Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 18.03.2016
• De-a lungul istoriei Țărilor Române, au fost mai multe încercări de a-i pedepsi pe cei care fumează, fac negoț cu tutun sau cultivă această plantă, dar legile dure n-au durat decît 2-3 ani
• La Brașov a apărut prima reclamă la țigări
Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise nu este deloc nouă. Practic, încă de la introducerea tutunului în Europa, „iarba dracului“ cum i se mai spunea, au apărut și primii opozanți care combăteau acest viciu urît mirositor, cerînd să fie interzis măcar în biserici. De-a lungul istoriei Țărilor Române, au fost mai multe încercări de a-i pedepsi pe cei care fumează, fac negoț cu tutun sau cultivă această plantă. Legile dure n-au durat decît 2-3 ani. Statul a observat că obiceiul fumatului aduce bani grei la buget, așa că, de la regi la comuniști, toți conducătorii au tolerat fumatul. Din Brașov, ne-au rămas primele mențiuni legate de comerțul cu lulele și tabac turcesc. Tot aici a apărut și prima reclamă la o tutungerie. Poate că tot din Brașov va veni și vestea că din nicio încăpere nu mai iese fum.

Românii fumează de 440 de ani

Tutunul a ajuns în Țara Românească de la turci, în Ardeal de la austrieci, iar în Moldova de la cazaci. Începuturile acestui viciu pe care astăzi încercăm să-l retezăm s-ar afla în secolul XVII, dar se bănuiește că e mai vechi decît o spun documentele. Practic, românii au început să fumeze la scurt timp după ce Cristofor Columb s-a întors din Lumea Nouă aducînd cu el păcătosul obicei de a scoate fum. În secolul XVI, episcopul transilvănean Pal Bornemisza a primit în dar tutun de la pașa de la Buda. Prima mențiune a obiceiului de a fuma a apărut la 16 iulie 1576, adică acum 440 ani, cînd o solie numeroasă, de 289 de persoane, a sosit la curtea principelui Transilvaniei din partea sultanului Murad al III-lea. Oaspeții au fumat cît i-a ținut plămînii, invitîndu-le și pe gazde să duhănească. În 1615 Mihaly Angyalosi, solul transilvan la Poartă, transmitea principelui Gabor Bethlen din partea sultanului un dar, care cuprindea, printre altele, o cantitate de tutun și cîteva pipe. Un oarecare Mareș i-a scris judelui Brașovului: „Pentru ce au fost în cămară tutun și niște piei argăsite, mă rog Mării Tale ca să se vînză mai cu preț ca să mă pot plăti și eu de pe unde sînt“. Italianul Antonio de la Chiero povestește că, la curtea lui Constantin Brâncoveanu, se obișnuia ca, după masă, să se treacă în altă cameră, unde se aduceau cafea și lulelele de tutun sau ciubuc. Toate aceste consemnări arată că tabacul era deja o obișnuință în Transilvania, însă rezervată celor bogați.

„Focul fumegînd“ de la Brașov

Introducerea oficială a tutunului la noi datează din 1606, cînd sînt consemnate persoane de rang înalt care fumau cu lulele roșii de pămînt, în timp ce țăranii foloseau lulele de lut ars. Tot în această vreme, turcii au răspîndit în Țara Românească obiceiul de a fuma din ciubuce, iar mai apoi din narghileaua turcească. Se crede că și țiganii, nedespărțiți de lulea, au contribuit la succesul fumatului prin viața lor nomadă. Simultan cu răspîndirea fumatului, au apărut și interdicțiile sub formă de amenințări, pedepse și amenzi. În Muntenia se percepea un bir, „haraciul tutunului“, iar în anul 1698 voievodul Constantin Duca decreta în Moldova o taxă de 4 lei pe pogonul de tutun cultivat. În 1713, un preot sas din Brașov predica împotriva rachiului și a „purtării focului fumegînd“. Un cronicar de la 1707 spune că, în Brașov, „întregul negoț de mărfuri și tutun stagnase“ din cauza curuților. În 1703, Țara Bîrsei era obligată să aprovizioneze armata ocupantă cu tutun, lămîi și diferite condimente de import. În 1732, la Brașov s-au pus impozite mari pe tutun, măsură abandonată în cele din urmă, la protestele negustorilor. Dar mai tîrziu, în 1754, au apărut în Brașov nu doar comercianți, ci și producători de tutun, care erau obligați să dea orașului o cotă parte din beneficiul lor. În 1760, dreptul de a vinde tutun a fost acceptat doar unui singur producător, dar din nou orășenii s-au opus și astfel, după un an, „s-a revenit la vechea stare de lucruri“.

Amenzi usturătoare

Măsurile care încercau să limiteze fumatul au continuat, dar tot fără succes. Marfa se diversifica, obceiul cuprindea toate păturile sociale, iar Brașovul devenise una dintre cele mai căutate piețe ale tutunului. În deceniul 8 al secolului XVII, se puteau cumpăra de la Brașov „tutun violet“, „tabac bun de Pesta“, „tabac cu miroase“. Dar angrosiștii brașoveni aduceau tutun și de la Constantinopol. Un negustor nota că a adus lulele albe și roșii, „de porțiliană“, „boșcea“, „tabac de Corfus“, „tabac cu iagăre“, „tutun în abale“. Cel mai activ comerciant înregistrat în documentele vamale din Brașov a fost Piros Kozma, care a plătit vamă la tutun de șapte ori, în 1672, 1673, 1682, 1683 și 1684, de trei ori luînd marfa din Ungaria și o dată din Transilvania. Țigara și cafeaua au devenit o obișnuință în Ardeal în a doua jumătate a secolului XVII. Principele Mihaly Apafi a fost un mare fumător. Dar, în timpul unei expediții în 1663, i s-a făcut rău de la țigară și a devenit un dușman al fumatului, al importului de tutun și al cultivării acestei plante în Transilvania. La propunerea lui, dieta ținută la Alba Iulia în decembrie 1670 adopta un articol special despre interzicerea tutunului și pedepsirea celora care îl vor importa. „La toate tricesimele, în orașe și sate, dregătorii să confiște tutunul de la negustori, împreună cu toate bunurile pe care le au asupra lor. La sate chiar și judele satului poata confisca. Acei dintre stăpînii de moșii și nobilii care îl vor folosi să fie pedepsiți cu o gloabă de 50 de florini, nobilii de 12 florini, iar țăranii cu 6 florini“. Documentul mai preciza c㠄nu trebuie să scape de pedeapsă nici preoții, nici dascălii care ar îndrăzni să fumeze“.

„Tabac în plumbu“ , „cu mărunțeaua“

Cîțiva ani mai tîrziu, fiindcă legea nu se prea aplica, s-a hotărît ca tutunul găsit la cineva s㠄fie ars fără zăbavă“. S-a ajuns chiar la confiscarea integrală a averii, dar tot nu s-a ajuns la aceea ce proclamase Dieta de la Alba Iulia din octombrie 1686: „Stîrpirea tutunului“. În 25 ianuarie 1689, se arăta că, la Sighișoara, chiar cei care trebuiau să vegheze la interzicerea fumatului, trăgeau din lulele. S-a decis ca terenurile pe care se cultiva tutun să fie confiscate, iar cei ce fumează să plătească dări mai mari decît nefumătorii. În 1697, în comitatul Maramureșului, s-a interzis fumatul tutunului cu pipa. Dar nici aici, amenzile nu au avut succes. Dimpotrivă, numărul fumătorilor a crescut, mai ales în rîndurile săracilor care dădeau pe tutun într-un an atîția bani cîți ar fi ajuns să cumpere trei purcei de lapte. Într-o scrisoare din comitatul Trei Scaune se arăta c㠄țăranul, chiar dacă nu are pîine, tutun pentru fumat trebuie musai să aibă“. Primele dughene de tutun au apărut la Iași în 1783. Au început să apară și morile de tutun. Între 1809 și 1814, se aduceau din Brașov la Cîmpulung, „tabac în plumbu“, „tabac în plumbu cu mirosu“, „tabac de nas în bășici“. Străinii vindeau numai angro, românii „cu mărunțeaua“ sau „cu ocaua de mînă“. Au apărut și breslele de tutungii, unite deseori cu cele ale cafegiilor.

