Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Criza din ’30 n-a învins Brașovul

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 19.12.2008
• Anii 1929-1933 au trecut peste brașoveni cu reduceri de salarii, șomeri, revolte și sărăcie, însă n-au lăsat urme dureroase ca în țările puternic industrializate
• În 24 ianuarie 1932, New York Times publica o știre care descria favorabil situația României „ca fiind, în această parte a Europei, singura țară menținînd etalonul aur, moneda românească avînd o acoperire suficientă“

Din inițiativa Inspectoratului Muncii din Brașov, s-a constituit un comitet pentru ajutorarea șomerilor. Se întîmpla în 1928. ,,Din această sumă, au putut fi acordate șomerilor următoarele ajutoare: au dormit gratuit la cămin 612 șomeri, 2.675 de nopți, cu alimente au fost ajutați 1.407 șomeri, cărora li s-au dat în total 4.222 rații de pîine de 1 kg, 1.730 rații slănină a 250 de grame, 950 de rații brînză a 300 de grame și 40 rații carne a 500 grame“, anunța Primăria Brașov în februarie 1932, deschizînd o campanie de ajutorare a „femeilor și bărbaților care rabdă foame și sufăr frig din pricina lipsei de lucru“. Nici cei cu loc de muncă nu o duceau prea bine. Ca să nu fie concediați, bugetarii au renunțat la 30% din salariu. Dar chiar și așa, lefurile întîrziau cîte 3-4 luni. În 1932, a fost dat un comunicat de presă pentru liniștirea populației: salariile urmau să fie plătite integral înainte de Crăciun, „din cauza lipsei de numerar, la cassa percepțiilor“. Pensiile au fost diminuate în 1932, a doua oară, în medie, cu 25%. Cu excepția celor mai mici de 2.000 de lei. Ziarele scriau despre sinucideri și publicau anunțuri ale mamelor disperate care-și dădeau copiii spre adopție. Erau anii recesiunii. Un episod ce părea rămas în istorie. Se spune că recesiunea care ne amenință în 2009 este o criză la indigo a celei din anii ’30. Monitorul Expres vă prezintă istoria curbelor de sacrificiu la Brașov, așa cum au relatat-o ziarele vremii.

Vom fi măcar la fel de norocoși ca bunicii?
Criza de catifea din Brașov


Părea un episod îndepărtat din istorie, dar ne amenință din nou, aruncînd lumea în urmă cu aproape 80 de ani. Sîntem din nou la un pas de o mare depresiune. Se spune că e o criză la indigo, dar colapsul de azi, față de cel din anii ’30, e departe de a urma același șablon. Efectele încă nu s-au manifestat în toată amploarea lor, viitorul poate fi la fel de sumbru ca acela de la început de secol XX. Ba chiar mai dramatic, dacă luăm în calcul faptul că România de azi e mult mai dependentă de economia mondială. Monitorul Expres vă prezintă istoria curbelor de sacrificiu la Brașov, așa cum au relatat-o ziarele vremii. Brașovenii au „strîns baierele“, dar, pînă la urmă, cu toate neajunsurile, au trăit doar o criz㠄de catifea“. Timpul ne va demonstra dacă, în anul 2009 care se anunță plin de negură, vom fi la fel norocoși ca bunicii noștri.

Fabricile au mers înainte

În 1929, Brașovul era renumit pentru sporturile de iarnă și cîteva fabrici importante: Întreprinderea Aeronautică Română, Schiel (utilaje hidraulice), Kugler (ciment), Scherg (stofe), Teutsch (scule), Ancora Română (cabluri), Frații Stollwerck (bomboane), Friedrich Czell și fiii (bere și malț). Adică, actualele Carpatex, Hidromecanica, IUS, Temelia, Kraft, Roman, Aurora. Fie și faptul că aceste mari fabrici au supraviețuit timpului arată că industria brașoveană n-a fost strivită de efectele crizei. Dar, dacă fabricile nu s-au închis, nu înseamnă că populația a dus-o bine. Au avut loc concedieri, revolte ale angajaților nemulțumiți de înjumătățirea salariilor. Numărul șomerilor a crescut. Au apărut și grevele. Numai în 1933 au avut loc în întreaga Românie 92 de greve care au afectat 272 de companii. În Brașov, au fost mișcări revendicative ale angajaților de la fabricile Scherg și Schiel. Mult umflate în amploare de ,,imberbul“ partid comunist, dornic de afirmare la acea vreme. Cu toate acestea, producția locală a mers înainte. Iar orașul a trecut, fără răni adînci, peste criză.

Proteste și rezolvări

La Scherg, angajații locuiau în clădiri construite special pentru ei de către patron. Cu toată criza, postavurile brașovene aveau căutare. La Schiel, muncitorii s-au răsculat mai mult de spaimă, după ce explodase un cazan și muriseră cîțiva oameni. Minerii de la „Concordia“ Vulcan au făcut și ei o grevă, cerînd salariile restante pe cinci luni. Totuși, nu erau lăsați să moară de foame, „primind zilnic aconturi de cîte 100 de lei, iar vagonetarii, de cîte 60 de lei“. Cam leafa pe care o primea o secretară pe o săptămînă. Greva tipografilor din 1930 s-a sfîrșit cu mărirea salariilor cu 5%, atît cît ceruseră greviștii. Și totuși, criza economică de peste ocean, schimbase și viața brașovenilor. Numărul șomerilor creștea. Încă din februarie 1930, Camera de Comerț și de Industrie din Brașov a luat măsuri pentru reducerea șomajului: „înlocuirea lucrătorilor streini cu elemente indigene, intensificarea lucrărilor publice, reducerea orelor de lucru în industriile atinse de șomaj, dîndu-se astfel posibilitate tuturor lucrătorilor de a lucra, acordarea de comenzi pe seama micilor meseriași“.

Comitete și comisiuni de ajutorare a șomerilor

Din inițiativa Inspectoratului Muncii din Brașov, s-a constituit în 1928 un comitet pentru ajutorarea șomerilor la care au contribuit cu fonduri substanțiale marile fabrici și bănci din Brașov, printre care Scherg, Stollwerk (ciocolată), Schiel, Franck-Sohne (cafea), Hess (bomboane), Banca Albina. O mie de lei a donat și actorul Constantin Tănase. În total, s-au strîns spre sfîrșitul lui 1930, 614.599 de lei. „Din această sumă, au putut fi acordate șomerilor următoarele ajutoare: au dormit gratuit la cămin 612 șomeri, 2.675 de nopți, cu alimente au fost ajutați 1.407 șomeri, cărora li s-au dat în total 4.222 rații de pîine de 1 kg, 1.730 rații slănină a 250 de grame, 950 de rații brînză a 300 de grame și 40 rații carne a 500 grame“. „Autoritățile publice, în fața cărora defilează mai des și mai stăruitor convoiul trist al oamenilor pe cari vremurile i-au năpăstuit în cumplita suferință de a-și vedea copiii fără pîine, își fac o datorie din cele mai adînc simțite, dînd concursul său comisiunii de ajutorare a șomerilor“, anunța Primăria Brașov în februarie 1932, deschizînd o campanie de ajutorare a „femeilor și bărbaților care rabdă foame și sufăr frig din pricina lipsei de lucru“.

Se fura de la săraci

În 1930, Gazeta Transilvaniei scria c㠄Din cauza crizei economice și financiare, a crescut și la noi, ca și în alte țări, numărul muncitorilor rămași fără lucru. Autoritățile dau șomerilor brașoveni rămași fără lucru timp de 15 zile cîte un kilogram de pîine și cîrnățărie pe zi, iar șomerilor care se află în transit aceeași hrană timp de 3 zile, fiind apoi trimiși la vatră“. Dar, ca și azi, acolo unde există filantropie, există și hoție. Așa că, în plin dezastru social, la Brașov, s-au furat bonurile șomerilor. Un funcționar al primăriei s-a aprovizionat vreme de două luni cu alimente care ar fi trebuit să ajungă la săraci. „Răutatea în carne și oase“, „satrapul“, așa era numit Gheorghe Mâzgăreanu, cel care nu numai că înscria preferențial șomerii pe listele beneficiarilor de ajutoare, dar care și subtilizase 1.500 de bonuri. Slujnica lui a fost prinsă în timp ce lua lapte pe bonuri de la Lăptăria Orfanilor din Str. Mureșenilor. Poliția evaluase că infractorul păgubise fondul șomerilor cu 100.000 de lei. La domiciliul lui s-au găsit depozite de făină, mălai, slănină, pîine și un teanc de bonuri de alimente. La arestarea lui au fost martori circa 300 de șomeri „cari se pregăteau să-l linșeze în fața poliției“.

Lefurile întîrziau cîte 3-4 luni

În vremuri de criză, cînd populația își pierde încrederea în sistem, proliferează grupările extremiste. La Brașov, în anii ’30, comuniștii încercau să se infiltreze în rîndurile proletariatului - ce-i drept, tot mai numeros. „Cîțiva agenți comuniști s-au pus în fruntea unui grup de vreo 40 de muncitori, pretinși șomeri, prezentîndu-se prefectului județului, cerînd pîine și lucru“. Cînd li s-a cerut să spună de unde au fost concediați, falșii muncitori au pornit o demonstrație în fața redacției ziarului care îi apăra, Brassoi Lapok. Au împrăștiat manifeste cu lozinca „La luptă, pentru apărarea Uniunei Sovietice!“. Liderii manifestanților s-au dovedit a fi de fapt proprietari de case, cu conturi bune în bancă. Nici situația celor ce aveau un loc de muncă nu era roză. Ca să nu fie concediați, bugetarii au renunțat la 30% din salariu. Pentru reducerile de personal, se făceau anchete complicate pentru depistarea numirilor ilegale. Dar chiar și așa, mici, lefurile întîrziau. Cîte 3-4 luni. În 1932, a fost dat un comunicat de presă pentru liniștirea populației: salariile urmau să fie plătite integral înainte de Crăciun, „din cauza lipsei de numerar, la cassa percepțiilor“. Iar Ministerul de Finanțe a dezmințit zvonurile că ar urma o nouă reducere cu 30%. Nu pentru mult timp. Anii crizei au însemnat trei curbe de sacrificiu, ultima avînd loc în 13 februarie 1933, cînd salariile și pensiile au scăzut cu încă 10-12,5%.

Au scăzut pensiile

O măsură a guvernului țărănist din anii crizei a fost reducerea pensiilor care „nu trebuie să întreacă nici într-un caz salariile actuale“. Pensiile au fost diminuate în 1932, a doua oară, în medie, cu 25%. Cu excepția celor mai mici de 2.000 de lei. Calculul pensiilor se făcea și în funcție de localitate, cel mai scump era Bucureștiul, Brașovul era în categoria a II-a. Și atunci existau pensii barosane: 16.860 de lei. Totalul pensiilor plătite în 1931 fusese de 5.027.901.893, iar prevederile pentru 1932 erau de 4.392.605.165. Pensionarii depuneau zilnic circa 600 de cereri de acționare în justiție. Funcționarii care au fost avansați sau au fost în delegație, n-au primit retribuție suplimentară. „Aceasta, bineînțeles, din cauza grelei situațiuni financiare și a conjuncturei bugetare“. Ministrul de finanțe, Virgil Madgearu, a cerut ca situația să se mențină și pe 1933. „Comerțul și industria stagnează, funcționarii și pensionarii nu sînt plătiți cu lunile. Dacă lucrurile merg tot așa, ne ruinăm complect“, scria Gazeta Transilvaniei, publicînd sfaturile pentru criză ale unui student: „Fiecare să-și restrîngă cheltuielile la strictul necesar. La o parte orice lux și risipă inutilă!“.

Leul avea putere, băncile nu

Totuși, în 24 ianuarie 1932, New York Times publica o știre care descria favorabil situația României „ca fiind, în această parte a Europei, singura țară menținînd etalonul aur, moneda românească avînd o acoperire suficientă“. Pentru împiedicarea ieșirii banilor din țară, Banca Națională a dat următorul comunicat: „Pe viitor, niciun călător nu va putea eși din țară decît cu suma de 2.000 de lei în bancnote de-ale Băncii Naționale a României“. BNR publica periodic situația activelor sale, din care probabil, puțină lume înțelegea dacă e de bine sau nu. În 1929, a intervenit cu o stabilizare monetară, după o perioadă de inflație. În general, leul avea putere în acea vreme, continuînd să fie o monedă convertibilă. „Bancherii streini fug din România, văzînd că oficialitatea noastră încurajează campaniile de presă duse contra capitalului strein“, scria Gazeta Transilvaniei nemulțumită c㠄se dărîmă la rînd toate băncile“, fiind îngrijorată nu de băncile mari din care făcuseră avere liberalii, ci de cele mici din Ardeal, „unde e băgat banul săracului. E depus azi ca să-l ia mîine și nu ca să speculeze cu dobîndă. Dacă se prăbușesc aceste bănci țărănești nu mai găsești ban decît la cămătar cu act de vînzare de pămînt și dobînzi 100 în sută. Ce ne facem?“

Țăranii, cei mai mulți datornici

Într-adevăr, băncile populare și-au închis porțile în anii crizei. Economistul brașovean Victor Jinga, președintele Uniunii Coperativelor din Ardeal, arăta că, „din puzderia de cooperative de consum, cari s-au înființat după răsboi, au mai rămas în viață la sfîrșitul anului 1931, abia 7 unități“, la care s-au adăugat alte două, întemeiate în Zărnești și Cristian. Dintre acestea 9, doar trei au avut beneficiu, „România nou㓠din Budila, „Poenarul“ din Poiana Mărului și „Fabrica de celuloză Zărnești“. „Din mersul din ultimii trei ani ai cooperației de consum se desprinde declinul acestui fel de activitate cooperatistă“, își încheia el expunerea. De ce dispăreau băncile mici? Pentru că împrumutaseră țăranilor. Care nu reușeau să-și vîndă recolta și astfel nu aveau cu ce să plătească datoriile. La 13 martie 1932, suma totală a datoriilor agricultorilor din Transilvania era de 6 miliarde de lei. Depunerile erau de circa 3 miliarde, din care 70% sub 10.000 de lei, „pornind de la oameni de condiție umilă“. Iar împrumuturile lor nu erau pentru investiții, ci pentru consum. Deputatul de Brașov Voicu Nițescu, fost ministru, preciza cu privire la proiectul de asanare a datoriilor agricole că reducerea de 25% pentru cei mai năpăstuiți e prea mică. Dar bună și atîta cîtă a fost. Legea convertirii acestor datorii a salvat mulți producători agricoli.

Mult grîu, puțini bani

Cu adevărat zguduită de criză a fost însă agricultura românească. Eram o țar㠄eminamente agrară“, cu muncitori puțini, 80% din români își cîștigau traiul la coarnele plugului. „Grînarul Europei“ scotea producții importante de cereale, dar după metode învechite. Țăranul român trudea pentru fiecare sac de grîu, în timp ce americanul, îl obținea ușor, datorită mecanizării. Automat, grîul lor era mai ieftin. Povara birurilor, deprecierea mărfurilor românești pe piața europeană, agricultura precară, stabilizarea tîrzie a monedei naționale au fost principalele nenorociri care i-au apăsat pe români în anii curbelor de sacrificiu. Dacă mai adăugăm și faptul că datoria externă a României era de 122 de miliarde, adică 6.700 de lei pe cap de locuitor, cît 13 salarii medii de bugetar, e clar că efectele crizei mondiale s-au resimțit și la noi, chiar dacă eram deja o țară săracă. În 1930, țărănistul Virgil Madgearu îi îndemna pe țărani să împrumute prin credite ipotecare de la Casa de Economii, care urma să fie reformată și strict controlată de către minister. Dar socoteala din ’30 nu s-a mai potrivit în ’32 cînd „statul n-are astăzi bani pe care să-i dea în credit agricultorilor“.

Restricții la pîine

În noiembrie 1932, guvernul prezidat de Iuliu Maniu a introdus reglementări cu privire la grîu și făină: „Se vor fabrica în toată țara numai două sorturi de făină de grîu și anume: făină de patiserie și făină de pîine. Punerea în circulație a altor calități de făină va fi cu desăvîrșire oprită. Făina de patiserie nu se va fabrica decît în proporție de 10% din grîul măcinat. Nu se va putea fabrica și pune la comerț în întreaga țară decît un singur fel de pîine din grîu. Se mai poate fabrica și pune în comerț pîine din făină de secară, precum și pîine din făină de grîu amestecată cu făină de secară sau de orz sau cu cartofi. Din făina de patiserie nu se vor putea fabrica decît cornuri, chifle și franzeluțe pînă la o greutate maximă de 50 de grame. Pentru intensificarea consumului de secară și porumb, se vor scădea transporturile pe CFR, cel la grîu rămînînd neschimbat, în afară de distanțele lungi“. Pîinea cea de toate zilele era limitată.

Ori la bal, ori la spital

În vreme de sărăcie, se înmulțesc infracțiunile. Buletinul poliției din timpul crizei anunța zilnic furturi mărunte. Un brașovean a furat o pijama și 9 cămăși, 5 perechi indispensabili, o pereche indispensabili flanea, o pereche ciorapi de culoare neagră și cinci gulere de diferite culori. Altul a furat cearșafuri și produse de patiserie. Știrile despre sinucideri erau mai frecvente: „Janos Emma din Str. Ecaterinei nr. 16, în ziua de 2 noiembrie 1932, orele 23,40, s-a aruncat înaintea trenului Rapid nr. 21, în fața restaurantului garei Brașov. Trenul i-a tăiat picioarele pela glesne. Cauza pare a fi criza și mizeria familiară“. În Gazeta Transilvaniei apăreau și anunțuri ale mamelor disperate care-și dădeau copiii spre adopție. Dar eram, totuși, departe de grozăviile care se întîmplau în țările mari lovite de criză. În tot acest timp, prolifera divertismentul, ca lumea să uite de vîntul care le șuiera prin buzunare. Astfel, cinematograful Astra din Brașov se străduia să aducă filme tot mai bune, ba chiar și filme erotice, cafenelele organizau serate costumate, asociațiile dădeau petreceri cu orchestră de jazz în scop umanitar. Plăcile de patefon se vindeau pe credit. Medicii ofereau și ei tratament pe credit. Dar cea care avea să prospere fulminant pe seama sărăciei a fost Loteria Națională. Cu reclame cît toată pagina, se anunțau cîștiguri fabuloase, iar amărîții cumpărau bilete în speranța îmbogățirii peste noapte. Pentru provincie, „trimitem lozuri în toată țara contra plata prin mandat poștal“.

Licitații, ieftiniri, falimente

Și ziarul Gazeta Transilvaniei a resimțit efectele crizei, cerînd în anunțuri repetate recuperarea datoriilor de cîteva sute de mii de lei de la abonați și din publicitate. Marile instituții încercau să-și întregească bugetele punînd în vînzare mobile și imobile. Pînă și Legiunea de Jandarmi Brașov și-a scos la licitație, la sediul din Str. Bălților nr. 8 A, paturi, scaune, dulapuri și lenjerie. Vestita IAR a pus la vînzare cantina și magazinul de consum. Societățile de amanet publicau zilnic anunțuri de licitație a giuvaerurilor celor care nu mai aveau puterea să le răscumpere. Pînă și lutierul Karl Einschenk vindea instrumentele muzicale la care nu s-a mai achitat manopera. Cerea doar prețul reparației. Toate prăvăliile au redus prețurile, doar-doar or atrage mai mulți mușterii. Micile fabrici însă au fost nevoite să închidă de tot. În 1932, fabrica de mobilă Johann Hubes și Fiii anunța vinderea întregului depozit de mobilă plus hala deținută în Societatea Industriașilor din Str. Porții nr. 55 „contra libretelor de depuneri de la toate băncile în funcțiune“.

Prefaceri mari cu buget mic

În 1932, primar în Brașov era Cornel Voicu, iar prefect George Cuteanu. Cu toată penuria, edilul anilor de criză se lăuda că a reușit instalarea a 60 de avertizoare de incendiu în tot Brașovul, a electrificat orașul, reducînd simțitor cheltuielile cetățeanului, cu toate că se mai folosea încă gazul pentru iluminat și gătit. S-au achiziționat 6 autobuze Citroen pentru transportul public. Toate locuințele din centru au fost racordate la canalizare. În ședința din 20 octombrie, primarul spunea c㠄au scăzut simțitor prețul lemnului și chiriile imobilelor“, principala sursă a bugetului local. Administrația locală a operat reduceri de buget, de la 131.000.000 de lei (1930), la 85 de milioane (1932), urmînd să fie comprimat pînă la 65 de milioane de lei. „Cu toată această dureroasă operație, putem spune că s-au executat lucrări importante, orașul fiind întreținut în bună stare“. Casieria municipalității nu încasase decît 33% din ceea ce i se cuvenea. Sălile de spectacole nu achitaseră impozitele de doi ani. Primarul propunea chiar ca unele imobile să fie vîndute, deoarece chiriile se recuperau cu greu sau deloc. „Valoarea materialului lemnos a scăzut așa de mult încît nu se mai pot acoperi cheltuielile de exploatare și întreținere. Costul unui metru cub a scăzut de la 457 la 230 de lei, iar astăzi se oferă între 95 și 21 de lei pe mc de molid. Venitul net al pădurilor a scăzut de la 8 milioane la 1,5 milioane de lei“.

