
Primii care știu cu ce probleme se confruntă adolescenții de azi nu sînt, cum s-ar putea crede, părinții lor, ci mai degrabă profesorii. Fumatul, consumul de băuturi alcoolice și chiar al drogurilor riscă, dacă nu sînt puse urgent sub control, să cunoască un nivel fără precedent în rîndul tinerilor noștri. Veți spune că este o problemă generală și că la fel sînt tinerii, la această vîrstă, peste tot în lume. O țară minusculă - Islanda - ne demonstrează exact contrariul în această problemă. Culmea este că România a făcut parte în 1998 din studiul care viza problemele tipice acestei categorii de vîrstă din Malta, Insulele Feroe, Coreea de Sud și, nu cea din urmă, Islanda. Se pare însă că noi ne-am limitat la acel studiu, iar lucrurile par să fi înghețat în acel punct. Asta în timp ce destui dintre adolescenții noștri par să o fi luat efectiv la vale, avînd în prezent un comportament greu de încadrat în tipicul celor normale. Motivul poate să fie și absența programelor eficiente pe acest subiect, cele existente limitîndu-se, în mare parte, la informarea asupra pericolelor pe care le reprezintă consumul de alcool, tutun sau droguri. Și cam atît.
În schimb, islandezii au înțeles pericolul și au reușit, în cei 18 ani care au trecut de atunci, să controleze problema: să reducă procentul consumatorilor de alcool de la 42% la 5% în 2016! Acest lucru spune multe. Asta ca să nu amintim reducerea procentului consumatorilor de cannabis de la 17 la 7%, iar al fumătorilor de la 23 la 3%! Cum au făcut? În principal, le-au umplut timpul liber cu activități sportive, artistice sau timp de calitate petrecut cu părinții. Au modificat legislația drastic, într-un mod care poate părea la prima vedere aberant. Niciun adolescent cu vîrsta între 13 și 16 ani, spre exemplu, nu are voie să mai stea afară după ora 22.00 iarna sau după miezul nopții vara. Nu mai vorbim de faptul că interdicția comercializării băuturilor sau tutunului către tineri este respectată chiar cu strictețe în Islanda, amenzile fiind substanțiale. Chiar dacă este o țară extrem de mică, de circa 330.000 de locuitori, Islanda a demonstrat că se poate. Generalizarea afterschool-ului, făcut cum trebuie, cluburi cu activități extrașcolare sportive sau artistice și locuri amenajate pentru petrecerea timpului liber de calitate sînt mijloace extrem de eficiente în combaterea problemelor tinerilor de azi. Rămîne însă de văzut cine se va încumeta să importe un model care s-a dovedit a fi eficient. Este nevoie de bani, este nevoie de viziune și mai ales de decidenți care să înțeleagă faptul că, dacă nu se va interveni urgent, actuala generație va deveni o problemă națională, pe care nu o va mai putea gestiona nimeni. Avem un ministru al Tineretului și Sportului. Ce facem cu el, dar mai ales ce facem cu ei?