La Brașov a apărut prima reclamă la țigări

În secolul XIX, tutunul românesc a început să se vîndă mai bine decît cel străin, cel mai apreciat fiind cel de Huși. Se exporta tutun vrac în Austria, dar se importau țigări de foi. Se pare că tot la Brașov a apărut și prima reclamă la țigări: „La Piața Sfîntul Gheorghe cel nou, în brașovecheni, la bolta Niculiță Cătană, se află o destulă cătățime de tabac franțozesc carot, pentru care se poftește, cei ce vor avea trebuință, a se îndrepta către numitul neguțător“. Tot aici, tutungiul oferea domnilor tutun de probă. Tutunul a fost declarat monopol al statului prin legea din 5 Decembrie 1864. Peste trei ani, în 27 ianuarie 1867, legea a fost retrasă. Peste cinci ani a intrat în vigoare o nouă lege a monopolului tutunului. Fumatul nu putea fi oprit și fiindcă aducea venituri serioase la bugetul statului. În acest sens, Napoleon al III-lea a refuzat să dea o lege contra fumatului, pentru că acest viciu aducea statului 100 de milioane de franci anual. Cultivarea tutunului îi îmbogățea pe producători și comercianți, numai pe consumatori nu. Se dezvoltaseră și fabrici de ulei, pentru că din semințele plantei se producea ulei pentru iluminat.

Fumatul interzis înainte de liturghie

Oricît ar părea de ciudat, și preoții fumau. Sinodul arhidiecezan, ținut în Blaj la 20-22 octombrie 1869, vorbind despre pregătirea la Sfînta Liturghie, înalții prelați au poruncit preoților „reținerea de la pipat înaintea serbării Sfintei Liturghii. Contravenienții să fie suspendați, iar diaconilor li se va putea amîna conferirea gradelor de hirotonie“, se arăta în ziarul „Unirea“ din 1938. În „Reorganizarea învățămîntului teologic și a educației seminariale“, dr. Lazăr lacob recomanda candidaților la preoție să se lase de fumat sau măcar să mai reducă din țigări. „Dar ar fi greșit ca, sub pretextul lăpădării de sine, să se oprească fumatul peste tot, cum dispune regulamentul institutului nostru, fără ca dispoziția aceasta să se observe. Fumatul este permis elevilor, dar numai în locul designat; mai bine ar fi să se designeze un loc liber, în grădină“. Ca fumatul să nu devină patimă, propunea unele înfrînări: „în dumineci și sărbători, elevii nu au voie să fumeze pînă după liturghie, ca să se facă trecerea la vieața preoțească, cînd nu-i voie să mănînce ori să fumeze pînă după liturghie“ („Biserica și școala“ - 1918). Interdicția de a fuma nu avea la bază argumente medicale, ci urmărea mai degrabă prevenirea incendiilor. Dimpotrivă, era larg răspîndită concepția că tutunul are proprietăți vindecătoare, că fumatul e folositor oamenilor grași, că favorizează circulația sîngelui, combate ciuma, îmbunătățește vederea. În secolul XVII, din tutun se produceau leacuri.

Brașovenii nu fumau „țigări de piele“

La începutul secolului XIX, din ținuta domnilor făceau parte cutiuța cu tabac de tras pe nas, tabachera de tutun și țigaretul de fildeș, de chihlimbar, de abanos sau de sidef. Descriind viața din cafenelele brașovene, Sextil Pușcariu se plîngea că și femeile fumează, ba chiar „fumatul, care pe vremea mea era un apanaj al bărbaților, astăzi e mai răspîndit la femei“. Cele mai aprige pufăitoare de țigarete erau săsoaicele. Dar Pușcariu, el însuși mare fumător, nu condamna acest viciu, considerîndu-l parte integrantă din atmosfera localului și a vieții de zi cu zi. „După o masă copioasă și după un pahar de vin bun sau o ceșcuță de cafea turcească, nimic nu e mai bun decît o țigară“. În acea vreme, la început de secol XX, brașovenii fumau țigări preparate, chiar și pe cele din pachet le rupeau ca să răsucească una nouă. „Țigările «de piele», adică de foi, nu se prea fumau. Doar ofițerii veniți din Viena umpleau odaia cu fumul și duhoarea «virginiilor» lungi și subțiri. Nici țigaretele gata nu se prea obișnuiau, și cînd cumpărai două «dame» cu trei creițari, un «sultan» cu unu, sau o «ienige» groasă cu un creițar, le rupeai în două și făceai cu tutunul celor două jumătăți două țigări nouă cu foile «job» sau, mai demult, cu «derniere cartouche»“.

