Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Au spart „codul dacic“


Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 11.03.2016
• Profesorii Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu de la Universitatea din Brașov sînt autorii unicei teorii științifice care a reușit să interpreteze corect calendarul de piatră al dacilor
Calendarul de la Sarmizegetusa este unul dintre cele mai precise instrumente de măsurare a timpului din antichitate. Piesele care îl compun, pietre sau bușteni, au anumite semnificații, deslușite abia după 2.000 de ani, de trei cercetători brașoveni. Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu de la Universitatea din Brașov au reușit să sparg㠄codul dacic“. Mai precis, au descifrat rostul fiecărui stîlp din acest complex megalitic, reușind astfel să citească misteriosul calendar astronomic. Așa am aflat că dacii calculaseră mai precis decît mayașii lungimea anului, diferența dintre anul dacic și cel antropic fiind de numai 0,000001 zile. Lespezile și stîlpii antici, care înseamnă zile, săptămîni, ani și secole dacice (de altă durată decît cele cunoscute), i-au condus pe brașoveni la concluzia că strămoșii noștri au reușit să stocheze la Sarmizegetusa informații de astronomie, matematică, trigonometrie extrem de exacte care, odată înțelese, nu doar că măsoară timpul, dar aruncă o privire și în viitor.

Mesajul dacic, deslușit de trei profesori

Dacii au măsurat timpul cu ajutorul unui calendar care indica timpul, dar servea și la îndeplinirea ritualurilor religioase. Erau astronomi pricepuți. Au făcut măsurători pe stele, utilizînd coordonate orare, și nu orizontale, aproape de nivelul mării, așa cum procedau, de exemplu, egiptenii. Sarmizegetusa, capitala regatului dac, cel mai amplu complex de locuire dacică, a fost construită la mijlocul sec. I î.Hr. și cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Calendarul de la Sarmizegetusa este unul în aer liber, pentru a nu ascunde Soarele, venerat de daci. Găsim aici un soare de andezit, cu un diametru de 7,1 m, avînd în centru un disc de 1,5 m diametru. Se pare că ajuta la stabilirea orei exacte a meridianului locului. Dar calendarul este compus din mai multe grupuri de piese, constituind două sanctuare rotunde și două patrulatere. Acest complex a atras atenția profesorilor brașoveni Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu, care au publicat în revista „Magazin istoric“ (nr. 123-124, iunie 1977) o teorie care a buimăcit lumea științifică, dar care a elucidat o enigmă veche de 2.000 de ani. Practic au reușit să citească ceasul pe imensul calendar dacic. Concluziile lor au rămas valabile pînă în ziua de azi.

Un stîlp înseamnă o zi

Cei trei profesori au pornit de la analiza cercurilor. Astfel, micul sanctuar rotund este alcătuit din 114 piese: 13 lespezi și 101 stîlpi. Un stîlp reprezintă 1 zi, cea mai mică unitate de măsurare a timpului din acest calendar. Lespezile erau elemente de separare pe care se însemnau săptămînile și anii. Au observat 8 grupe de cîte 8 stîlpi, 1 grupă de 7 stîlpi, 3 grupe de cîte 8 stîlpi, 1 grupă de 6 stîlpi. De aici au dedus, prin calcule riguroase, c㠄13 ani astronomici corespund cu 47 circumferințe ale micului sanctuar, după care mai este necesară o singură zi de corectură (e posibil să fi fost o zi de sărbătoare). Avem, astfel, prima concluzie importantă: calendarul dacic avea la bază un ciclu de 13 ani, încheiat cu o zi de corectură. Aceleași calcule arată că un an dacic avea 47 săptămîni“. Cu aceste rezultate n-ajungem nicăieri, nu seamănă cu sistemul de măsurare a timpului cu care sîntem obișnuiți. Dar profesorii Bobancu, Poenaru și Samoilă au mers cu calculele mai departe, reușind în cele din urmă să decripteze complet calendarul. Ei au constatat că utilizatorii acestui calendar au punctat 8 săptămîni de 8 zile, urmate de o săptămînă de 7 zile, trei săptămîni de 8 zile și o săptămînă de 6 zile. În consecință, anul avea, la daci, cînd 365, cînd 364, cînd 367 zile, exact în această ordine.

Anul nu începea la dată fixă

Cercetătorii au mai constatat că anul nu începea la dată fixă, ca în calendarul gregorian de azi, ci în aceeași zi a săptămînii. „Pe lîngă faptul că dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichității, acesta are o proprietate unică: anul începe cu prima zi a unei săptămîni și se termină în ultima zi a alteia“. „Divizarea micului sanctuar în 13 grupe nu este, deci, întîmplătoare, ci căutată, și are calitatea că, datorită ei, anii dacici încep totdeauna în prima zi a unei grupe, sfîrșindu-se, deci, totdeauna în ultima zi a unei grupe, iar toate cele 13 zile de început ale celor 13 grupe sînt, în decursul unui ciclu, o singură dată zile de început de an. Faptul că anii dacici nu începeau și nu se sfîrșeau cu oricare dintre zilele săptămînii (fiindcă se propune echivalența: o grupă egal o săptămînă), este o proprietate interesantă, o calitate pe care nu o are nici calendarul actual“. Părerea autorilor este c㠄prin eleganța, funcționalitatea și simplitatea soluțiilor matematice pe care le încorporează (și exprimă geometrizat), micul sanctuar circular este cea mai frumoasă operă de artă pe care a creat-o gîndul uman în strădania sa de a cuantifica timpul“.

Ziua curentă, marcată cu cursor

Ca să citim un an, trebuie să alegem o lespede, nu contează care, să parcurgem micul sanctuar rotund de trei ori și să adăugăm 8 săptămîni. Se marchează anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns și se începe noul an de la stîlpul următor, în sens trigonometric (anti-orar). Toate lespezile vor fi marcate în 13 ani (exact cîte lespezi sînt). În acest interval, anul dacic rămîne în urmă cu 1 zi față de anul tropic și se aplică corecția de o zi. Faptul că acest imens calendar putea fi citit din oricare punct cardinal ai fi venit, pornind de la oricare stîlp, „vrea, parcă, să ne pună că noi, oamenii, care intrăm în viață, fiecare într-o zi oarecare, ne trăim timpul nostru (dintre naștere și moarte), putînd începe numărătoarea zilelor de oriunde (așa cum și facem), înscriindu-ne, pentru o vreme, cît durează viața noastră, în scurgerea timpului“. Însemnarea zilelor se făcea cu un cursor (un obiect atîrnat de un cîrlig în vîrful stîlpului). Cînd se epuiza o săptămînă, se marca pe absida marelui sanctuar circular. Cînd se termina anul, „pe circumferința micului sanctuar circular, se însemna lespedea dintre ultimul stîlp al ultimei perioade parcurse și primul stîlp al noului an“.

Vara dacică avea 21 de săptămîni

Lespedea are rolul de a face corectura cu o zi la un ciclu de 13 ani, nu la 4, cum sîntem obișnuiți azi. La patru lespezi se obține „unitatea de timp superioară unui asemenea ciclu și anume perioada dacică de 52 de ani“. Respectînd ciclurile agrare, „anul dacic era subîmpărțit în trei părți (trimestre), avînd durata și succesiunea 13-21-13 săptămîni“. Deci vara are 21 de săptămîni, toamna 13 săptămîni, iarna 13 săptămîni. Primăvara lipsește. Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice și ar fi, spre deosebire de primul (civil), unul cu destinație religioasă. Cercul exterior este alcătuit din 104 lespezi care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc este format din 210 piese: 180 de stîlpi despărțiți în 30 de grupuri de cîte 6. Al treilea cerc, la o distanță considerabilă de primele două, este format din 68 de stîlpi aranjați în 4 grupuri despărțiți de lespezi în următoarea ordine: 17 stîlpi - 4 lespezi - 18 stîlpi - 3 lespezi - 16 stîlpi - 4 lespezi - 17 stîlpi - 4 lespezi. Lespezile din cercul mic și cele din absidă formează 2 axe perpendiculare. Pe direcția celei orizontale, se află pragul de acces, un pătrat de 4x5 lespezi. Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar: un an se obține prin două rotații ale cercului mijlociu, concomitent cu parcurgerea cercului mic. Un stîlp din absidă reprezintă un an. Rotindu-ne de 13 ori în jurul cercului mare, obținem, în 13 ani, o diferență de 68 de zile. Exact atîția stîlpi sînt în cercul mic. Fiind un calendar religios, profesorii brașoveni au presupus că acesta era și numărul zilelor de sărbătoare.

