Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Călăii cărților


Vremea cînd brașovenilor le era interzis să citească

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 25.03.2016
• Cenzura comunistă a topit vagoane de cărți valoroase, dar bibliotecarii brașoveni au reușit să salveze o bună parte din ele
Astăzi pare greu de crezut, dar au fost vremuri cînd era mai bine pentru tine să nu vrei să citești anumite cărți, fiindcă te pășteau represalii cumplite din partea autorităților. Între 1940 și 1989, românilor li s-a limitat prin lege accesul la unele cărți. Toate regimurile politice au întocmit liste negre cu autori și titluri interzise. Multe volume au fost distruse, puține au scăpat prin beciurile bibliotecilor sau în case particulare. Dar cele mai multe au dispărut, sute de tone de cărți indezirabile au fost arse sau topite. Biblioteca Județean㠄George Barițiu“ a trecut și ea prin procesul epurării cărților. Broșuri cu mii de titluri prohibite veneau de sus, iar cenzorii se ghidau după ele cînd triau cărțile, dînd calificative care indicau fie distrugerea, fie trecerea acestora într-un fond secret. Vă mai amintiți sertarul de la bibliotecă etichetat „Fondul special“? Cine avea curajul să ceară o carte din acest catalog era trecut pe o listă, iar uneori organele de anchetă îl chestionau și-i făceau dosar. În cei 50 de ani de cenzură, au fost scoase din circuit, pe rînd, publicațiile naziste, legionare, antisemite, staliniste, anticomuniste, mistice. Cenzura a lovit și în zeci de autori valoroși ai neamului și a restricționat accesul la mii de cărți de patrimoniu. Monitorul Expres vă invită la o incursiune în istoria barbariei culturale, așa cum a trecut ea de la un regim la altul peste brașoveni și biblioteca publică din Brașov.

Dunga roșie a cenzurii

Epurări ale cărților din biblioteci au existat în mai toate societățile și epocile istorice. Peste români au trecut în mai multe valuri, începînd cu 1940. Așa cum subliniază Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Județene „George Barițiu“, „formele aberante ale cenzurii au fost atinse în statele totalitare, România făcînd și ea parte din acest grup pentru jumătate de secol“. La biblioteca din Brașov, numită pe rînd Biblioteca Astra (1930-1949), Biblioteca Regională Brașov (1950-1967), Biblioteca Municipală Brașov (1968-1989), se pot vedea și astăzi fișe ale unor cărți cenzurate de legile comuniste. Astfel de dovezi sînt greu de găsit în țară, după 1989, în majoritatea orașelor, urmele inchiziției culturale au fost șterse. Nu trebuie decît să deschideți sertarele dedicate „Fondului tradițional“ și veți găsi fișe însemnate cu o dungă roșie. Acestea au fost cărțile care nu erau pe placul regimului Ceaușescu, trecute la secțiunea „Fond special“. Veți fi uimiți să aflați că pe aceste fișe figurează nume mari, cum ar fi Iorga, Eminescu, Dumas, Platon. Pare ireală o lume în care operele monumentale ale culturii noastre sau ale celei universale nu puteau fi citite. Deși se voia eradicarea analfabetismului, cititul era restricționat. Aceste vremuri au apus, astăzi nu mai există fonduri secrete. Orice carte e la liber. Chiar și cele pentru care puteai face cîndva pușcărie.

Scriitorii evrei, declarați eretici

În octombrie 1940, în timpul guvernării legionare, din Societatea Scriitorilor Români au fost excluși evreii, iar consultarea lucrărilor lor a fost interzisă în biblioteci și librării. Cărțile au fost distruse. În octombrie 1942 s-a dat ordinul: „bibliotecile școlare și cele publice de orice categorie, precum și bibliotecile diverselor instituții de stat și particulare vor înlătura definitiv aceste lucrări“. Era vorba de scrierile autorilor evrei. Cîteva biblioteci, printre care și cea din Brașov, „sînt încă îndatorate să scoată din cataloage fișele cuprinzînd lucrările acestor scriitori, întocmind un fișier deosebit, accesibil numai în interes științific și cu aprobarea specială a directorilor acestor biblioteci“. În noiembrie, în instituțiile publice a fost afișată lista „Scriitori evrei ale căror lucrări sînt interzise la vînzare și la găzduirea lor în bibliotecile școlare și publice, în instituțiile, asociațiile și întreprinderile care editează și vînd asemenea publicații“. Ziarul Curentul făcea un apel către cei care cunosc și alte nume și pseudonime, să le comunice Direcției de Propagandă. Pe listă erau trecuți 40 de scriitori, cu data și locul nașterii, numele, numele părinților, pseudonimele și titlurile cărților. Printre aceștia: Tristan Tzara, Mihail Sebastian, Felix Aderca, Maria Banuș, Camil Baltazar, Ilarie Voronca. Cei 40 au fost chemați la prefectură, unde li s-a comunicat că au fost declarați ostatici.

Nimic despre provinciile românești din URSS

Cînd România a trecut de partea Aliaților, în primăvara lui 1945, cenzura s-a îndreptat împotriva propagandei anti-sovietice. În biblioteci s-au constituit fonduri de Publicații Interzise, unde erau dosite „secrete de stat de ordin superior“, dar de fapt erau operele autorilor „periculoși“ pentru noul regim. Primul Decret-Lege privind epurarea cărților din România a fost semnat la 2 mai 1945 de Regele Mihai I și anunța „întocmirea listei tuturor publicațiilor periodice și neperiodice apărute în România de la 1 ianuarie 1917 pînă la 23 August 1944 cu caracter legionar, fascist, hitlerist, șovinist, nazist sau pasagii dăunătoare bunelor relații ale României cu Națiunile Unite“. Pe liste figurau 616 titluri semnate de Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, Hitler, Mussolini, dar și Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic și alții care trebuiau să dispară din conștiința unui neam. Cărțile au fost scoase din circulație, iar titlurile radiate din inventarele bibliotecilor. Au mai fost scoase almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice care vorbeau de Bucovina și Basarabia, provincii românești acaparate de ruși. Almanahul „Păcal㓠și „România cu automobilul“ au fost declarate „publicații fasciste“. În cadrul raziilor, nu s-a respectat nici criteriul cronologic, fiind distruse manuscrise mănăstirești din secolele XIV-XVI.

„Introducerea direct în fierbătoare“

O nouă ediție a repertoriului publicațiilor prohibite a ieșit în 1946 sub numele „Publicațiile scoase din circulație pînă la 1 iunie 1946“. Cuprindea: în limba română-762 titluri, italiană-243, franceză-111, germană-120, maghiară-607. La 27 ianuarie 1946, șeful cenzurii, colonel magistrat Traian Ulea, a solicitat prefecturilor ca orice manuscris să fie trimis în dublu exemplar la București, înainte de publicare. Biroul de cenzură al Prefecturii Brașov a raportat: „Avem onoarea a vă face cunoscut că biroul cenzurii de pe lîngă această prefectură nu a dat «bun de imprimat» pentru nicio lucrare în volum sau broșuri“. Semnat: prefectul Ion Strat și șeful biroului, Victor Pop. La ordinul ofițerilor Serviciului Cenzurii Sovietice a avut loc un adevărat genocid al cărților. În 1946, cărțile indezirabile erau trimise la fabricile de hîrtie unde se trecea la „distrugerea lor prin introducerea direct în fierbătoare“.

La mîna și mintea cenzorilor

În 1948, anul naționalizării mijloacelor de producție, deci și a tuturor editurilor, tipografiilor și fabricilor de hîrtie, cenzura a continuat și mai aprig, apărînd două broșuri cu cărți interzise, la 1 mai și la 1 noiembrie. Una dintre ele a fost chiar pusă în vînzare în librării, la prețul de 200 de lei. Față de cele 2.000 de titluri incluse în ediția 1946, acum s-a ajuns la 8.000. Însă numărul exemplarelor e imposibil de estimat, deoarece erau exprimate în tone, camioane, vagoane. Cenzorii, angajați pe post de „consilieri culturali“, lucrau fără odihnă, trimițînd cărți la topit sau în depozitele speciale (numai în orașele mari). S-au înființat fabrici care ardeau cărți, cum era „Slova“ din București, care ridica materialul de incinerat de la adresă. Uneori se apela la CFR, camioanele erau prea mici. Liliana Corobca arată în „Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România“ că cenzorii erau încurajați să distrugă și cărți care nu erau pe lista neagră: „Epurarea conform broșurilor fusese făcută anterior, totuși am blocat 160 volume, susceptibile de epurare și altele neprevăzute în liste dar pe care le-am răsfoit și am constatat că sînt dăunătoare din toate punctele de vedere“. În plus, instrucțiunile menționau: „Toate manualele școlare anterioare anului 1947 sau care nu figurează pe tabloul oficial al manualelor aprobate de Ministerul Învățămîntului Public sînt din capul locului interzise, fără a mai fi necesară menționarea lor expresă în prezenta broșură“.

Incinerare cu lacrimi la Brașov

Daniel Nazare arată în lucrarea „Cărți, biblioteci și fonduri secrete în România (1945-1989). Studiu de caz“ că multe cărți au fost furate chiar de cenzori: „Formula lapidară «nu este de folos regimului democratic», indiferent cine o pronunța, era suficientă pentru a decide secretizarea unei publicații, la aceste epurări producîndu-se și furturi, dificil de reconstituit“. Un fel de „crime perfecte“. Uneori, de teama rușilor și din exces de zel, funcționarii ardeau toată biblioteca. Așa a rămas Ploieștiul fără bibliotecă publică, iar România cu un fond de carte drastic diminuat. S-a păstrat un document prin care un bibliotecar cerea decontarea benzinei cu care a ars cărțile de la un conac bănățean. Legendă sau nu, la Miorcani, jud. Botoșani, cu cărțile lui Ion Pillat s-au pîrlit porcii. „Incendierea unor cărți la Brașov e controversată. Există mărturii orale care atestă arderea lor: evenimentul a fost atît de emoționant încît plîngea pînă și omul de serviciu al bibliotecii“, spune directorul Bibliotecii Județene. El a găsit consemnat într-o cronologie a bibliotecii următorul pasaj: ,,În perioada 1953-1957, director al bibliotecii este un oarecare Hirschhorn. De meserie croitor, el întreprinde o epurare masivă a fondului de carte; intervenind personal sau prin interpuși, pune pe foc mai ales cărțile privitoare la evrei și femei celebre“.

Iorga, cel mai epurat autor român

Alte mărturii neagă incendierea cărților, care trebuie să se fi petrecut în curtea Casei Baiulescu. Cert e c㠄multe cărți au fost depozitate în spațiile insalubre ale Bibliotecii Centrale de Stat din București, plecînd și de la Brașov un camion plin. Transportul nu a putut fi împiedicat de istoricul Constantin Stoide, care a intervenit pe lîngă același director al bibliotecii“. Potrivit uneia dintre cele mai semnificative instrucțiuni, retragerea din circulație a publicațiilor nedorite trebuia efectuat㠄cu tact și discreție“ cînd era vorba de: Gh. Brătianu, Mehedinți, Blaga, Denușianu, Pârvan, Anuarul Arhivei de Folclor 1935-1945, Anuarul Institutului Geologic al României 1926-1934, Etude sur la litterature roumaine contemporaine, publicațiile bisericii catolice, Viața și minunile Maicii noastre, Paraschiva. Interzise au fost toate cărțile tipărite de Editura Socialistă, cu excepția următorilor autori: Marx, Engels, A. France, Plehanov și Anton Sinclair. „T. Arghezi a avut trecut la index nu doar Bilete de papagal, iar Nicolae Iorga nu doar 28 de lucrări, ci de cîteva ori mai multe, fiind autorul român cu cele mai multe titluri epurate“, constată Nazare.


Gazeta de Transilvania, salvată în ultima clipă


Pînă și bibliotecile particulare au fost epurate, cu jandarmii la ușă. Erau vizate elitele, burghezii, profesorii, sașii care începuseră deja să fie trimiși în lagăre. „Urgia declanșată după alungarea Regelui Mihai I determină elitele să doneze cărțile bibliotecilor, să le vîndă în anticariate sau chiar să le ascundă la țară“, explică Nazare. Directorul povestește cum descendenții familiei Mureșianu au donat bibliotecii publice din Brașov mii de cărți și aproape toate numerele din ziarul Gazeta de Transilvania, cea mai bogată colecție din România. „Toate aceste valori au fost transportate în timpul nopții, cu complicitatea directorului de atunci al bibliotecii (Ion Colan). Gestul a fost unul precipitat, deoarece autoritățile sugeraseră să le predea la fabrica de hîrtie de la Zărnești, pentru a fi topite. Ca o ironie a sorții fabrica era întemeiată de George Barițiu, primul redactor al Gazetei de Transilvania“. Comuniștilor nu le-au scăpat aceste artificii prin care cărțile interzise supraviețuiau. Așa că au trecut la desființarea anticariatelor și trimiterea la Jilava a anticarilor necooperanți.

Cărți scoase din cenușă

În 1950, în temniță ajungeau și învățătorii care se opuneau scoaterii unor cărți din inventarele bibliotecilor școlare. Erau denunțați și bibliotecarii care nu recomandau opere socialiste în locul cărților interzise. Directorul Bibliotecii Academiei a fost înlăturat din funcție fiindcă a ordonat păstrarea publicațiilor retrase din circulație. I s-a luat titlul de academician și a fost condamnat la cinci ani de temniță. După imensele pierderi ireparabile, la începutul anilor ’50 s-a decis salvarea „cărților rare, de valoare științifică sau documentară“. Au fost scoase din topitorii cu indicația de a fi trimise spre păstrare „la noi“. Uneori, era tardiv: „s-a intervenit prea tîrziu în cazul operei lui Timotei Cipariu“. Un cenzor raporta că a salvat de la „valorificare prin topire“ cărți teologice, de Anton Pann, Dimitrie Cantemir. Cărțile scoase din cenușă au constituit baza fondului special, înființat în 1951. Chiar cu această relaxare aparentă, epurarea a continuat cu cinism. Au fost distruse cărțile fasciste (1937-1944) menționate în „Normele de lucru pentru Serviciul Defascizare“, cele antirusești, anticomuniste și antimarxiste, cărțile polițiste, de aventuri cavalerești, cărți sentimentale, cu simpatii pentru Occident, „Colecția celor 15 lei“, „Femei celebre“, traducerile din literatura anglo-americană (1920-1945), cărțile ocultiste, de visuri, statutele partidelor politice. Erau epurate și cărțile scriitorilor sau ale savanților care plecau sau fugeau în străinătate.

Poveștile pentru copii, pe lista neagră

Cea mai absurdă perioadă a cenzurii din istoria României a trecut la „fonduri documentare“ pînă și clasicii filosofiei și științei, dacă erau comentați de persoane a căror operă era interzisă. De exemplu, Kant comentat de Rădulescu-Motru sau Petrovici. Au fost interzise și „lucrările cosmopolite ex. Jules Romain“. În „Fond Secret. Fond «S» Special“, autorii Ionuț Costea, Istvan Kiraly și Doru Radosav arată că, tot la fondul documentar, au intrat în întregime autori precum: Maurois, Gide, Malraux, Kipling, E. Văcărescu, Agârbiceanu, Blaga, Giurăscu, E. Speranția, Ion Pillat. Poveștile au fost epurate, instrucțiunile cuprinzînd mențiunea: „Recomandabile numai cele din sursă sovietică. Cele cu morală individualistă burgheză sînt nedifuzabile și se vor retrage treptat din circulație“. Cărțile pornografice și cele erotice erau interzise, cu precizarea: „Dacă e dragoste sănătoasă, optimistă, legată de viață, sînt recomandabile. Cele ce urmăresc ațîțarea simțurilor, maladive, sînt nedifuzabile și se vor scoate din biblioteci“. În 1958, anumite pasaje din Vasile Alecsandri au fost considerate „naționaliste, antisemite și antirusești“. Iată un exemplu: „Zadarnic ni se contestau la Petersburg drepturile de naționalitate, zadarnic la Paris ne confundau cu slavii“.

Dej și Chivu Stoica, pe interzis

După moartea lui Stalin, la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. (1956), a fost lansată acțiunea de destalinizare. S-au interzis: „lucrări, broșuri ale grupului trădătorilor din Ungaria și scriitorilor contrarevoluționari“, „cuvîntări ale conducătorilor P.C.U.S., P.M.R. și ale partidelor frățești, ținute cu ocazia unor zile festive, îmbibate de cultul personalității“, „lucrări care cuprind citate sau referiri anti-titoiste“, „cărți și broșuri dedicate în întregime proslăvirii unui conducător și în special lui Stalin“, „lucrări care cuprind teze teoretice greșite“. Astfel s-a ajuns la un paradox: cuvîntări ale unor lideri aflați în funcție (Chivu Stoica și Gheorghe Gheorghiu-Dej) au fost puse la secret. Au fost trecute la Fondul „S“ „cărți învechite sau de prisos“ semnate de: Geo Bogza, Silviu Brucan, Marcel Breslașu, Pavel Apostol, Miron Constantinescu, Iorgu Iordan, Mihail Sadoveanu, L. Tismăneanu, Georg Scherg, Nagy István.

Uniunea Scriitorilor de la Aiud

În 1957, bibliotecarii trimiși la studiu în URSS trebuiau să se considere niște propagandiști activi ai noii ordini sociale. Ei au luat astfel locul cenzorilor. Dacă la început se explica de ce cartea sau autorul nu sînt agreați, ulterior n-au mai venit decît dispoziții de interzicere, fără nicio justificare. Dacă dădeai citate din Radu Gyr, Nichifor Crainic, „Memoriile Regelui Mihai“ sau cîntai „Deșteaptă-te, române!“, erai arestat. Numele proscrișilor trebuia să dispară pînă și din careurile de cuvinte încrucișate. Unele cărți erau topite imediat după apariție, dacă se găsea vreun motiv de a fi oprită libera lor circulație. De exemplu, dacă între timp, autorul fusese trimis în pușcărie. În 1957 exista o așa-numit㠄Uniune a Scriitorilor de la Aiud“, fiindcă aici fuseseră întemnițați 44 de autori interziși.

Autorii trebuiau să tacă și să modifice

Fiindcă în biblioteci mici încă se găseau cărți prohibite, s-a trecut la un nou val de epurare, mai minuțioasă. În anii ’60, cenzor putea să fie aproape oricine. În afară de cei numiți, se primeau și voluntari, de obicei scriitori mediocri, care se răzbunau pe scriitorii buni tăindu-le dreptul de publicare. În schimb, cenzorul propunea publicarea propriilor opere. În 1964, au fost elaborate noi norme, prin care o parte din ceea ce fusese secretizat a devenit public, pentru „informarea și documentarea oamenilor de știință și cultură“. Toate publicațiile tehnico-științifice puteau fi consultate la liber. După decretul din 1966, lucrările medicale trebuiau să conțină și precizări legate de sporirea numărului de copii. Erau interzise referirile la avort sau planificare familială. Psihologia sexualității nu trebuia să se refere la decizia personală, ci la intenția reproducerii. Unele lucrări științifice erau oprite numai fiindcă autorul nu menționa sarcinile ce se desprindeau din documentele de partid. Uneori, se aduceau doar completări sau modificări și cartea intra sub tipar, dacă autorul accepta. Augustin Buzura a acceptat să i se taie pasajele din „Orgolii“ în care eroul face detenție politică. Fănuș Neagu a acceptat ca în „Scaunul singurătății“ să i se taie 72 de fraze în care apărea cuvîntul „frică“. Alte cărți apăreau numai dacă autorul semna cu pseudonim.