„Chibritelnițele albe de porțelan“

Brașovenii fumători aveau arsenalul lor de accesorii. Tabacherele domnilor erau de argint sau email, ale celorlalți din lemn. Țigara se aprindea cu chibrituri speciale numite „cătrănițe“, care se aprindea frecîndu-le de „chibritelnițele albe de porțelan“, existente în fiecare bucătărie. Cel mai răspîndit tutun era „purziceanul“, cu 88 de creițari cutia de 100 de grame. „Mai bun era «kir»-ul și «herțegovina», toate tăiate în fire lungi, ca de aur. Cel mai bun tutun era «sultan flor» în cutii de tinichea. De la București, aduceau cutii de tutun turcesc de lux, de 1kg, numit «bectimis». Era tăiat mai gros și fumul lui avea o aromă minunată“. Fuma toată lumea, medici, avocați, profesori, inclusiv popa Saftu. La cafenele, dar și în ședințele de primărie sau la masa de joc, unde la modă era calabrias. „Umplînd odaia cu fum de tigară, stăteam ceasuri întregi discutînd despre autorii noștri favoriți, între care erau mai tîrziu și scriitorii ruși“, scria Sextil Pușcariu, care arată că, pe Ulița Vămii, era un debit de tutungerie al unui armean „care ținea «trafic㻓. În perioada interbelică, fumatul a ajuns model promovat de actori și personalități politice. La noi existau mai multe fabrici de țigarete. Celebră era cea de pe insula Ada-Kaleh, care producea cele mai fine țigarete, trabucuri și tutunuri, fiind furnizor al Caselor Regale a României și Marii Britanii. Aici s-au produs și rarele trabucuri cu chipul și semnătura Mareșalului Antonescu. În România, s-au vîndut numai în anul 1929 1.100 milioane țigarete. În 1931, conștiente că fumatul este dăunător, autoritățile române au înființat la București „Fumosan“, o fabrică în care țigările, circa un milion pe zi, erau denicotinizate.

Țigări pe cartelă

În 1947, cînd alimentele erau pe cartelă, și țigările au ajuns să fie raționalizate. Ziarul „Adevărul“ scria: „În sfîrșit avem și țigări pe cartelă. Avem, este un fel de a vorbi, pentru că cetățenii care nu s-au sculat cu noaptea în cap, nu s-au așezat la coadă, au fost gratificați cu arhicunoscutul și de veselă amintire: este, dar s-a isprăvit! Cu alte cuvinte, C.A.M.-ul a realizat turul de forță extraordinar ca, după ce a bombardat lumea cu comunicate, imobilizînd în același timp sute de funcționari polițienești, prăpădind vagoane de hîrtie și percepînd de la toți fumătorii cîte 5.000 lei, să nu schimbe absolut nimic. Singura deosebire ar fi că, pe cînd înainte nu găseai țigarete la debit fără cartelă, astăzi ți se refuză... cu cartelă. Slabă consolare pentru fumători!“. Nici comuniștii nu au oprit fumatul, România a avut patru fabrici de țigarete. Gheorghe Gheorghiu-Dej era un fumător împătimit. Ceaușescu, în schimb, n-a fumat niciodată și nici n-a vizitat vreo fabrică de țigări sau alcool. Însă fumătorii își amintesc că industria era bine dezvoltată, în tutungerii se găsea o gamă largă de mărci, toate românești: Carpați, Bucegi, București, Mărășești, Republicane, Naționale, Golf, Cișmigiu, Start, Favorit, Amiral, Snagov sau Select. Astăzi, oferta e și mai generoasă, deși țigări nu se mai produc în România din 2011. Totuși, acum românii se lasă de fumat în număr tot mai mare. Dacă istoria a demonstrat că nicio lege nu îi poate opri, poate nici cea recentă, a spațiilor publice închise, speranța e în știință, singura care poate fi convingătoare.

Mari fumători

Oameni de cultură români: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Nichita Stănescu, Ion Creangă, Marin Preda, Tudor Arghezi, George Bacovia, Maria Tănase, Constantin Brâncuși, Octavian Goga, Ionel Teodoreanu, George Enescu.
Politicieni români: toți cei patru regi ai României, Regina Maria, Avram Iancu, Traian Băsescu, Ludovic Orban
Artiști străini: Pablo Picasso, Humphrey Bogart, Bette Davis, Walt Disney, Oscar Wilde, Marlene Dietrich, Kate Moss, David Bowie, George Harrison
Politicieni străini: Winston Churchill
Oameni de știință: Albert Einstein, Sigmund Freud

Știați că?

