Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 18.03.2016
• De-a lungul istoriei Țărilor Române, au fost mai multe încercări de a-i pedepsi pe cei care fumează, fac negoț cu tutun sau cultivă această plantă, dar legile dure n-au durat decît 2-3 ani
• La Brașov a apărut prima reclamă la țigări
Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise nu este deloc nouă. Practic, încă de la introducerea tutunului în Europa, „iarba dracului“ cum i se mai spunea, au apărut și primii opozanți care combăteau acest viciu urît mirositor, cerînd să fie interzis măcar în biserici. De-a lungul istoriei Țărilor Române, au fost mai multe încercări de a-i pedepsi pe cei care fumează, fac negoț cu tutun sau cultivă această plantă. Legile dure n-au durat decît 2-3 ani. Statul a observat că obiceiul fumatului aduce bani grei la buget, așa că, de la regi la comuniști, toți conducătorii au tolerat fumatul. Din Brașov, ne-au rămas primele mențiuni legate de comerțul cu lulele și tabac turcesc. Tot aici a apărut și prima reclamă la o tutungerie. Poate că tot din Brașov va veni și vestea că din nicio încăpere nu mai iese fum.

Românii fumează de 440 de ani

Tutunul a ajuns în Țara Românească de la turci, în Ardeal de la austrieci, iar în Moldova de la cazaci. Începuturile acestui viciu pe care astăzi încercăm să-l retezăm s-ar afla în secolul XVII, dar se bănuiește că e mai vechi decît o spun documentele. Practic, românii au început să fumeze la scurt timp după ce Cristofor Columb s-a întors din Lumea Nouă aducînd cu el păcătosul obicei de a scoate fum. În secolul XVI, episcopul transilvănean Pal Bornemisza a primit în dar tutun de la pașa de la Buda. Prima mențiune a obiceiului de a fuma a apărut la 16 iulie 1576, adică acum 440 ani, cînd o solie numeroasă, de 289 de persoane, a sosit la curtea principelui Transilvaniei din partea sultanului Murad al III-lea. Oaspeții au fumat cît i-a ținut plămînii, invitîndu-le și pe gazde să duhănească. În 1615 Mihaly Angyalosi, solul transilvan la Poartă, transmitea principelui Gabor Bethlen din partea sultanului un dar, care cuprindea, printre altele, o cantitate de tutun și cîteva pipe. Un oarecare Mareș i-a scris judelui Brașovului: „Pentru ce au fost în cămară tutun și niște piei argăsite, mă rog Mării Tale ca să se vînză mai cu preț ca să mă pot plăti și eu de pe unde sînt“. Italianul Antonio de la Chiero povestește că, la curtea lui Constantin Brâncoveanu, se obișnuia ca, după masă, să se treacă în altă cameră, unde se aduceau cafea și lulelele de tutun sau ciubuc. Toate aceste consemnări arată că tabacul era deja o obișnuință în Transilvania, însă rezervată celor bogați.

„Focul fumegînd“ de la Brașov

Introducerea oficială a tutunului la noi datează din 1606, cînd sînt consemnate persoane de rang înalt care fumau cu lulele roșii de pămînt, în timp ce țăranii foloseau lulele de lut ars. Tot în această vreme, turcii au răspîndit în Țara Românească obiceiul de a fuma din ciubuce, iar mai apoi din narghileaua turcească. Se crede că și țiganii, nedespărțiți de lulea, au contribuit la succesul fumatului prin viața lor nomadă. Simultan cu răspîndirea fumatului, au apărut și interdicțiile sub formă de amenințări, pedepse și amenzi. În Muntenia se percepea un bir, „haraciul tutunului“, iar în anul 1698 voievodul Constantin Duca decreta în Moldova o taxă de 4 lei pe pogonul de tutun cultivat. În 1713, un preot sas din Brașov predica împotriva rachiului și a „purtării focului fumegînd“. Un cronicar de la 1707 spune că, în Brașov, „întregul negoț de mărfuri și tutun stagnase“ din cauza curuților. În 1703, Țara Bîrsei era obligată să aprovizioneze armata ocupantă cu tutun, lămîi și diferite condimente de import. În 1732, la Brașov s-au pus impozite mari pe tutun, măsură abandonată în cele din urmă, la protestele negustorilor. Dar mai tîrziu, în 1754, au apărut în Brașov nu doar comercianți, ci și producători de tutun, care erau obligați să dea orașului o cotă parte din beneficiul lor. În 1760, dreptul de a vinde tutun a fost acceptat doar unui singur producător, dar din nou orășenii s-au opus și astfel, după un an, „s-a revenit la vechea stare de lucruri“.

Amenzi usturătoare

Măsurile care încercau să limiteze fumatul au continuat, dar tot fără succes. Marfa se diversifica, obceiul cuprindea toate păturile sociale, iar Brașovul devenise una dintre cele mai căutate piețe ale tutunului. În deceniul 8 al secolului XVII, se puteau cumpăra de la Brașov „tutun violet“, „tabac bun de Pesta“, „tabac cu miroase“. Dar angrosiștii brașoveni aduceau tutun și de la Constantinopol. Un negustor nota că a adus lulele albe și roșii, „de porțiliană“, „boșcea“, „tabac de Corfus“, „tabac cu iagăre“, „tutun în abale“. Cel mai activ comerciant înregistrat în documentele vamale din Brașov a fost Piros Kozma, care a plătit vamă la tutun de șapte ori, în 1672, 1673, 1682, 1683 și 1684, de trei ori luînd marfa din Ungaria și o dată din Transilvania. Țigara și cafeaua au devenit o obișnuință în Ardeal în a doua jumătate a secolului XVII. Principele Mihaly Apafi a fost un mare fumător. Dar, în timpul unei expediții în 1663, i s-a făcut rău de la țigară și a devenit un dușman al fumatului, al importului de tutun și al cultivării acestei plante în Transilvania. La propunerea lui, dieta ținută la Alba Iulia în decembrie 1670 adopta un articol special despre interzicerea tutunului și pedepsirea celora care îl vor importa. „La toate tricesimele, în orașe și sate, dregătorii să confiște tutunul de la negustori, împreună cu toate bunurile pe care le au asupra lor. La sate chiar și judele satului poata confisca. Acei dintre stăpînii de moșii și nobilii care îl vor folosi să fie pedepsiți cu o gloabă de 50 de florini, nobilii de 12 florini, iar țăranii cu 6 florini“. Documentul mai preciza c㠄nu trebuie să scape de pedeapsă nici preoții, nici dascălii care ar îndrăzni să fumeze“.

„Tabac în plumbu“ , „cu mărunțeaua“

Cîțiva ani mai tîrziu, fiindcă legea nu se prea aplica, s-a hotărît ca tutunul găsit la cineva s㠄fie ars fără zăbavă“. S-a ajuns chiar la confiscarea integrală a averii, dar tot nu s-a ajuns la aceea ce proclamase Dieta de la Alba Iulia din octombrie 1686: „Stîrpirea tutunului“. În 25 ianuarie 1689, se arăta că, la Sighișoara, chiar cei care trebuiau să vegheze la interzicerea fumatului, trăgeau din lulele. S-a decis ca terenurile pe care se cultiva tutun să fie confiscate, iar cei ce fumează să plătească dări mai mari decît nefumătorii. În 1697, în comitatul Maramureșului, s-a interzis fumatul tutunului cu pipa. Dar nici aici, amenzile nu au avut succes. Dimpotrivă, numărul fumătorilor a crescut, mai ales în rîndurile săracilor care dădeau pe tutun într-un an atîția bani cîți ar fi ajuns să cumpere trei purcei de lapte. Într-o scrisoare din comitatul Trei Scaune se arăta c㠄țăranul, chiar dacă nu are pîine, tutun pentru fumat trebuie musai să aibă“. Primele dughene de tutun au apărut la Iași în 1783. Au început să apară și morile de tutun. Între 1809 și 1814, se aduceau din Brașov la Cîmpulung, „tabac în plumbu“, „tabac în plumbu cu mirosu“, „tabac de nas în bășici“. Străinii vindeau numai angro, românii „cu mărunțeaua“ sau „cu ocaua de mînă“. Au apărut și breslele de tutungii, unite deseori cu cele ale cafegiilor.

