Iohannis a câştigat 29 de judeţe, Dăncilă 10

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 12.11.2019

• Deşi mulţi îl creditau pe Dan Barna ca finalist, voturile a mai bine de 2 milioane de români au trimis-o însă pe candidata PSD, Viorica Dăncilă, în confruntarea finală pentru Cotroceni
Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale 2019 a fost, la nivel naţional, până la ora 21,00, de 47,66%, potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu. În mediul urban prezenţa la urne a fost de 48,54%, iar în mediul rural de 46,49%.
Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în ţară, până la ora 21,00, a fost de 8.683.112, dintre care 5.056.941 - în mediul urban şi 3.626.171 - în mediul rural. Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat ieri rezultatele provizorii ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, care s-a desfăşurat duminică, 10 noiembrie 2019. Pe primul loc, aşa cum arătau şi exit-pollurile şi sondajele de opinie, se clasează Klaus Iohannis. Miza a fost însă numele competitorului său din turul al doilea, scrutin care este programat la 24 noiembrie. Deşi mulţi îl creditau pe Dan Barna ca finalist, voturile a mai bine de 2 milioane de români au trimis-o însă pe candidata PSD, Viorica Dăncilă, în confruntarea finală pentru Cotroceni.

Iohannis - 3.381.848 de voturi - Dăncilă 2.047.141

„Din 19.586 de secţii de votare au fost centralizate datele din 19.407 secţii de votare, reprezentând 99,9%. Fac precizarea că au fost centralizate datele din toate secţiile de votare din ţară. Cele 179 de secţii de votare în curs de centralizare sunt doar secţii de votare din străinătate. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne e de 9.163.044, reprezentând 50,11% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale permanente. Numărul voturilor valabil exprimate: 9.021.070, prezentând 98,45% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Total voturi nule: 139,901, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne”, a anunţat, aseară, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Mircea Preoţescu. „Situaţia voturilor obţinute de candidaţi este următoarea: Klaus Werner Iohannis - 3.381.848, reprezentând 37,49%; Vasilica Viorica Dăncilă - 2.047.141, reprezentând 22,69%; Ilie Dan Barna - 1.329.161, reprezentând 14,7, Mircea Diaconu 808.380, reprezentând 8,96%”, a completat Preoţescu.

Cum s-a colorat ţara în galben şi roşu

Iohannis a înregistrat cea mai mare victorie la Sibiu, unde a fost votat de 66,76 % dintre alegători. Dan Barna, şi el sibian, s-a ales Dan Barna cu puţin peste 11%. Iohannis s-a clasat pe primul loc în judeţele din Transilvania şi Banat, dar şi în judeţe care erau până acum controlate de PSD. E vorba de judeţele baronilor PSD de Vaslui,Vrancea şi Bacău, dar şi în celelalte judeţele ale Moldovei, cu excepţia judeţului Botoşani. Situaţia a fost similară şi la Constanţa, un alt fief important al PSD, unde Iohannis a luat un număr aproximativ dublu faţă de Viorica Dăncilă. De asemenea, candidatul PNL a obţinut victoria în judeţele Tulcea şi Brăila, dar şi Hunedoara, unde era votat tradiţional candidatul PSD. Iohannis s-a clasat pe primul loc şi în judeţul Mureş, un fief al UDMR, unde l-a surclasat pe candidatul UDMR Kelemen Hunor.Una peste alta, Klaus Iohannis s-a clasat pe locul 1 în 29 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Dăncilă a fost favorită în 10 judeţe: Teleorman, Giurgiu, Buzău şi Ialomiţa, Argeş, Olt, Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Botoşani. Două judeţe, Covasna şi Harghita, i-au revenit tradiţional lui Kelemen Hunor.

Câte voturi au primit ceilalţi 12 candidaţi

Voturile prezentate ca fiind obţinute de cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie sunt cele consemnate după numărarea a 99% dintre voturi, din 19.407 secţii de votare din totalul celor 19.586. Astfel, şapte dintre candidaţi nu au obţinut nici măcar voturile pe care, cel puşin teoretic, s-au bazat atunci când s-au înscris depunând listele cu cele 200.000 de semnături. De asemenea, mai este un prag de 3% în ceea ce priveşte voturile valabil exprimate, pe care candidaţii şi-au dorit să îl depăşească, care înseamnă că li se decontează cheltuielile de campanie. Anul acesta, suma a fost de aproape 10 milioane de euro pentru fiecare candidat, aproape dublu faţă de alegerile prezidenţiale din 2014 (maximum 5,4 milioane de fiecare candidat, adică 20.000 de salarii minime pe economie). Acesta prag a fost depăşit doar de şase dintre candidaţi. Au depăşit, în afara celor doi finalişti, pragul celoe 200.000 de voturi la alegerile prezidenţiale:
Ilie Dan Barna - 14,73%
Mircea Diaconu - 8,96%
Theodor Paleologu - 5,70%
Hunor Kelemen - 3,95%
Nu a atins pragul de 3% la alegerile prezidenţiale:
Ramona Ioana Bruynseels - 2,7%
Alexandru Cumpănaşu - 1,47%
Viorel Cataramă - 0,54%
Bogdan Stanoevici - 0,42%
Cătălin Ivan - 0,36%
Ninel Peia - 0,33%
Sebastian Popescu - 0,33%
John Ion Banu - 0,3%

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: