Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Clubul polonezilor din Cracovia îndrăgostiți de România: se vorbește românește și se plătește în lei

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
foto/agerpres.ro
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: sursa/ agerpres.ro, 07.03.2017
Sînt polonezi 100%, trăiesc în Cracovia, la 450 de km de granița României, iar de bună voie și nesiliți de nimeni au învățat limba română. La modul cel mai sincer declară public că iubesc România, vin anual de mai multe ori în vacanțe în țara noastră și o promovează asiduu la cei acasă.


Printre ei sînt oameni de diferite profesii, pasionați de Dacii vechi, care au deschis și un bar în centrul Cracoviei, unde se vând băuturi românești și se poate plăti chiar și cu lei. În jurul lor s-a format o adevărată comunitate româno — poloneză. Mergînd pe firul istoriei, ajungi la povești de viață din cel de-Al Doilea Război Mondial și la concluzia că relațiile dintre oameni de diferite națiuni se pot lega fără niciun fel de interes și trec dincolo de orice regim politic.

La 10 minute de mers pe jos de centrul orașului polonez Cracovia se află clubul Kornet Drum Bun. Încă de la intrare se poate vedea drapelul României și numele Drum Bun, ales tocmai în urma vizitelor dese ale membrilor clubului în România. Au văzut că în România, la ieșirea din orașe, există inscripția 'Drum' Bun și li s-a părut o idee foarte interesantă.
Clubul Kornet Drum Bun este deținut de Mihai Sowa, medic stomatolog, și Monica Stefanczyk, care lucrează la o companie de cercetare. Localul este unic în Polonia. Decorațiunile acestuia pornesc de la mașina Dacia. Pe un perete este chiar "un bot de Dacia". Practic, partea din față a mașinii parcă iese dintr-un perete al clubului. Pe pereți sunt fotografii cu Dacii vechi, cu România.

Localul este singurul din Polonia care vinde bere românească și unde se poate plăti în lei. Fondatorii clubului Kornet Drum Bun povestesc că au făcut toate aceste lucruri doar "din iubirea pentru România".
"Sîntem fanii României, ne place România foarte mult, călătorim acolo foarte des. Am înființat primul club românesc din Polonia, Kornet Drum Bun. Kornet e numele istoric, a fost club de muzică jazz. Sigur că e și acum club de muzică, dar cu influență mare românească. Kornet Klub Drum Bun este pentru iubitorii României și ai mașinii vechi Dacia. Nu am avut un loc unde să ne întîlnim, să organizăm petreceri cu proprietarii de Dacii și am hotărât că vom face clubul românesc Drum Bun. Nu e business pentru noi — eu sînt medic stomatolog, Monica lucrează într-o companie de cercetare. Este hobby-ul nostru, când avem timp liber, venim aici și organizăm petreceri, concerte. Bani avem din altă activitate. Clubul merge, nu e business foarte mare, dar merge fără probleme", a declarat Mihai Sowa.
Kornet-ul — cuvânt care înseamnă trompetă în limba român㠗 este cunoscut mai ales de comunitatea românilor din Polonia, estimată de ei la circa 400 de persoane ( — după numărul persoanelor care au fost la vot la alegerile prezidențiale). Aici au loc activități culturale, lansări de carte și concerte ale unor artiști români.

"Avem băuturi, coniacuri, vin și bere. Sîntem un loc unic în Polonia, unde se poate gusta, bea bere românească. Vinul românesc este popular în Polonia, dar bere este numai aici. E foarte ușor pentru că leul este ca și zlotul, la fel. Un leu înseamnă un zlot. Atunci nu e problemă. Cînd cineva plătește în lei, noi luăm leii și facem cumpărături în România, în timpul călătoriei noastre. E foarte folositor", a spus Mihai.

El a fost de mai multe ori în România când era copil, în anii '70 — '80, alături de părinții săi. "Îmi amintesc că a fost timpul cel mai bun din viața mea, vacanța cu familia mea în țara frumoasă România", mărturisește acesta.