La Brașov a apărut prima reclamă la țigări

În secolul XIX, tutunul românesc a început să se vîndă mai bine decît cel străin, cel mai apreciat fiind cel de Huși. Se exporta tutun vrac în Austria, dar se importau țigări de foi. Se pare că tot la Brașov a apărut și prima reclamă la țigări: „La Piața Sfîntul Gheorghe cel nou, în brașovecheni, la bolta Niculiță Cătană, se află o destulă cătățime de tabac franțozesc carot, pentru care se poftește, cei ce vor avea trebuință, a se îndrepta către numitul neguțător“. Tot aici, tutungiul oferea domnilor tutun de probă. Tutunul a fost declarat monopol al statului prin legea din 5 Decembrie 1864. Peste trei ani, în 27 ianuarie 1867, legea a fost retrasă. Peste cinci ani a intrat în vigoare o nouă lege a monopolului tutunului. Fumatul nu putea fi oprit și fiindcă aducea venituri serioase la bugetul statului. În acest sens, Napoleon al III-lea a refuzat să dea o lege contra fumatului, pentru că acest viciu aducea statului 100 de milioane de franci anual. Cultivarea tutunului îi îmbogățea pe producători și comercianți, numai pe consumatori nu. Se dezvoltaseră și fabrici de ulei, pentru că din semințele plantei se producea ulei pentru iluminat.

Fumatul interzis înainte de liturghie

Oricît ar părea de ciudat, și preoții fumau. Sinodul arhidiecezan, ținut în Blaj la 20-22 octombrie 1869, vorbind despre pregătirea la Sfînta Liturghie, înalții prelați au poruncit preoților „reținerea de la pipat înaintea serbării Sfintei Liturghii. Contravenienții să fie suspendați, iar diaconilor li se va putea amîna conferirea gradelor de hirotonie“, se arăta în ziarul „Unirea“ din 1938. În „Reorganizarea învățămîntului teologic și a educației seminariale“, dr. Lazăr lacob recomanda candidaților la preoție să se lase de fumat sau măcar să mai reducă din țigări. „Dar ar fi greșit ca, sub pretextul lăpădării de sine, să se oprească fumatul peste tot, cum dispune regulamentul institutului nostru, fără ca dispoziția aceasta să se observe. Fumatul este permis elevilor, dar numai în locul designat; mai bine ar fi să se designeze un loc liber, în grădină“. Ca fumatul să nu devină patimă, propunea unele înfrînări: „în dumineci și sărbători, elevii nu au voie să fumeze pînă după liturghie, ca să se facă trecerea la vieața preoțească, cînd nu-i voie să mănînce ori să fumeze pînă după liturghie“ („Biserica și școala“ - 1918). Interdicția de a fuma nu avea la bază argumente medicale, ci urmărea mai degrabă prevenirea incendiilor. Dimpotrivă, era larg răspîndită concepția că tutunul are proprietăți vindecătoare, că fumatul e folositor oamenilor grași, că favorizează circulația sîngelui, combate ciuma, îmbunătățește vederea. În secolul XVII, din tutun se produceau leacuri.

Brașovenii nu fumau „țigări de piele“

La începutul secolului XIX, din ținuta domnilor făceau parte cutiuța cu tabac de tras pe nas, tabachera de tutun și țigaretul de fildeș, de chihlimbar, de abanos sau de sidef. Descriind viața din cafenelele brașovene, Sextil Pușcariu se plîngea că și femeile fumează, ba chiar „fumatul, care pe vremea mea era un apanaj al bărbaților, astăzi e mai răspîndit la femei“. Cele mai aprige pufăitoare de țigarete erau săsoaicele. Dar Pușcariu, el însuși mare fumător, nu condamna acest viciu, considerîndu-l parte integrantă din atmosfera localului și a vieții de zi cu zi. „După o masă copioasă și după un pahar de vin bun sau o ceșcuță de cafea turcească, nimic nu e mai bun decît o țigară“. În acea vreme, la început de secol XX, brașovenii fumau țigări preparate, chiar și pe cele din pachet le rupeau ca să răsucească una nouă. „Țigările «de piele», adică de foi, nu se prea fumau. Doar ofițerii veniți din Viena umpleau odaia cu fumul și duhoarea «virginiilor» lungi și subțiri. Nici țigaretele gata nu se prea obișnuiau, și cînd cumpărai două «dame» cu trei creițari, un «sultan» cu unu, sau o «ienige» groasă cu un creițar, le rupeai în două și făceai cu tutunul celor două jumătăți două țigări nouă cu foile «job» sau, mai demult, cu «derniere cartouche»“.