Criza s-a sfîrșit după război

Peste români au trecut în acei ani, ca și acum, două alegeri: locale și parlamentare. Plus un recensămînt care scotea în evidență reducerea drastică a natalității și în Brașov, ca în toată lumea. Situația s-a redresat treptat. În toamna lui 1932 a avut loc suspendarea execuțiilor silite imobiliare, care erau tot mai dese și aruncau tot mai mulți datornici pe drumuri. Guvernul țărănist a aranjat împrumuturi externe. După reducerea datoriilor agricole, statul a intervenit și prin încurajarea exportului la produsele agricole, la floarea-soarelui, România fiind atunci pe primul loc în lume. Tot statul a aprobat reducerea tarifelor la transportul cerealelor și eliminarea vămii. În ianuarie 1933, prin „Planul de la Geneva“, au fost stabiliți experți străini care au consiliat Banca Națională. După 1934, s-au făcut infuzii masive de capital în industrie. S-au importat mai puține produse finite și mai multă materie primă. Industria petrolieră a cunoscut o creștere spectaculoasă, România ajungînd a șasea țară extractoare din lume și a doua din Europa la gaze și aur. Avioanele IAR-80 și IAR-81 construite la standarde internaționale și-au dobîndit faima internațională. Balanța comercială a fost în general excedentă. După criză și pînă la izbucnirea războiului, România a cunoscut cea mai prosperă perioadă din istorie. Cu prețul unor sacrificii pe care mulți le-au uitat.

Scenariul unei crize trăite

• După război, toate țările împrumutau de la SUA pentru a-și plăti imensele datorii. Americanii, cu bani luați pe credit, de la bogat la sărac, cumpărau masiv acțiuni la bursă, încurajați de prosperitatea industriei. Astfel, prețul acțiunilor a crescut. Americanii erau bogați, dar averea lor era virtuală. Industria înflorea, dar haotic, fără a ține cont de absorbția pieții. Patronii se împrumutau în neștire pentru modernizarea procesului de producție. Peste 8,5 miliarde dolari erau împrumutați, o sumă mai mare decît întregul numerar care circula în SUA. Într-o joi, pe 24 septembrie 1929, acțiunile au scăzut brusc la Wall Street. De ce? Fiindcă mai mulți acționari s-au grăbit să vîndă. Panicat, tot americanul s-a îmbulzit să-și recupereze banii. Marele crah bursier a antrenat după el falimentul băncilor, în special al celor mici. 774 de bănci americane și încă 8.000 din întreaga lume au intrat în faliment. S-a format astfel un cerc vicios: băncile nu mai împrumutau, scădea consumul, scădea producția, scădea profitul, se intra în faliment. Banca Federală de Rezervă a Americii n-a intervenit și astfel a pierdut și ea o treime din bani. Cu toate că noul președinte, Roosevelt, a încercat un sistem de reforme numit „The New Deal“, menit să scoată America din marasm, criza din ’29 s-a sfîrșit abia cînd s-a sfîrșit și Al Doilea Război Mondial. În numai patru ani, între 1929 și 1933, producția industrială în SUA a scăzut la jumătate. Veniturile reale ale americanilor s-au micșorat cu 28%. Numărul de șomeri a crescut de la 1,6 milioane la 12,8 milioane. Produsul intern brut scăzuse de la 103 miliarde la 55 de miliarde în momentul de vîrf al crizei. La marginea orașelor au apărut așa-numitele Hooverville, tabere de colibe în care locuiau cei rămași pe drumuri în urma falimentelor. Mulți mici industriași care au pierdut tot la bursă s-au sinucis. Rata sinuciderilor a ajuns de 17 cazuri la 100.000 de locuitori. Alții au ales să facă greva foamei, să participe la marșuri ori să protesteze uneori violent. În Europa, cele mai afectate țări au fost Germania și Austria, unde în 1932 erau peste 6 milioane de șomeri, adică o treime din forța de muncă.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 9-a din C3


    ACS SR Brașov, victorie după un meci nebun la Balotești / Horia Popa (2) și Rența au marcat golurile victoriei


    18.10.2019
  • ➤ National


    Ministerul Fondurilor Europene anunță că Aeroportul Brașov poate primi până la 70 de milioane de euro


    18.10.2019
  • ➤ National


    Suspiciune de pestă porcină africană, în Homorod


    18.10.2019
  • ➤ National


    Rămășițele pământești ale Reginei mamă Elena au ajuns în România


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    IN MEMORIAM


    Un an fără marele Csaba Gyorffy


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Echipa națională. Când se pun în vânzare biletele pentru meciul România- Suedia