"Ca adult, la începutul anului 2000, am hotărît, împreună cu fratele meu, că vom cumpăra Dacia 1300 veche și cu ea vom călători în România. Am făcut asta — excursia foarte frumoasă. Am fost în locurile în care am fost ca și copil, am văzut că România puțin s-a schimbat, dar puțin e la fel, oamenii prietenoși. Super! Apoi am avut excursii mai multe, am început a învăța limba română cu prieteni mai mulți. Au cumpărat și ei Dacii. Apoi a fost interesant și, important! că am găsit curs de limba română la Cracovia, că este școala unde putem să învățăm limba română. Acolo m-am întîlnit cu alți prietenii și am putut face mai multe excursii", a mai povestit Mihai.
Monica Stefanczyk a explicat că un punct foarte important pentru ei este Satu Mare. Există deja multe legături personale cu iubitori de Dacii din Satu Mare, cu instituții precum Muzeul Județean Satu Mare, Centrul de Creație.

"Satu Mare este foarte aproape, sînt numai 450 de km. Este mai aproape decît marea din Polonia. Avem prieteni acolo, nu e problemă să mergem. Mergem și mai departe, dar întotdeauna începem cu Satu Mare. Cînd ne e dor de România, mergem la Satu Mare. O jumătate de zi și sîntem la Satu Mare", a afirmat Monica Stefanczyk.

Cea care i-a învățat limba română este Johanna Kornas Warwas, traducător profesionist care are și o școală privată de limba română. Ea îi învață limba română pe circa 20 de polonezi în fiecare an.

"Școala a fost înființată în 2008 și, de atunci, în fiecare an avem cîte o grupă de începători și mai sunt grupurile de avansați, oamenii care au început acum câțiva ani, s-au împrietenit. Scopul lor este să învețe limba română ca să vină cît mai des în România, să își facă prieteni. Într-adevăr și-au făcut prieteni la cursuri dar și în România. Călătoresc cel puțin o dată pe an în România și au dezvoltat o pasiune pentru călătorii cu Dacii model vechi. Așa au cunoscut o parte de pasionații de Dacii vechi din Satu Mare și ideea de a face un club care se numește Drum Bun", a spus Johanna.

Ea a explicat faptul că româna și poloneza se aseamănă oarecum și sînt ușor de învățat.

"Orice limbă are anumite dificultăți, dar limba română pentru polonezi are același alfabet. Eu admir oameni care încep cu arabă sau chineză. Pentru polonezi, limba română nu e chineză, se învață foarte ușor, la fel și românii care vor să învețe limba polonă vor descoperi foarte repede că avem în spațiul fonetic aceleași sunete, nu ne este foarte greu să pronunțăm toate sunetele limbii. Pronunția nu ne face problemă. Bineînțeles, gramatica limbii române e pe baza limbii latine, care nu are de a face cu limba slavonă, aici apar niște dificultăți, dar pentru polonezi, o descoperire foarte plăcută este faptul că literatura română era pe vremuri influențată de limba slavă, deci avem niște surprize plăcute că găsim un cuvânt care are aceleași semnificații în limba română și în polonă. Acesta e specificul limbii române, care e unică față de alte limbi romanice", a precizat fondatoarea școlii de limba română din Cracovia.

Grupele de studenți sînt de cîte 10 persoane, este una pentru începători, una pentru avansați și una de conversație. Cei care învață sînt în general oameni care vin în România în vacanțe.

"Sînt diferite cauze: sînt oameni care învață limba numai pentru călătorii în România și după aceea nu mai vin la cursuri, dar vin la evenimente. Nu de mult am început o nouă grupă, unii dintre ei merg foarte des în România, fac excursii la munte și au nevoie de a vorbi cu localnici acolo unde nu sunt oameni care vorbesc engleza. Sunt și oameni care niciodată nu au fost în România dar și-au făcut planuri să meargă anul acesta și învață limba, ceea ce este un lucru deosebit, pentru că rar se întâmplă ca oamenii să facă eforturi pentru vacanță să descopere și limba. Sunt oameni care pur și simplu învață limbi romanice, româna li se pare o raritate și după aceea, când cunosc limba, cultura își fac prieteni și devine o călătorie mai lungă prin spațiu, timp și cultură", a explicat Johanna.
Cel mai vîrstnic membru al comunității este Aleksander Semlak. În vîrstă de 90 de ani, el și-a petrecut șase ani din tinerețe în România, fiind dintr-o familie de refugiați de război. Bazele puse atunci se simt și astăzi, el avînd o pronunție impecabilă în limba română, un accent folosit probabil de dascălii de dinainte de război. A plecat din Polonia la 12 ani și s-a întors acasă la 18.