„Chibritelnițele albe de porțelan“

Brașovenii fumători aveau arsenalul lor de accesorii. Tabacherele domnilor erau de argint sau email, ale celorlalți din lemn. Țigara se aprindea cu chibrituri speciale numite „cătrănițe“, care se aprindea frecîndu-le de „chibritelnițele albe de porțelan“, existente în fiecare bucătărie. Cel mai răspîndit tutun era „purziceanul“, cu 88 de creițari cutia de 100 de grame. „Mai bun era «kir»-ul și «herțegovina», toate tăiate în fire lungi, ca de aur. Cel mai bun tutun era «sultan flor» în cutii de tinichea. De la București, aduceau cutii de tutun turcesc de lux, de 1kg, numit «bectimis». Era tăiat mai gros și fumul lui avea o aromă minunată“. Fuma toată lumea, medici, avocați, profesori, inclusiv popa Saftu. La cafenele, dar și în ședințele de primărie sau la masa de joc, unde la modă era calabrias. „Umplînd odaia cu fum de tigară, stăteam ceasuri întregi discutînd despre autorii noștri favoriți, între care erau mai tîrziu și scriitorii ruși“, scria Sextil Pușcariu, care arată că, pe Ulița Vămii, era un debit de tutungerie al unui armean „care ținea «trafic㻓. În perioada interbelică, fumatul a ajuns model promovat de actori și personalități politice. La noi existau mai multe fabrici de țigarete. Celebră era cea de pe insula Ada-Kaleh, care producea cele mai fine țigarete, trabucuri și tutunuri, fiind furnizor al Caselor Regale a României și Marii Britanii. Aici s-au produs și rarele trabucuri cu chipul și semnătura Mareșalului Antonescu. În România, s-au vîndut numai în anul 1929 1.100 milioane țigarete. În 1931, conștiente că fumatul este dăunător, autoritățile române au înființat la București „Fumosan“, o fabrică în care țigările, circa un milion pe zi, erau denicotinizate.

Țigări pe cartelă

În 1947, cînd alimentele erau pe cartelă, și țigările au ajuns să fie raționalizate. Ziarul „Adevărul“ scria: „În sfîrșit avem și țigări pe cartelă. Avem, este un fel de a vorbi, pentru că cetățenii care nu s-au sculat cu noaptea în cap, nu s-au așezat la coadă, au fost gratificați cu arhicunoscutul și de veselă amintire: este, dar s-a isprăvit! Cu alte cuvinte, C.A.M.-ul a realizat turul de forță extraordinar ca, după ce a bombardat lumea cu comunicate, imobilizînd în același timp sute de funcționari polițienești, prăpădind vagoane de hîrtie și percepînd de la toți fumătorii cîte 5.000 lei, să nu schimbe absolut nimic. Singura deosebire ar fi că, pe cînd înainte nu găseai țigarete la debit fără cartelă, astăzi ți se refuză... cu cartelă. Slabă consolare pentru fumători!“. Nici comuniștii nu au oprit fumatul, România a avut patru fabrici de țigarete. Gheorghe Gheorghiu-Dej era un fumător împătimit. Ceaușescu, în schimb, n-a fumat niciodată și nici n-a vizitat vreo fabrică de țigări sau alcool. Însă fumătorii își amintesc că industria era bine dezvoltată, în tutungerii se găsea o gamă largă de mărci, toate românești: Carpați, Bucegi, București, Mărășești, Republicane, Naționale, Golf, Cișmigiu, Start, Favorit, Amiral, Snagov sau Select. Astăzi, oferta e și mai generoasă, deși țigări nu se mai produc în România din 2011. Totuși, acum românii se lasă de fumat în număr tot mai mare. Dacă istoria a demonstrat că nicio lege nu îi poate opri, poate nici cea recentă, a spațiilor publice închise, speranța e în știință, singura care poate fi convingătoare.

Mari fumători

Oameni de cultură români: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Nichita Stănescu, Ion Creangă, Marin Preda, Tudor Arghezi, George Bacovia, Maria Tănase, Constantin Brâncuși, Octavian Goga, Ionel Teodoreanu, George Enescu.
Politicieni români: toți cei patru regi ai României, Regina Maria, Avram Iancu, Traian Băsescu, Ludovic Orban
Artiști străini: Pablo Picasso, Humphrey Bogart, Bette Davis, Walt Disney, Oscar Wilde, Marlene Dietrich, Kate Moss, David Bowie, George Harrison
Politicieni străini: Winston Churchill
Oameni de știință: Albert Einstein, Sigmund Freud

Știați că?

