Ce-ai făcut, domnule președinte? Cine și cu ce te-a convins să numești un personaj ca Mihai Tudose premier? Nu spuneai mătăluță, domnule fost inspector-general școlar, acum cîteva luni, că nu accepți plagiatori în politică și că aștepți nominalizarea unui candidat integru? Ce s-a întîmplat între timp de-ai acceptat un plagiator care și-a recunoscut fapta și cum de te-ai gîndit că acesta ar putea fi integrul care ne trebuie în fruntea Guvernului României? Nu spuneai tot mata că plagiatorii ar trebui să dispară din politică? Păi, cum? Chiar atît de mare este puterea celor din spatele acestui personaj încît nu l-ai putut trimite la plimbare? Pe bune? Ascultîndu-ți argumentația, am înghețat în fața televizorului, rămînînd minute în șir fără cuvinte, încercînd să înțeleg ce s-a întîmplat. N-am reușit să găsesc nicio explicație rezonabilă. Acceptarea unui candidat la funcția de premier acuzat că este un apropiat al serviciilor, în locul unui premier acuzat că a fost omul serviciilor, mi se pare o glumă proastă, grotescă. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că un ministru cu zero performanțe în guvernul trecut este considerat bun de premier în noua conjunctură. Teoria probării lipsei de majoritate a PSD în Parlament sau a asmuțirii jihadului din PSD prin desemnarea acestui candidat nu sînt argumente care să justifice gestul nominalizării personajului, nici dacă s-ar dovedi adevărate.
Trimiterea sa la plimbare ar fi necesitat o nouă nominalizare firească din partea PSD. Nu s-ar fi agravat nicio criză. Poate doar cea morală, care pare să nu îl deranjeze pe președintele Iohannis. Acceptînd o astfel de propunere, președintele Iohannis a ratat repoziționarea sa pe pozițiile din ianuarie-februarie, cînd părea să devină singura speranță a celor ce doreau să oprească tăvălugul PSD. Nu a făcut, în acest fel, decît să-și dezamăgească propriul electorat, dîndu-i o gură de oxigen nesperată lui Dragnea, cel care ne-a tîrît în criza aceasta. Gestul de lașitate sau complicitate al președintelui mi-a confirmat ceva ce refuzam să accept: sîntem condamnați să trăim într-o mocirlă din care avem șanse extrem de mici să ieșim. Oricum, prin ceea ce a făcut, Iohannis m-a făcut să cred că eu și posibil alte milioane de alegători am fost orbi cînd l-am votat. Asta ca să nu spun: am fost un dobitoc! Păcat!
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Cotidianul omului sănătos