul celoe 200.000 de voturi la alegerile prezidențiale:
Ilie Dan Barna - 14,73%
Mircea Diaconu - 8,96%
Theodor Paleologu - 5,70%
Hunor Kelemen - 3,95%
Nu a atins pragul de 3% la alegerile prezidențiale:
Ramona Ioana Bruynseels - 2,7%
Alexandru Cumpănașu - 1,47%
Viorel Cataramă - 0,54%
Bogdan Stanoevici - 0,42%
Cătălin Ivan - 0,36%
Ninel Peia - 0,33%
Sebastian Popescu - 0,33%
John Ion Banu - 0,3%
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!