- Regele Frederic I al Prusiei a fondat „Consiliul Tutunului“ în Berlin, unde se discutau cele mai importante decizii politice și militare și unde chiar și nefumătorii erau obligați să țină în mînă o pipă.
- Denumirea de nicotină vine de la numele lui Jean Nicot, ambasador francez în Portugalia, cel care, la mijlocul sec. XVI, a recomandat la curtea Franței fumatul ca medicament.
- Denuminrea de tutun (tabac) provine de la insula Tobago.
- Termenul „fumat“ nu a existat pînă la sfîrșitul secolului XVII. Pînă atunci i se spunea „beția uscată“.
- Unul din ofițerii lui Columb a fost reclamat de soție c㠄înghite foc și scoate fum pe nas“ în casă. Inchiziția spaniolă l-a condamnat la 10 ani de muncă silnică.
- În secolul XVII, în China, cine fuma risca decapitarea.
- Primele țigări destinate consumului individual au început să fie vîndute în 1865.
- Primele avertismente de pe pachetele de țigări au apărut în 1965, în SUA.
- În 1938, angajații serviciului poștal german nu mai aveau voie să fumeze nici acasă.
- Germania nazistă interzicea fumatul membrilor partidului, militarilor. În 1941, în 60 de orașe mari din Germania nu aveai voie să fumezi nici măcar în mașină. În 1944, interzicerea fumatului a fost extinsă pe toate trenurile și autobuzele. Hitler era un înverșunat inamic al tutunului.
- În anii ’90, au început să apară marile procese împotriva industriei tutunului, considerate responsabile de moartea și îmbolnăvirea clienților lor.
- În antichitate grecii și romanii se pare că fumau plante aromate cum ar fi piperul, eucaliptul, menta.
- Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate.
- Primul tratat care arată nocivitatea fumatului a fost scris de regele James I al Angliei în 1604: „Combaterea Fumatului“.
- Sultanul Murad al IV-lea a interzis, în 1623, tutunul, alcoolul și cafeaua în întreg imperiul. Pedeapsa era moartea prin spînzurare, cu pipa în gură.
- Între 1635 și 1636 țigările se vindeau în Franța numai la farmacie, pe bază de rețetă medicală.
- În 1680, Philadelphia a interzis fumatul în aer liber, pe străzile orașului.
- Șahul Abbas al Persiei, le tăia fumătorilor nasul și buza de sus.
- Țarul Rusiei, în 1560, a interzis fumatul. Pedeapsa: cîte 60 bețe la talpă, la prima abatere și tăierea nasului, la a doua.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:


Articole la Reportaj

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov

Țăranul care a intrat în istoria artei


Brâncusi, misterul fără sfîrșit




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Havrileț, ANRE: Prețul final al gazelor pentru populație va crește cu 1-2% de la 1 aprilie


    Azi 20:16
  • ➤ National


    Elena Udrea, șase ani de închisoare cu executare în Gala Bute


    Azi 17:02
  • ➤ National


    Imunitate sporită pentru judecătorii CCR


    Azi 16:48
  • ➤ Local


    Bucuria Diversității, spectacol de dans adaptat pentru persoane cu dizabilități


    Azi 16:24
  • ➤ Local


    Amenzi de 12 000 de lei pentru tăieri ilegale de arbori în zona Vidraru - Făgăraș


    Azi 15:31
  • ➤ Local


    Cinci ONG-uri nu mai vor să colaboreze cu Agenția Națională Antidrog


    Azi 15:25
  • ➤ Local


    Final de evaluare. 22 de proiecte culturale independente din Brașov, finanțate de la bugetul local


    Azi 15:10
  • ➤ Local


    Expoziție de fotografie, prezentări de costume și lecții de încondeiat de ouă, la Castelul Bran


    Azi 15:03
  • ➤ Sport


    Corona Brașov este primul club din țară care va avea secție de baschet paralimpic


    Azi 14:46
  • ➤ Local


    Peste 500 de locuri de muncă și 50 de angajatori la Tîrgul locurilor de muncă de la Aro Palace


    Azi 14:46
  • ➤ Life


    Copilăria cîntărețului Pharrell Williams va deveni musical


    Azi 14:12
  • ➤ International


    Un trib din Amazon va primi compensații de 1,3 milioane de dolari în urma prăbușirii unui avion


    Azi 13:12
  • ➤ International


    Soția atacatorului din Londra: Sunt întristată și șocată


    Azi 12:05
  • ➤ Local


    În România sînt 5,257 milioane de pensionari. La Brașov sînt 8 pensionari la 10 salariați


    Azi 11:22
  • ➤ Economic


    Studiu: 9 din 10 antreprenori cred că eșecul este „o sentință pe viaț㔠și se retrag din business


    Azi 11:06
  • ➤ National


    Elena Udrea așteaptă azi verdictul în dosarul Gala Bute


    Azi 11:00
  • ➤ National


    UPDATE


    Dosarul lui Dragnea: al patrulea inculpat care recunoaște acuzațiile DNA. Următorul termen în proces, pe 25 aprilie