"Am stat în România șase ani, din septembrie '39 pînă în septembrie '45, în calitate de refugiat de război. Am ajuns cu rafala de refugiați, fugeau toți, cine putea, cine nu putea... Eu fiind membrul unei familii de militari, am fost luat cu armata. Tata, în primăvara anului '40, a plecat din România în Franța, a stat acolo vreo două luni. Franța a căzut atacată de Germania, atunci tata a fost trimis în Marea Britanie și acolo a stat tot timpul. După terminarea războiului, s-a întors la bordul vasului Sobieski, un vas transatlantic polonez, cu arma. A fost imediat concediat, fără dreptul la pensie și trebuia să se apuce de diferite lucruri pentru că, fiind venit din Apus, nu era bine văzut aici în Răsărit", și-a amintit nonagenarul.

El a învățat la un liceul polonez din România, unde orele de limba română erau destul de puține.

"Eu, în România, am stat timp de un an la Caracal, însă când s-a organizat liceul polonez în Craiova, ne-am mutat acolo și am frecventat acest liceu. Am făcut patru clase de gimnaziu și una de liceu. După revenirea în Polonia, în '45, am făcut ultima clasă de liceu, am dat examenul de Bacalaureat, am intrat la facultatea de Chimie aici la Cracovia. Mai țin minte de atunci limba română, aveam doișpe ani sau să spun doisprezece ca să fie corect (spune zâmbind). În ce privește cunoștințele mele de limba română, sunt autodidact. Liceul a fost polonez, adică au fost două ore săptămânal de limba română, dar era făcută după cerințele oficiale. Cum se face să fie o școală în România unde nu se învață română... Acolo am prins ceva începuturi de gramatică română. Limbile, în general, îmi plac toate. La școală am învățat limba germană, am urmat cursuri de limba italiană", a spus Aleksander Semlak.

Deși are acum 90 de ani, în urmă cu vreo 6 — 8 ani a reluat școala de română, tot în calitate de "student". La peste 80 de ani, și-a perfecționat limba română.

"Nu prea am prilejul să vorbesc limba română. Aici, din cînd în cînd, mă întîlnesc cu românii. Am fost elev și eu la Școala de limba română, acum vreo 6-8 ani. Când se poate, citesc în limba română, în original. Limba română îmi place. Iubesc România, iubesc pe români și pe românce, bineînțeles. În tot timpul șederii în România nu m-am întîlnit cu neplăceri din partea românilor, n-am dat peste oameni ursuzi, toți au fost foarte prietenoși. Numai amintiri bune am din România. Am fost de cîteva ori, de două ori, în concediu pe litoral. Pe urmă, am mai fost în niște călătorii de serviciu. Fiind angajat în industria chimică, am fost invitat în calitate de traducător la niște delegații poloneze", a povestit acesta.

Un alt student este Aleksander Demek, proprietarul unei agenții de turism care vine des în România.

"Dețin o agenție de turism care organizează multe excursii, majoritatea în România și alte țări, dar cu cea mai mare plăcere în România. Eu sînt foarte des în țara voastră, acum particip la școala privată de limba română. Din păcate, cea mai preferată regiune în România, acum, este Transilvania, regiunea Brașov — Sibiu, și monumente care sunt legate de cultura săsească. Pentru mine, cea mai interesantă este regiunea care arată România autentică, ortodoxă, tradițională. Pentru mine, importante sînt Bucovina, Maramureș, Delta Dunării pentru că natura acolo este cea mai frumoasă. Și munții — România fără munții Carpați nu este completă", a spus Aleksander Demek.