13, „unitatea temporală sacr㓠a dacilor

Numărul 104 (cercul mare) este, la rîndul lui, multiplu de 13, și ar simboliza „secolul dacic“. Cît despre cursoare, spre deosebire de calendarul civil, accesibil oricui, în calendarul religios acestea nu erau vizibile. Numai preoții știau „unde a început și unde s-a sfîrșit un an, în ce an al ciclului sîntem, cîți ani mai sînt pînă la terminarea ciclului, sau cîte cicluri de 13 ani au trecut dintr-un secol dacic“. Cum aceste cursoare au dispărut, nici noi nu putem afla aceste repere temporare. Dintre sanctuarele patrulatere, singurul care conține repetitiv numărul 13 este cel cu patru șiruri de cîte 13 tamburi (un an). Calculele i-au condus pe cei trei brașoveni la o nouă concluzie: „ciclul superior secolului dacic (de 104 ani) ar avea 5 secole (520 ani), avansul calendarului dacic devenind egal cu o zi după 8.840 ani“, precizie fantastică pentru știința de acum două milenii! Cercetătorii au numit ciclul de 13 ani „unitate temporală sacră“, dar au constatat că unitatea superioară, de 520 de ani, nu este doar un calcul pe hîrtie, ci este marcată și în calendar. Și încă prin cele mai mari piese de piatră, situate pe terasele cele mai înalte. „Este suficient să privim cel mai mare și mai impresionant dintre toate monumentele Sarmizegetusei, și anume sanctuarul mare dreptunghiular, format din 4 aliniamente de cîte 10 tamburi de andezit. Pentru acest sanctuar, propunem deci echivalența: 1 tambur = un ciclu de 13 ani“.

O precizie uimitoare

Universitarii brașoveni au mai calculat și cîte secole dacice (104 ani) ar trebui să se scurgă pentru ca măsurătorile dacilor să coincidă cu cele științifice. S-a ajuns la concluzia că sînt necesare 25 de secole, deci în anul 2275, după mai multe corecții succesive prevăzute de savanții daci, calendarul de la Sarmizegetusa va indica ziua și ora exactă (timpul astronomic). Calendarul gregorian, fiind mai lung cu 0,0003 zile decît anul tropic, întîrzie față de acesta cu o zi la 3.300 ani. „Exactitatea calendarului era atît de mare încît, teoretic vorbind, ar mai fi fost nevoie de încă o zi de corectură abia la 5.055.555,55505 ani“. Autorii compară precizia calendarului dacic cu celelalte sisteme cunoscute și observă că strămoșii noștri au făcut cea mai bună aproximare, mai bună decît cea a calendarului gregorian, unde anul are 365,242500 zile. Calendarul dacic are 365,242197 zile, iar valoarea anului tropic este de 365,242198 zile. Dar uimitorul calendar conține și alte surprize care dovedesc cunoștințele avansate ale locuitorilor acestor meleaguri. Calendarul megalitic a pornit cu un secol de 104 ani, dar universitarii brașoveni au observat că sistemul a suferit o reformare, secolul ajungînd la 91 de ani. „Niciun calendar creat de om nu a dovedit o asemenea calitate, să aplice o reformă fără să afecteze mecanismul propriu-zis al calendarului.“

Dacii au găsit soluția pe care noi încă o căutăm

Reformarea calendarului are o logică impresionantă, care îi uimește pe specialiștii de azi, pentru că oferă o soluție pe care noi nu am găsit-o încă. „Am zice că prea înțelepții arhitecți ai sanctuarelor au procedat la reformarea sistemului cu secole de 104 ani nu numai din motive de a spori exactitatea calendarului (care, oricum, era superioară oricărui alt calendar din antichitate), ci și pentru un alt motiv: în sistemul cu secole de 104 ani, prin corectura cu o zi ce se aplica la mileniul de 520 ani, timpul calendaristic devansa timpul astronomic cu aproximativ 1,5 ore, de aici rezultînd că, vreme de aproximativ un an, timpul calendaristic mediu mergea înaintea timpului astronomic exact. Această defecțiune, a devansării timpului astronomic exact în momentul corecturii cu o zi, o are și calendarul nostru actual, dar noi, oamenii civilizației secolului XX, nu am găsit încă o modalitate de reformă a calendarului pentru a o remedia“. Cît despre identitatea reformatorului, se presupune că ar fi fost Zamolxe însuși sau Dromihete sau regele Oroles sau Deceneu, marele preot al strămoșilor noștri. Cert este că ansamblul de la Sarmizegetusa este încărcat de mesaje pentru generațiile viitoare. Primul, cel al măsurării trecerii timpului, a fost descifrat. Nu există o interpretare mai bună. Chiar dacă e greu de urmărit, metoda de numărare și marcare a unităților de timp explicată de Bobancu, Poenaru și Samoilă este chiar cea originală. Cei trei universitari brașoveni ne-au învățat să citim corect timpul de la Sarmizegetusa.

