Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Au spart „codul dacic“


Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 11.03.2016
• Profesorii Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu de la Universitatea din Brașov sînt autorii unicei teorii științifice care a reușit să interpreteze corect calendarul de piatră al dacilor
Calendarul de la Sarmizegetusa este unul dintre cele mai precise instrumente de măsurare a timpului din antichitate. Piesele care îl compun, pietre sau bușteni, au anumite semnificații, deslușite abia după 2.000 de ani, de trei cercetători brașoveni. Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu de la Universitatea din Brașov au reușit să sparg㠄codul dacic“. Mai precis, au descifrat rostul fiecărui stîlp din acest complex megalitic, reușind astfel să citească misteriosul calendar astronomic. Așa am aflat că dacii calculaseră mai precis decît mayașii lungimea anului, diferența dintre anul dacic și cel antropic fiind de numai 0,000001 zile. Lespezile și stîlpii antici, care înseamnă zile, săptămîni, ani și secole dacice (de altă durată decît cele cunoscute), i-au condus pe brașoveni la concluzia că strămoșii noștri au reușit să stocheze la Sarmizegetusa informații de astronomie, matematică, trigonometrie extrem de exacte care, odată înțelese, nu doar că măsoară timpul, dar aruncă o privire și în viitor.

Mesajul dacic, deslușit de trei profesori

Dacii au măsurat timpul cu ajutorul unui calendar care indica timpul, dar servea și la îndeplinirea ritualurilor religioase. Erau astronomi pricepuți. Au făcut măsurători pe stele, utilizînd coordonate orare, și nu orizontale, aproape de nivelul mării, așa cum procedau, de exemplu, egiptenii. Sarmizegetusa, capitala regatului dac, cel mai amplu complex de locuire dacică, a fost construită la mijlocul sec. I î.Hr. și cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Calendarul de la Sarmizegetusa este unul în aer liber, pentru a nu ascunde Soarele, venerat de daci. Găsim aici un soare de andezit, cu un diametru de 7,1 m, avînd în centru un disc de 1,5 m diametru. Se pare că ajuta la stabilirea orei exacte a meridianului locului. Dar calendarul este compus din mai multe grupuri de piese, constituind două sanctuare rotunde și două patrulatere. Acest complex a atras atenția profesorilor brașoveni Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu, care au publicat în revista „Magazin istoric“ (nr. 123-124, iunie 1977) o teorie care a buimăcit lumea științifică, dar care a elucidat o enigmă veche de 2.000 de ani. Practic au reușit să citească ceasul pe imensul calendar dacic. Concluziile lor au rămas valabile pînă în ziua de azi.

Un stîlp înseamnă o zi

Cei trei profesori au pornit de la analiza cercurilor. Astfel, micul sanctuar rotund este alcătuit din 114 piese: 13 lespezi și 101 stîlpi. Un stîlp reprezintă 1 zi, cea mai mică unitate de măsurare a timpului din acest calendar. Lespezile erau elemente de separare pe care se însemnau săptămînile și anii. Au observat 8 grupe de cîte 8 stîlpi, 1 grupă de 7 stîlpi, 3 grupe de cîte 8 stîlpi, 1 grupă de 6 stîlpi. De aici au dedus, prin calcule riguroase, c㠄13 ani astronomici corespund cu 47 circumferințe ale micului sanctuar, după care mai este necesară o singură zi de corectură (e posibil să fi fost o zi de sărbătoare). Avem, astfel, prima concluzie importantă: calendarul dacic avea la bază un ciclu de 13 ani, încheiat cu o zi de corectură. Aceleași calcule arată că un an dacic avea 47 săptămîni“. Cu aceste rezultate n-ajungem nicăieri, nu seamănă cu sistemul de măsurare a timpului cu care sîntem obișnuiți. Dar profesorii Bobancu, Poenaru și Samoilă au mers cu calculele mai departe, reușind în cele din urmă să decripteze complet calendarul. Ei au constatat că utilizatorii acestui calendar au punctat 8 săptămîni de 8 zile, urmate de o săptămînă de 7 zile, trei săptămîni de 8 zile și o săptămînă de 6 zile. În consecință, anul avea, la daci, cînd 365, cînd 364, cînd 367 zile, exact în această ordine.

Anul nu începea la dată fixă

Cercetătorii au mai constatat că anul nu începea la dată fixă, ca în calendarul gregorian de azi, ci în aceeași zi a săptămînii. „Pe lîngă faptul că dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichității, acesta are o proprietate unică: anul începe cu prima zi a unei săptămîni și se termină în ultima zi a alteia“. „Divizarea micului sanctuar în 13 grupe nu este, deci, întîmplătoare, ci căutată, și are calitatea că, datorită ei, anii dacici încep totdeauna în prima zi a unei grupe, sfîrșindu-se, deci, totdeauna în ultima zi a unei grupe, iar toate cele 13 zile de început ale celor 13 grupe sînt, în decursul unui ciclu, o singură dată zile de început de an. Faptul că anii dacici nu începeau și nu se sfîrșeau cu oricare dintre zilele săptămînii (fiindcă se propune echivalența: o grupă egal o săptămînă), este o proprietate interesantă, o calitate pe care nu o are nici calendarul actual“. Părerea autorilor este c㠄prin eleganța, funcționalitatea și simplitatea soluțiilor matematice pe care le încorporează (și exprimă geometrizat), micul sanctuar circular este cea mai frumoasă operă de artă pe care a creat-o gîndul uman în strădania sa de a cuantifica timpul“.

Ziua curentă, marcată cu cursor

Ca să citim un an, trebuie să alegem o lespede, nu contează care, să parcurgem micul sanctuar rotund de trei ori și să adăugăm 8 săptămîni. Se marchează anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns și se începe noul an de la stîlpul următor, în sens trigonometric (anti-orar). Toate lespezile vor fi marcate în 13 ani (exact cîte lespezi sînt). În acest interval, anul dacic rămîne în urmă cu 1 zi față de anul tropic și se aplică corecția de o zi. Faptul că acest imens calendar putea fi citit din oricare punct cardinal ai fi venit, pornind de la oricare stîlp, „vrea, parcă, să ne pună că noi, oamenii, care intrăm în viață, fiecare într-o zi oarecare, ne trăim timpul nostru (dintre naștere și moarte), putînd începe numărătoarea zilelor de oriunde (așa cum și facem), înscriindu-ne, pentru o vreme, cît durează viața noastră, în scurgerea timpului“. Însemnarea zilelor se făcea cu un cursor (un obiect atîrnat de un cîrlig în vîrful stîlpului). Cînd se epuiza o săptămînă, se marca pe absida marelui sanctuar circular. Cînd se termina anul, „pe circumferința micului sanctuar circular, se însemna lespedea dintre ultimul stîlp al ultimei perioade parcurse și primul stîlp al noului an“.

Vara dacică avea 21 de săptămîni

Lespedea are rolul de a face corectura cu o zi la un ciclu de 13 ani, nu la 4, cum sîntem obișnuiți azi. La patru lespezi se obține „unitatea de timp superioară unui asemenea ciclu și anume perioada dacică de 52 de ani“. Respectînd ciclurile agrare, „anul dacic era subîmpărțit în trei părți (trimestre), avînd durata și succesiunea 13-21-13 săptămîni“. Deci vara are 21 de săptămîni, toamna 13 săptămîni, iarna 13 săptămîni. Primăvara lipsește. Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice și ar fi, spre deosebire de primul (civil), unul cu destinație religioasă. Cercul exterior este alcătuit din 104 lespezi care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc este format din 210 piese: 180 de stîlpi despărțiți în 30 de grupuri de cîte 6. Al treilea cerc, la o distanță considerabilă de primele două, este format din 68 de stîlpi aranjați în 4 grupuri despărțiți de lespezi în următoarea ordine: 17 stîlpi - 4 lespezi - 18 stîlpi - 3 lespezi - 16 stîlpi - 4 lespezi - 17 stîlpi - 4 lespezi. Lespezile din cercul mic și cele din absidă formează 2 axe perpendiculare. Pe direcția celei orizontale, se află pragul de acces, un pătrat de 4x5 lespezi. Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar: un an se obține prin două rotații ale cercului mijlociu, concomitent cu parcurgerea cercului mic. Un stîlp din absidă reprezintă un an. Rotindu-ne de 13 ori în jurul cercului mare, obținem, în 13 ani, o diferență de 68 de zile. Exact atîția stîlpi sînt în cercul mic. Fiind un calendar religios, profesorii brașoveni au presupus că acesta era și numărul zilelor de sărbătoare.

13, „unitatea temporală sacr㓠a dacilor

Numărul 104 (cercul mare) este, la rîndul lui, multiplu de 13, și ar simboliza „secolul dacic“. Cît despre cursoare, spre deosebire de calendarul civil, accesibil oricui, în calendarul religios acestea nu erau vizibile. Numai preoții știau „unde a început și unde s-a sfîrșit un an, în ce an al ciclului sîntem, cîți ani mai sînt pînă la terminarea ciclului, sau cîte cicluri de 13 ani au trecut dintr-un secol dacic“. Cum aceste cursoare au dispărut, nici noi nu putem afla aceste repere temporare. Dintre sanctuarele patrulatere, singurul care conține repetitiv numărul 13 este cel cu patru șiruri de cîte 13 tamburi (un an). Calculele i-au condus pe cei trei brașoveni la o nouă concluzie: „ciclul superior secolului dacic (de 104 ani) ar avea 5 secole (520 ani), avansul calendarului dacic devenind egal cu o zi după 8.840 ani“, precizie fantastică pentru știința de acum două milenii! Cercetătorii au numit ciclul de 13 ani „unitate temporală sacră“, dar au constatat că unitatea superioară, de 520 de ani, nu este doar un calcul pe hîrtie, ci este marcată și în calendar. Și încă prin cele mai mari piese de piatră, situate pe terasele cele mai înalte. „Este suficient să privim cel mai mare și mai impresionant dintre toate monumentele Sarmizegetusei, și anume sanctuarul mare dreptunghiular, format din 4 aliniamente de cîte 10 tamburi de andezit. Pentru acest sanctuar, propunem deci echivalența: 1 tambur = un ciclu de 13 ani“.