Cenzorii, promovați ca directori

Cărțile care intrau sau ieșeau din țară erau triate prin poștă, coordonată de Direcția Import-Export. Aici, funcționarii scotoceau în colete și opreau cărțile dizidenților. În 1965, erau 165 de nume pe lista interzișilor. În 1971, prin Fondul Secret, intelectualii puteau fi ținuți sub observație atunci cînd cereau cărți ostile regimului. Erau notați pe o listă specială și urmăriți. Funcționarii care încălcau regula și împrumutau cititorilor cărți de la Fondul Secret fără aprobarea comitetului de partid a universității sau a bibliotecii își riscau libertatea. La cărțile interzise aveau acces doar 2-3 persoane. La 1 martie 1977, după desființarea instituțiilor cenzurii, cei 350 de cenzori oficiali au fost transferați la Consiliul Culturii și Educației Socialiste sau în funcții de conducere la radio, ziare, televiziune, edituri, muzee, OJT, case de cultură, școli, centre de statistică, de acolo de unde, de fapt, fuseseră racolați, pe cînd erau angajați pe posturi inferioare. Unii au ajuns în fabrici, printre care și Uzina Rulmentul din Brașov. Oficial erau transferați la cerere, alții în interes de serviciu.

Cenzura a murit, trăiască cenzura!

În 28-29 iunie 1977, la Plenara CC al PCR, cenzura s-a desființat formal, dar a continuat să se dezvolte prin angajații ziarelor, editurilor, ministerului, iar la Comitetul Central s-a înființat o comisie specială pentru lucrările de istorie și sociologie. Tipografiile tipăreau doar ceea ce avea ștampila specială. Cenzura era și mai aprigă și funcționa pe toate etajele, deși la început intelectualii, artiștii, scriitorii au crezut că au cîștigat ceea ce numim azi libertate de exprimare. Ziarele erau dublu cenzurate: la Consiliul Culturii și la Secția de Presă a CC. În plus, fiecare redacție sau editură era o agenție de cenzură și autocenzură. Dacă pînă atunci, scriitorii nu știau ce cuvinte vînau cenzorii, după 1980, toată lumea știa ce ai voie să scrii și ce nu, ce autor e fugit. La mijlocul anului 1982, cazul „meditației transcedentale“ a adăugat noi nume pe lista neagră. Totul era reglementat prin măsuri care vizau „tipăriturile și alte materiale grafice și audio-vizuale“.

Fondul Secret a fost desecretizat

Ultimele liste au fost trimise în 28 iulie 1983 și 9 iulie 1988 și conțineau 36, respectiv 152 de autori interziși. Printre ei, Radu Tudoran și Emil Hurezeanu, ale căror cărți, la Brașov, au scăpat miraculos de Fondul Special. În schimb au fost trecuți ultimii trei autori plecați în exil: Ben Corlaciu, Petru Popescu și Dumitru Țepeneag. Cenzura a luat sfîrșit în 1990. Dar, în virtutea inerției, în unele orașe, bibliotecarii au continuat cenzura, de data aceasta eliminînd operele lui Ceaușescu. Daniel Nazare spune: „La cîteva luni după ce în multe orașe din România fuseseră arse operele lui Ceaușescu, la Biblioteca din Brașov «operele» tiranului au fost salvate, ca o ironie a sorții, tocmai de bibliotecarii martori la epurările din primii ani de comunism“. Toată lumea poate citi astăzi orice carte de la bibliotecă. Inclusiv cartea cărților de cenzură, o antologie a broșurilor publicate între 1945-1989, o carte după care se cenzurau alte cărți. Mai există și fișele cu dunga roșie. Semn că acele cărți au fost cîndva la Fondul Secret, numit azi „Fond tradițional“. Dar, ca la orice film, interesant la vremea lui, cărțile odinioară secrete parcă nu ne mai stîrnesc aceeași emoție ca în vremea cînd le căutam cu ardoare.