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Despre viață și moarte


    10 povești cutremurătoare de pe Everest


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Investește în clasic


    Top 10 jachete de toamnă pe care le vei purta multă vreme de acum înainte


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Rețete simple și bune


    Dovleac pe masa de toamnă


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Spaima


    „Cel mai curajos animal din lume” este un bursuc


    18.10.2019
  • ➤ Life


    S-au găsit


    Miley Cyrus are un nou iubit


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Alice cea cochetă


    Povestea fabuloasă a modelului de 96 de ani, din Hong Kong


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Doar 5


    Cele mai bune filme cu Nicole Kidman


    18.10.2019
  • ➤ Prima pagina


    „O șansă ratată de România“


    Gigantul aeronautic Airbus renunță la fabrica de elicoptere din Brașov


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Au prezentat conceptul


    Cum va arăta pietonalul dintre Modarom și magazinul Star


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Pachete de îngrijire pentru vârstnicii brașoveni


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Restricții de circulație la Raliul Brașovului


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Salvată de la ruină


    Clădirea „Jugendtstil“ ar putea fi gata până la finalul anului viitor


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Gabriel Andronache: PNL vrea să aducă legea primarilor în două tururi în Parlament


    18.10.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Brașovul, epicentrul artelor vizuale, timp de o lună


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    „Mari geografi brașoveni“, simpozion la Muzeul Casa Mureșenilor


    18.10.2019
  • ➤ National


    Acuzația fostului director TAROM


    Cuc a vrut să țină avioanele la sol, ca parlamentarii să nu ajungă la votul moțiunii


    18.10.2019
  • ➤ National


    Orban: Opțiunea noastră este pentru un guvern monocolor


    18.10.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Suflete pereche


    Mădălina Ghenea se iubește cu un alt miliardar


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Anna Lesko își renovează casa


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Ramona Bădescu a născut în secret


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Cine cere 2.500 de euro să vină la Balul Bobocilor


    18.10.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Trucuri utile pentru îndepărtarea petelor


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Start în Raliul Brașovului


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Liga a 4-a Brașov. CSM Corona Brașov și Colțea stau în runda a 12-a


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Cupa EHF / Super Amara Bera Bera - Corona Brașov


    Ion Crăciun: „Nu vrem să ne culcăm pe o ureche“


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Sorin Strătilă spune „adio“ burlăciei


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Râșnovenii, decimați pentru meciul cu Astra II


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Liga 3


    ACS SR Brașov, fără Tălmaciu la Balotești


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Corona Brașov își prezintă echipa de polo la Bazinul Olimpic


    17.10.2019
  • ➤ Sport


    LNBF. Olimpia CSU Brașov, victorie facilă cu CSM Alexandria


    17.10.2019
  • ➤ Local


    Airbus ar putea renunța la construcția fabricii din Brașov! "Nu am avut cu cine să negociem!"


    17.10.2019
  • ➤ Cititori


    Trei pensule de machiaj pentru un Smokey Eyes impecabil


    17.10.2019
  • ➤ Prima pagina


    Scripcaru chiar s-a suit pe acoperiș!


    17.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Conferința Great People Inside - „Visionary HR”, 09-10 Octombrie 2019


    17.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Discuții despre rute aeriene


    Lufthansa, interesată de aeroportul de la Brașov


    17.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Festivalul de Sport Montan, cu 9 probe de munte la Săcele


    17.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Liderii comunității maghiare vor o instituție de cultură în limba maternă la Brașov


    17.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Eveniment


    La Brașov a început ediția a VII-a Dracula Film Festival


    17.10.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Festivalul de Teatru Maghiar, la a treia ediție la Brașov


    17.10.2019
  • ➤ National


    Nimic sigur


    Schița guvernului cu care Ludovic Orban intră în negocierile cu partidele


    17.10.2019
  • ➤ National


    Ce cântă Cuc: „Avem autostrăzi construite, șantierele duduie“


    17.10.2019
  • ➤ National


    Parlamentul European a confirmat-o oficial pe Laura-Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european


    17.10.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Cel mai tînăr alpinist e o brașoveancă


    O puștoaică pe Acoperișul Americii

    Articolul următor

    Pasiune născută acum 21 de ani


    Doamna cu chibrituri

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 31.330 milisecunde, încărcat în milisecunde