    Azi 10:55
  • ➤ Local


    Bărbat reținut pentru înșelăciuni prin metoda „Accidentul“


    Azi 10:56
  • ➤ International


    Fost ministru irakian: Organizația teroristă Stat Islamic este aproape de faliment


    Azi 10:43
  • ➤ IT, Stiinta si tehnica


    Instagram va opri automat imaginile cu conținut nepotrivit sau ofensator


    Azi 10:11
  • ➤ Prima pagina


    O îmbrățișare pentru Basarabia


    Azi 09:32
  • ➤ Prima pagina


    FC Brașov, victorie cu două autogoluri!


    Azi 09:31
  • ➤ Eveniment


    După o lungă pauză


    Teatrul „Sică Alexandrescu“ invită brașovenii la premieră


    Azi 09:28
  • ➤ Eveniment


    Mai aproape de brașoveni


    MyBrasovCity.ro, o aplicație online a Primăriei


    Azi 09:25
  • ➤ Eveniment


    Amendă de 500 de lei pentru că a mîzgălit zidurile Modarom


    Azi 09:24
  • ➤ Eveniment


    Caravana Culturală Romă, la Universitatea „Transilvania“


    Azi 09:22
  • ➤ Eveniment


    DRÄXLMAIER face investiții în fabrica din Brașov


    Azi 09:19
  • ➤ Eveniment


    Apelul pentru Cetățuie, amînat pentru luna viitoare


    Azi 09:19
  • ➤ Eveniment


    Începe acțiunea de deratizare la Brașov


    Azi 09:17
  • ➤ Actualitate


    „Vitrina cu personaje“ la Opera Brașov


    Opera, ca o lecție pentru copii


    Azi 09:14
  • ➤ Actualitate


    „Cu inima la teatru“, spectacol caritabil pentru dotarea unei maternități


    Azi 09:07
  • ➤ Actualitate


    Concurs de soluții pentru modernizarea pietonalului din Răcădău și a Bulevardului Victoriei


    Azi 09:06
  • ➤ National


    Întîlnirea cu ministrul Justiției


    Codruța Kovesi: „Nu mi s-a cerut demisia“


    Azi 09:03
  • ➤ National


    Dragnea cere desecretizarea protocoalelor dintre Parchet și SRI


    Azi 09:02
  • ➤ National


    CCR cere pedepsirea unui judecător care a criticat decizia Curții în privința anchetării OUG 13


    Azi 09:01
  • ➤ Economic


    „O întîlnire obișnuită de lucru“


    Goana după bani la buget


    Azi 08:56
  • ➤ Economic


    Ministrul Economiei a discutat cu ambasadorul SUA la București despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții


    Azi 08:55
  • ➤ Economic


    Statul nu mai are nici jumătate din sumele încasate de România din privatizări


    Azi 08:54
  • ➤ Doctor


    Suplimente naturale


    5 alimente pentru unghii mai sănătoase


    Azi 08:48
  • ➤ Doctor


    Evaluare


    Un an fără fumat în spațiile publice: 700 de copii mai sănătoși


    Azi 08:46
  • ➤ Doctor


    Bebelușii au nevoie de atingeri blînde


    Azi 08:45
  • ➤ Doctor


    Arsuri pansate cu piele de pește


    Azi 08:44
  • ➤ Doctor


    Uleiul de pește nu previne atacul de cord


    Azi 08:43
  • ➤ Doctor


    DOCTOR NATURA


    Usturoița conține antidotul nicotinei


    Azi 08:41
  • ➤ Doctor


    Mușchiul de piatră, remediu contra radiațiilor


    Azi 08:41
  • ➤ Doctor


    Brașovul, locul doi între orașele cu cele mai bune facilități medicale din România


    Azi 08:39
  • ➤ Doctor


    Descoperire: o frunză de spanac, folosită drept țesut cardiac


    Azi 08:38
  • ➤ Doctor


    Două medicamente folosite de toată lumea cresc riscul de atac de cord


    Azi 08:38
  • ➤ Doctor


    Metodă nouă cu care autismul poate fi diagnosticat precis


    Azi 08:37
  • ➤ Doctor


    STETOSCOP


    Azi 08:35
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Au spart „codul dacic“


    Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

    Articolul următor

    Călăii cărților


    Vremea cînd brașovenilor le era interzis să citească

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 20.764 milisecunde, încărcat în milisecunde