- Regele Frederic I al Prusiei a fondat „Consiliul Tutunului“ în Berlin, unde se discutau cele mai importante decizii politice și militare și unde chiar și nefumătorii erau obligați să țină în mînă o pipă.
- Denumirea de nicotină vine de la numele lui Jean Nicot, ambasador francez în Portugalia, cel care, la mijlocul sec. XVI, a recomandat la curtea Franței fumatul ca medicament.
- Denuminrea de tutun (tabac) provine de la insula Tobago.
- Termenul „fumat“ nu a existat pînă la sfîrșitul secolului XVII. Pînă atunci i se spunea „beția uscată“.
- Unul din ofițerii lui Columb a fost reclamat de soție c㠄înghite foc și scoate fum pe nas“ în casă. Inchiziția spaniolă l-a condamnat la 10 ani de muncă silnică.
- În secolul XVII, în China, cine fuma risca decapitarea.
- Primele țigări destinate consumului individual au început să fie vîndute în 1865.
- Primele avertismente de pe pachetele de țigări au apărut în 1965, în SUA.
- În 1938, angajații serviciului poștal german nu mai aveau voie să fumeze nici acasă.
- Germania nazistă interzicea fumatul membrilor partidului, militarilor. În 1941, în 60 de orașe mari din Germania nu aveai voie să fumezi nici măcar în mașină. În 1944, interzicerea fumatului a fost extinsă pe toate trenurile și autobuzele. Hitler era un înverșunat inamic al tutunului.
- În anii ’90, au început să apară marile procese împotriva industriei tutunului, considerate responsabile de moartea și îmbolnăvirea clienților lor.
- În antichitate grecii și romanii se pare că fumau plante aromate cum ar fi piperul, eucaliptul, menta.
- Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate.
- Primul tratat care arată nocivitatea fumatului a fost scris de regele James I al Angliei în 1604: „Combaterea Fumatului“.
- Sultanul Murad al IV-lea a interzis, în 1623, tutunul, alcoolul și cafeaua în întreg imperiul. Pedeapsa era moartea prin spînzurare, cu pipa în gură.
- Între 1635 și 1636 țigările se vindeau în Franța numai la farmacie, pe bază de rețetă medicală.
- În 1680, Philadelphia a interzis fumatul în aer liber, pe străzile orașului.
- Șahul Abbas al Persiei, le tăia fumătorilor nasul și buza de sus.
- Țarul Rusiei, în 1560, a interzis fumatul. Pedeapsa: cîte 60 bețe la talpă, la prima abatere și tăierea nasului, la a doua.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    E oficial! Cristina Neagu a semnat contractul! "Sunt fericită"


    Azi 19:08
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov. Eșec în amicalul cu Aerostar Bacău


    Azi 16:47
  • ➤ National


    Peste jumătate dintre localitățile din România nu au niciun medic de familie sau au medici insuficienți


    Azi 15:03
  • ➤ Local


    Andrei Kadas va fi dat afară din PNL? Veștea explică fotografia cu interlopul Alexa


    Azi 14:07
  • ➤ Cititori


    Avantajele unei platforme locale de cazări în orașul Brașov


    Azi 10:34
  • ➤ Prima pagina


    Interlopi, polițiști, politicieni


    Azi 09:45
  • ➤ Eveniment


    Compania cehă SOR, interesată să livreze încă un pachet de autobuze electrice, la Brașov


    Azi 09:42
  • ➤ Eveniment


    Bugetul depășește 1,1 milioane lei în acest an


    Brașovul va avea peste 455 de milioane de lei pentru investiții, în 2020


    Azi 09:36
  • ➤ Eveniment


    Zece unități de învățământ din Brașov, încă afectate de epidemia de gripă


    Azi 09:33
  • ➤ Eveniment


    Parcare subterană în Centrul Civic din Brașov?