Instituțiile cenzurii

- 1939-1948: Ministerul Propagandei Naționale
- 1945: Serviciul Cenzurii Presei, Serviciul Cenzurii Corespondenței Externe și Serviciul Cenzurii Corespondenței Interne, coordonate de Cenzura Centrală Militară
- 1945-1946: Comisia pentru aplicarea art. 16 din Convenția de Armistițiu
- 1946: Comisia Aliată de Control din Ministerul Informațiilor, căruia i se subordonau Comisiunea de Control pentru Literatura de Aventuri și Serviciul Defascizării
- 1947-1948: Serviciul Edituri și Control din cadrul Direcțiunii Literare din Ministerul Artelor și Informațiilor fuzionat cu fostul Minister al Propagandei. Acționa prin Direcția Presei, Direcția Literară și Direcția Regionalelor.
- 1949: Direcția Presei și Tipăriturilor, pe lîngă Consiliul de Miniștri ai RPR
- 1952: Direcția Presei și Publicațiilor Periodice, cu zeci de servicii pentru cotidiane, radio, Agerpres, cărți, cărți străine, filme (agitație vizuală), muzee, documente, centrale telefonice, învățămînt, biblioteci
- 1953: Control Biblioteci-Anticariat, din cadrul Serviciului Controlul Cărții
- 1958: Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor
- 1962: Comitetul Socialist pentru Cultură și Artă
- 1971-1989: Consiliul Culturii și Educației Socialiste.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:


Articole la Reportaj

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Ultimele stiri
  • ➤ Eveniment


    Un pas decisiv


    CJ a dat comanda pentru proiectul tehnic al aeroportului


    Azi 09:32
  • ➤ Eveniment


    Acuzații de luare de mită


    Percheziții la Spitalul Județean și la cel de Pediatrie


    Azi 09:30
  • ➤ Eveniment


    32 de milioane de euro pentru repararea „Drumului de sub munte“


    Azi 09:28
  • ➤ Eveniment


    Accidente cu cinci răniți, la Rîșnov și Perșani


    Azi 09:27
  • ➤ Eveniment


    Unitatea Medico-Socială de la Sînpetru caută finanțare pentru reparații capitale


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Depozitul de gunoi de la Timiș-Triaj costă peste 9 milioane de euro


    Azi 09:25
  • ➤ Eveniment


    Minivacanță în instituțiile publice


    Azi 09:23
  • ➤ Actualitate


    Aventura s-a încheiat


    Un urs care se plimba noaptea prin centrul Brașovului a fost relocat în pădure


    Azi 09:20
  • ➤ Actualitate


    „My Fair Lady“ și „Țara Surîsului“, pe scena Operei


    Azi 09:19
  • ➤ Actualitate


    Legea grațierii a trecut de Senat prin adoptare tacită


    „Dacă senatorii s-au ascuns după deget, este treaba lor“


    Azi 09:16
  • ➤ Actualitate


    Poșta Română ia vacanță între 1 și 5 iunie 2017


    Azi 09:15
  • ➤ Actualitate


    Legea salarizării unitare va fi așa cum a fost prezentată


    Azi 09:14
  • ➤ Actualitate


    1 iunie cu Jocurile Copilăriei, la Zoo


    Azi 09:13
  • ➤ Actualitate


    Amenzi de 14.000 de lei la cinci restaurante din Săcele


    Azi 09:13
  • ➤ Actualitate


    Ministrul Sănătății susține că există stocuri suficiente de vaccin ROR în toată țara