Cei trei profesori de la Brașov

• Emil Poenaru (1932-2012) s-a născut la Blaj, într-o familie de intelectuali. În 1955 a absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Între 1955 și 1959 a fost asistent la Cluj, după care a îndeplinit, pînă în 1963, funcția de procuror la Procuratura Regiunii Brașov. Între 1966 și 1974 a fost redactor al Revistei „Astra“, iar din 1974 a predat la Universitatea din Brașov. Profesorul Emil Poenaru a fost un prolific autor de cărți de specialitate, părerile și opiniile sale fiind recunoscute drept contribuții valoroase la dezvoltarea dreptului. A scris sute de articole de specialitate, dar și eseuri, studii și comunicări și trei romane, șapte piese de teatru jucate pe scenele din România și alte opt piese de teatru publicate în volum.
• Prof. dr. ing. Cornel Samoilă s-a născut pe 11 octombrie 1941, la Focșani. A absolvit Liceul „Andrei Șaguna“ și Institutul Politehnic Brașov. În 1979, a obținut titlul de doctor inginer cu teza: „Contribuții asupra dezbaterii prin oscilare a formelor de turnare“. În prezent, predă cursurile de Cuptoare Metalurgice, Tratamente Termice, Transferul de căldură, Managementul Proiectelor, la Universitatea „Transilvania“ din Brașov. În perioada 1982-1990, a fost Prodecan al Facultății TCM, apoi Prorector, iar azi este Decan al Facultății de Știința și Ingineria Materialelor.
• Prof. univ. dr. ing. Șerban Bobancu este în prezent tot la Universitatea „Transilvania“, unde coordonează lucrări de doctorat în specialitatea „Creativitate și inventică“.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:


Articole la Reportaj

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov

Țăranul care a intrat în istoria artei


Brâncusi, misterul fără sfîrșit




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Update: 60 de persoane evacuate din blocul afectat de explozie


    Azi 10:12
  • ➤ Sport


    Muntele i-a ucis! Alpiniștii brașoveni Geta Popescu și Erik Gulacsi au murit în avalanșa din Retezat!


    22.04.2017
  • ➤ Sport


    Liga 3. Victorii pentru AFC Hărman și Cetate Rîșnov


    22.04.2017
  • ➤ Religie


    Duminică îl sărbătorim pe Sfîntul Gheorghe, purtătorul de biruință


    22.04.2017
  • ➤ Life


    "Ghost in the Shell", o lume pe cît de departe, pe atît de aproape (VIDEO)


    22.04.2017
  • ➤ Sport


    Fed Cup. România – Marea Britanie 1-1. Scandal monstru cu Ilie Năstase !


    22.04.2017
  • ➤ Sport


    A doborît recordul Nadiei Comăneci!


    CE de gimnastică de la Cluj. Marian Drăgulescu a cîștigat medalia de aur la finala de la sol!


    22.04.2017
  • ➤ Sport


    Fed Cup. Simona Halep a învins-o pe Heather Watson. România – Marea Britanie 1-0.


    22.04.2017
  • ➤ Sport


    Ilie Năstase, în centrul unui scandal, înainte de Fed Cup


    22.04.2017
  • ➤ National


    Trei cutremure cu magnitudini între 2,4 și 2,8 au avut loc vineri în Buzău, Vrancea și Galați


    22.04.2017
  • ➤ International


    Bază militară din Afganistan, atacată de talibani: Peste 140 de morți


    22.04.2017
  • ➤ Sport


    Consilierul lui Dunca, mai tare ca Monica Iagăr și Constantina Diță


    Un brașovean în fruntea atletismului românesc


    21.04.2017
  • ➤ National


    În vîrstă de 52 de ani, mama unui tînăr mort în tragedia de la „Colectiv” a născut o fetiță