    Azi 09:32
  • ➤ Actualitate


    Prioritățile 2020


    CJ Brașov alocă un buget generos pentru aeroport


    Azi 09:29
  • ➤ Actualitate


    Consiliul Județean aprobă azi ghidurile de finanțare pentru proiectele culturale și sportive


    Azi 09:27
  • ➤ Actualitate


    Orban, despre urne


    Alegerile locale vor fi, cel mai probabil, pe 14 iunie


    Azi 09:21
  • ➤ Actualitate


    Președintele susține programul PNDL


    Azi 09:13
  • ➤ Actualitate


    UDMR sesizează Avocatul Poporului privind OUG care modifică Legea electorală pentru parlamentare


    Azi 09:11
  • ➤ Economic


    Prognoză


    Anul acesta nu vor fi scumpiri la gaz și energie electrică


    Azi 09:08
  • ➤ Economic


    Cum va suporta România introducerea unui salariu minim la nivel european


    Azi 09:06
  • ➤ Doctor


    Ce ascund persoanele deranjate de sunete ca plescăitul


    Azi 09:04
  • ➤ Doctor


    Cât poate trăi noul coronavirus în afara organismului uman


    Azi 08:59
  • ➤ Doctor


    Rozmarinul are efecte magice


    Azi 08:56
  • ➤ Doctor


    Vitamina D se luptă cu gripa


    Azi 08:54
  • ➤ Doctor


    Un semnal de alarmă


    Excesul de fructoză poate afecta ficatul copiilor


    Azi 08:51
  • ➤ Doctor


    Coajă de mandarină, leac pentru cancer?


    Azi 08:49
  • ➤ Doctor


    Ciuboțica-cucului întărește imunitatea


    Azi 08:47
  • ➤ Doctor


    Cafeaua și ciocolata ne fac mai deștepți


    Azi 08:46
  • ➤ Doctor


    Alarma de dimineață îți poate influența dispoziția pentru toată ziua


    Azi 08:42
  • ➤ Life


    Doar afară o sufocă fanii


    Inna trece neobservată acasă


    Azi 08:38
  • ➤ Life


    Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu, imaginea fericirii


    Azi 08:35
  • ➤ Life


    Cum a dat Andra jos 15 kg?


    Azi 08:33
  • ➤ Cititori


    E bine de știut


    Despre pierderea memoriei


    Azi 08:26
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    Brașoveanca Rebeca Necula, MVP-ul etapei a 16-a în Liga Florilor/Handbalista nu a împlinit încă 17 ani!


    Azi 08:21
  • ➤ Sport


    Maratonul Internațional Brașov se oprește din lipsa unui sponsor


    Azi 08:18
  • ➤ Sport


    Evenimentul anului


    Cupa Mondială masculină de sărituri cu schiurile, la Râșnov


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Fundașul lui Cetate Râșnov, Asztalos Richard, și-a rupt clavicula


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    Patru dintr-o lovitură


    ACS SR Brașov a mutat în ultima zi de transferuri


    Azi 08:09
  • ➤ Sport


    Răzvan Lucescu a împlinit 51 de ani: "Am trecut prin multe experiențe"


    17.02.2020
  • ➤ Cititori


    Vrei să te bucuri de avantajele unei autorulote? Iată cum să alegi modelul potrivit!


    17.02.2020
  • ➤ Local


    Polițist din Brașov: „Hoți de buzunare pe care-i coboram acum 20 de ani din autobuze au ajuns ”dezvoltatori imobiliari” și politicieni”


    17.02.2020
  • ➤ Local


    Filmul descinderii polițiștilor în casa soției consilierului județean PNL demontează acuzațiile politicianului(VIDEO)


    17.02.2020
  • ➤ Local


    De ce au murit gemenii din Apața


    17.02.2020
  • ➤ Cititori


    7 simptome frecvente ale scarlatinei


    17.02.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Activități derulate în cadrul programului "Școala siguranței Tedi"


    17.02.2020
  • ➤ Local


    Compania cehă SOR, singura care a depus o ofertă pentru a livra noul pachet de autobuze electrice, pentru Brașov


    17.02.2020
  • ➤ Prima pagina


    Spune ce crezi despre banii Brașovului


    17.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Anchetă


    Gemenii de la Apața, morți în aceeași zi, locuiau în „condiții de risc“


    17.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Accident lângă Șercaia


    17.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Compartiment complet renovat


    Neonatologia Spitalului de Copii are o față nouă


    17.02.2020
  • ➤ Local


    Primele licitații pentru parcări de reședință în Brașov vor avea loc în luna aprilie


    17.02.2020
  • ➤ Local


    Brașov. Apar din nou limitatoarele de viteză la trecerile de pietoni


    17.02.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Au spart „codul dacic“


    Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

    Articolul următor

    Călăii cărților


    Vremea cînd brașovenilor le era interzis să citească

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 36.488 milisecunde, încărcat în milisecunde