    Azi 09:12
  • ➤ Economic


    Adevărul din farfurie


    Mîncarea din import asigură mai mult de jumătate din necesarul de consum


    Azi 09:08
  • ➤ Economic


    Scenariul sumbru făcut de reprezentanții IMM-urilor


    Azi 09:07
  • ➤ Economic


    Pensiile au devenit o bombă cu ceas pentru economiile dezvoltate


    Azi 09:06
  • ➤ Doctor


    Fructele arborelui Sapindus Mukorossi


    Nucile de săpun spală ecologic rufele, vasele și părul


    Azi 09:02
  • ➤ Doctor


    Arde calorii


    Dieta cu patru pahare de ceai verde


    Azi 08:59
  • ➤ Doctor


    Ai ambrozie în curte? Ai putea fi amendat!


    Azi 08:58
  • ➤ Doctor


    Nopțile scurte predispun la afecțiuni grave


    Azi 08:57
  • ➤ Doctor


    Carnea de porc te ajută să slăbești și să-ți păstrezi formă fizică


    Azi 08:56
  • ➤ Doctor


    Ceasul care oprește mîinile celor cu Parkinson să mai tremure


    Azi 08:55
  • ➤ Doctor


    Drojdia roșie, antidotul colesterolului rău


    Azi 08:54
  • ➤ Doctor


    Numărul mare de trombocite, un nou indicator al cancerului


    Azi 08:53
  • ➤ Doctor


    STETOSCOP


    Azi 08:51
  • ➤ Life


    „Făcea 10 dolari pe oră“


    Ce meserie a avut Antonia înainte de a fi cîntăreață


    Azi 08:47
  • ➤ Life


    Andreea Marin a ajuns zînă la țară


    Azi 08:46
  • ➤ Life


    Jojo și-a botezat fetița în mare secret


    Azi 08:45
  • ➤ Life


    Cu ce se ocupă prezentatoarea Adriana Muraru după ce a demisionat de la TV


    Azi 08:44
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Cum recunoști roșiile românești


    Azi 08:40
  • ➤ Cititori


    ESTE BINE SĂ ȘTIȚI


    Cele mai sănătoase tipuri de brînză (II)


    Azi 08:38
  • ➤ Sport


    Bogdan Cuzma, victorie la Brașov


    Azi 08:36
  • ➤ Sport


    ASF Zărnești a cîstigat derbiul cu ACSM Codlea


    Azi 08:33
  • ➤ Sport


    Brașoveanul Răzvan Negoț, două medalii la Mediterranean Cup


    Azi 08:30
  • ➤ Sport


    Liga a 2-a, etapa a 37-a


    Azi 08:29
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:28
  • ➤ Sport


    La ultimul meci pe „Tineretului“


    FC Brașov, remiză de salon cu Luceafărul Oradea


    Azi 08:23
  • ➤ Sport


    Clasamentele oficiale


    Halep își păstrează locul


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    FC Brașov - Luceafărul Oradea 1-1. Spectacol doar în tribune l Mesajul fanilor


    29.05.2017
  • ➤ Local


    RAR intră în minivacanța de Ziua Copilului


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Amenzi de 14.000 de lei la cinci restaurante din Săcele


    29.05.2017
  • ➤ Local


    „My Fair Lady” și „Țara Surîsului”, pe scena Operei Brașov


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Ultimele zile pentru înscrierea la Euro Quiz


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Un urs care se plimba noaptea prin centrul Brașovului a fost relocat în pădure


    29.05.2017
  • ➤ International


    India: 24 de persoane ucise de trăsnet într-o zi


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Patru turiști rătăciți pe Vf. Omu, salvați de salvamontiști și jandarmi


    29.05.2017
  • ➤ Life


    Ellen Degeneres revine în stand-up comedy după o pauză de 15 ani


    29.05.2017
  • ➤ Local


    UPDATE: Medic radiolog promovat fraudulos pentru produse de lux


    29.05.2017
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Lege nouă pentru un obicei vechi


    Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

    Articolul următor

    Ca o pasăre Phoenix


    Invață să trăiască după infernul Colectiv

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 26.131 milisecunde, încărcat în milisecunde