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Proiect pilot: Vot pe internet pentru Brașov, Rîșnov și Făgăraș


    21.04.2017
  • ➤ Sport


    AJF Brașov. Meciurile din Liga a 4-a și a 5-a Brașov, amînate din cauza condițiilor meteo nefavorabile


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Dragnea: La programul de guvernare am lucrat cu Darius Vâlcov, un om de bază. Vâlcov este trimis în judecată pentru trafic de influență și spălare de bani


    21.04.2017
  • ➤ Local


    21 de universități din lume își trimit cadrele didactice la Brașov, pentru „Iweek“


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Pîrtia Clăbucet, redeschisă în weekend pentru schi


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Arbori prăbușiți pe străzile din Brașov. Patru mașini și o rețea electrică au fost afectate


    21.04.2017
  • ➤ International


    Belarus: Copii și tineri aflați în pragul înfometării, descoperiți în orfelinate


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Casă distrusă de flăcări, pe Valea Rîșnoavei


    21.04.2017
  • ➤ Sport


    Semifinalele Champions League: Real Madrid - Atletico Madrid / Juventus - AS Monaco


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Serialul "Dosarele X" revine pe micile ecrane cu un nou sezon


    21.04.2017
  • ➤ Sport


    Fed Cup. Halep - Watson, primul meci al întîlnirii România - Marea Britanie


    21.04.2017
  • ➤ National


    România exportă vaccin împotriva rujeolei, deși acesta lipsește din spitalele de la noi și mor tot mai mulți copii din cauza viruslui


    21.04.2017
  • ➤ Sport


    Messi și Ronaldo, protagoniștii unui graffiti controversat înainte de "El Clasico" (VIDEO)


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Coloane de 6 km, la Predeal, din cauza ninsorii


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Brașovean cercetat penal pentru arme deținute ilegal


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Tîlhărită de fostul iubit, într-o stație de autobuz


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Accident cu cinci victime, pe DN13, pe Valea Bogății


    21.04.2017
  • ➤ Local


    Primarul din Predeal, Liviu Cocoș, condamnat definitiv la un an cu suspendare, în dosarul ANL


    21.04.2017
  • ➤ International


    Atacul de la Paris, revendicat de organizația teroristă Stat Islamic


    21.04.2017
  • ➤ International


    Autorul atacului ce a vizat echipa de fotbal Borussia Dortmund, arestat. Motivul a fost unul financiar, nu terorist


    21.04.2017
  • ➤ Life


    „Aurul verde“ al planetei


    Opt lucruri pe care nu le știai despre fistic


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Fini și ușori


    „Wool Lounger“, cei mai confortabili pantofi din lume?


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Protejează dantura


    Prima cafea din lume care arată precum apa


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Labfresh


    Cămașa din material „smart“ care nu se pătează


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Capitala „street food“ a lumii interzice mîncarea vîndută pe stradă


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Degustarea vinului stimulează creierul mai mult decît matematica


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Sticla din hîrtie eco friendly


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Se despart după 12 ani


    Ben Affleck și Jennifer Garner au petrecut Paștele împreună la două zile după ce au depus actele de divorț


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Cine poate, poate


    Delia a fugit la Roma doar ca să scape de vremea rea


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Viața lui Pierce Brosnan: „Tristețea stă lîngă mine“


    21.04.2017
  • ➤ Life


    O româncă e noua Demi Moore la Hollywood


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Ideea împărătesei Ecaterina a II-a


    Unul dintre cele mai grandioase muzee din lume are „angajate“ 74 de pisici


    21.04.2017
  • ➤ Life


    În familie


    Jennifer Lopez și Alex Rodriguez au petrecut Paștele în Republica Dominicană


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Cîinii îi pot ajuta pe copii să citească mai bine


    21.04.2017
  • ➤ Life


    Emma Bunton: Este posibil ca Spice Girls să se reunească


    21.04.2017
  • ➤ Prima pagina


    Iarna din aprilie strică sărbătoarea orașului


    Zilele Brașovului se amînă cu o săptămînă


    21.04.2017
  • ➤ Eveniment


    S-a întors urgia


    Copaci căzuți și circulație îngreunată pe drumurile din județ


    21.04.2017
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Prea puțin știute


    Șase sate minunate din Brașov

    Articolul următor

    Lege nouă pentru un obicei vechi


    Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 22.638 milisecunde, încărcat în milisecunde