De-a lungul timpului, românii și polonezii de rînd au ținut legătura și prin alte căi decît cele oficiale dintre state. De exemplu, după repatrierea refugiaților de război, a fost constituită o asociație prin care aceștia să țină legătura cu prietenii pe care și i-au făcut în România. Și-au trimis scrisori. Mulți românii le-au ținut lucrurile pe care nu le-au putut lua cu ei la întoarcere și le-au trimis ulterior. După instaurarea comunismului însă, aceste relații au dispărut.

În 2001, a fost înființată Societatea Româno Polonă din Cracovia, care se dorește a fi continuatoarea vechii asociații. Președintele societății este românul Ignat Timar, stabilit în Cracovia. El i-a adunat pe refugiați la un eveniment și i-a invitat să-și spună amintirile.

"M-a impresionat un lucru. Au zis: pămîntul vostru a ajuns casa noastră. Ei considerau în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial că pămîntul nostru este o casă pentru ei. A fost tare interesant. Spuneau că sînt tînăr, din generația secolului XX, XXI, și spuneau că, dacă vreau să aflu despre ce înseamnă relațiile româno — poloneze, să caut în trecut. Ei au început chiar după reîntoarcerea în Polonia. Mi-au povestit că au organizat o asociație româno poloneză. După război, prin '47, '48, '49, relațiile cu România erau foarte strînse. După care s-a suspendat", a spus Ignat Timar.

Eforturile depuse de acest grup s-au materializat în mai multe acțiuni culturale, schimburi de experiență, dar și o donație consistentă de carte în limba română pentru biblioteca din Cracovia.

"Avem relații bune cu Satu Mare, Maramureșul. Am deschis aici primul colț de limba și literatura română cu o donație de la Biblioteca Județeană Maramureș. La bibliotecă avem 600 de cărți românești care sunt bune pentru noi, toți românii care stăm aici, dar și pentru polonezii care vor să afle ceva despre România. Ne străduim să promovăm aceste relații din punct de vedere istoric, cultural, turistic. Am zis că, dacă polonezii vor să ne promoveze pe noi în Cracovia, de ce eu, ca și român, nu aș putea să îi ajut? Străinii să îmi promoveze cultura? Atunci am intrat în detalii cu ei și au venit cu răspunsuri concrete", a mai spus Ignat Timar.

De partea română, printre "prietenii polonezilor" mai sînt oameni care se străduiesc să învețe poloneza. O fac direct de la polonezi, fără o școală. Printre ei se află folkistul George Negrea, care a avut mai multe concerte în Kornet. Vorbește deja poloneză și are chiar și cîntece în această limbă.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:


Articole la Reportaj

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Meteorologii anunță caniculă pentru duminică și luni, cu temperaturi de 37 de grade Celsius


    24.06.2017
  • ➤ National


    La motiune au fost mai multe bile in urne decat numarul de parlamentari care au votat


    24.06.2017
  • ➤ Sport


    Viitorul Ghimbav merge în Liga a 3-a după un retur nebun cu Mureșul Rușii Munți


    24.06.2017
  • ➤ Life


    Ce sărbătorim de Sînziene


    24.06.2017
  • ➤ Local


    Un minor a fost rănit într-o explozie, după ce a intrat în Poligonul Cincu, a adunat cartușe și a dat foc pulberii


    24.06.2017
  • ➤ Sport


    Încă doi jucători de la AFC Hărman au ajuns la Cetate Rîșnov


    24.06.2017
  • ➤ International


    Mii de persoane din Londra, evacuate din cauza riscurilor de incendiu


    24.06.2017
  • ➤ National


    Cutremur cu magnitudinea 4,2 pe Richter în județul Buzău


    24.06.2017
  • ➤ International


    Mecca: Un bărbat s-a aruncat în aer lîngă Marea Moschee


    24.06.2017
  • ➤ Local


    De Sînziene, în ie la Casa Junilor


    23.06.2017
  • ➤ Sport


    Buga și Forika, încă un an la AFC Hărman


    23.06.2017
  • ➤ Local


    UPDATE


    36 de victime transportate la spital în accidentul de la Râșnov


    23.06.2017
  • ➤ Local


    Universitatea Transilvania și-a premiat studenții cu rezultate remarcabile


    23.06.2017
  • ➤ Local


    RATBV SA va opera și la Prejmer


    23.06.2017
  • ➤ Local


    Trafic cu restricții pe DN1 și DN72 pentru refacerea marcajelor rutiere


    23.06.2017
  • ➤ Local


    Italian trimis în judecată de DNA Brașov pentru afaceri ilegale cu mașini în leasing de aproape 2,5 milioane euro


    23.06.2017
  • ➤ International


    Londra: Incendiul care a ucis 79 de oameni, provocat de o combină frigorifică


    23.06.2017
  • ➤ Sport


    Juniori U19. Precizia Săcele joacă finala campionatului național cu CS Sporting Pitești


    23.06.2017
  • ➤ Sport


    Un nou transfer pe axa AFC Hărman - Cetate Rîșnov


    23.06.2017
  • ➤ Local


    Festival de folclor al copiilor din centrele de plasament, la Făgăraș


    23.06.2017
  • ➤ Local


    Curentul electric se scumpește cu 8% de la 1 iulie


    23.06.2017
  • ➤ International


    Președintele Franței Emmanuel Macron va veni în România


    23.06.2017
  • ➤ Local


    Urgențele de la Județean se mută marți în fosta policlinică


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Johnny Depp face glume despre asasinarea lui Donald Trump


    23.06.2017
  • ➤ Sport


    FC Brașov. Florin Iacob merge la ASA Tg. Mureș!


    23.06.2017
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Identitatea lui Banksy, dezvăluită?


    23.06.2017
  • ➤ International


    Japonia a comemorat 72 de ani de la sfîrșitul luptei istorice din Al Doilea Război Mondial de pe insula Okinawa


    23.06.2017
  • ➤ International


    Theresa May dezvăluie planurile Marii Britanii pentru cetățenii UE care trăiesc în Regat. Merkel: Este un început bun


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Dezastre memorabile


    Top 10 cele mai faimoase incendii din istorie


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Pregătiri pentru plajă


    Cinci trucuri pentru o epilare reușită


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Recomandate și de medic


    Rețete sănătoase de vară


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Robbie Williams va cînta pentru victimele incendiului din Londra


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Victoria și Beckham au angajat un antrenor personal pentru cățel


    23.06.2017
  • ➤ Life


    L-a surprins pe John Legend


    Chrissy Teigen, goală pe Instagram de „Ziua tatălui“


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Un pescar olandez a făcut o captură șocantă


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Berzele pot călători pînă la 7.000 de kilometri


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Miraculosul Mike cîștiga peste 4.000 de dolari pe lună


    Un cocoș a trăit un an și jumătate decapitat


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Adi Sînă și Anca Serea sînt chiar dragostea


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Trup și suflet


    Laura Cosoi s-a dedicat blogului


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Leonardo DiCaprio a rămas fără Oscar


    23.06.2017
  • ➤ Life


    Donna D’Errico s-a remodelat


    23.06.2017
  • ➤ Life


    E altfel


    Ariel Winter, vedeta plinuță pe care toată lumea o adoră


    23.06.2017
  • ➤ Prima pagina


    Șase reguli noi


    Amenzi duble pentru parcare greșită


    23.06.2017
  • ➤ Eveniment


    Doi în minus


    Predeal și Augustin au rămas fără primari


    23.06.2017
  • ➤ Eveniment


    Alen Moisin, șase ani de pușcărie pentru camătă și șantaj


    23.06.2017
  • ➤ Eveniment


    Un nou val de vandalism în rezervația Tîmpa


    23.06.2017
  • ➤ Eveniment


    Consultare pentru noua față a Brașovului


    23.06.2017
  • ➤ Eveniment


    Arestat, după ce a rupt cămașa unui polițist


    23.06.2017
  • ➤ Actualitate


    Monument istoric salvat


    Banca Săsească va fi reparată integral în 2017


    23.06.2017
  • ➤ Actualitate


    Amenzi de aproape 200.000 lei pentru cei care aruncă deșeuri în natură


    23.06.2017
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    10 cele mai puternice femei din istorie care au întemeiat noi ere

    Articolul următor


    De ce nu muncim pe 1 Mai? Pentru că este Ziua Muncii

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 30.263 milisecunde, încărcat în milisecunde