O precizie uimitoare

Universitarii brașoveni au mai calculat și cîte secole dacice (104 ani) ar trebui să se scurgă pentru ca măsurătorile dacilor să coincidă cu cele științifice. S-a ajuns la concluzia că sînt necesare 25 de secole, deci în anul 2275, după mai multe corecții succesive prevăzute de savanții daci, calendarul de la Sarmizegetusa va indica ziua și ora exactă (timpul astronomic). Calendarul gregorian, fiind mai lung cu 0,0003 zile decît anul tropic, întîrzie față de acesta cu o zi la 3.300 ani. „Exactitatea calendarului era atît de mare încît, teoretic vorbind, ar mai fi fost nevoie de încă o zi de corectură abia la 5.055.555,55505 ani“. Autorii compară precizia calendarului dacic cu celelalte sisteme cunoscute și observă că strămoșii noștri au făcut cea mai bună aproximare, mai bună decît cea a calendarului gregorian, unde anul are 365,242500 zile. Calendarul dacic are 365,242197 zile, iar valoarea anului tropic este de 365,242198 zile. Dar uimitorul calendar conține și alte surprize care dovedesc cunoștințele avansate ale locuitorilor acestor meleaguri. Calendarul megalitic a pornit cu un secol de 104 ani, dar universitarii brașoveni au observat că sistemul a suferit o reformare, secolul ajungînd la 91 de ani. „Niciun calendar creat de om nu a dovedit o asemenea calitate, să aplice o reformă fără să afecteze mecanismul propriu-zis al calendarului.“

Dacii au găsit soluția pe care noi încă o căutăm

Reformarea calendarului are o logică impresionantă, care îi uimește pe specialiștii de azi, pentru că oferă o soluție pe care noi nu am găsit-o încă. „Am zice că prea înțelepții arhitecți ai sanctuarelor au procedat la reformarea sistemului cu secole de 104 ani nu numai din motive de a spori exactitatea calendarului (care, oricum, era superioară oricărui alt calendar din antichitate), ci și pentru un alt motiv: în sistemul cu secole de 104 ani, prin corectura cu o zi ce se aplica la mileniul de 520 ani, timpul calendaristic devansa timpul astronomic cu aproximativ 1,5 ore, de aici rezultînd că, vreme de aproximativ un an, timpul calendaristic mediu mergea înaintea timpului astronomic exact. Această defecțiune, a devansării timpului astronomic exact în momentul corecturii cu o zi, o are și calendarul nostru actual, dar noi, oamenii civilizației secolului XX, nu am găsit încă o modalitate de reformă a calendarului pentru a o remedia“. Cît despre identitatea reformatorului, se presupune că ar fi fost Zamolxe însuși sau Dromihete sau regele Oroles sau Deceneu, marele preot al strămoșilor noștri. Cert este că ansamblul de la Sarmizegetusa este încărcat de mesaje pentru generațiile viitoare. Primul, cel al măsurării trecerii timpului, a fost descifrat. Nu există o interpretare mai bună. Chiar dacă e greu de urmărit, metoda de numărare și marcare a unităților de timp explicată de Bobancu, Poenaru și Samoilă este chiar cea originală. Cei trei universitari brașoveni ne-au învățat să citim corect timpul de la Sarmizegetusa.

Cei trei profesori de la Brașov

• Emil Poenaru (1932-2012) s-a născut la Blaj, într-o familie de intelectuali. În 1955 a absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Între 1955 și 1959 a fost asistent la Cluj, după care a îndeplinit, pînă în 1963, funcția de procuror la Procuratura Regiunii Brașov. Între 1966 și 1974 a fost redactor al Revistei „Astra“, iar din 1974 a predat la Universitatea din Brașov. Profesorul Emil Poenaru a fost un prolific autor de cărți de specialitate, părerile și opiniile sale fiind recunoscute drept contribuții valoroase la dezvoltarea dreptului. A scris sute de articole de specialitate, dar și eseuri, studii și comunicări și trei romane, șapte piese de teatru jucate pe scenele din România și alte opt piese de teatru publicate în volum.
• Prof. dr. ing. Cornel Samoilă s-a născut pe 11 octombrie 1941, la Focșani. A absolvit Liceul „Andrei Șaguna“ și Institutul Politehnic Brașov. În 1979, a obținut titlul de doctor inginer cu teza: „Contribuții asupra dezbaterii prin oscilare a formelor de turnare“. În prezent, predă cursurile de Cuptoare Metalurgice, Tratamente Termice, Transferul de căldură, Managementul Proiectelor, la Universitatea „Transilvania“ din Brașov. În perioada 1982-1990, a fost Prodecan al Facultății TCM, apoi Prorector, iar azi este Decan al Facultății de Știința și Ingineria Materialelor.
• Prof. univ. dr. ing. Șerban Bobancu este în prezent tot la Universitatea „Transilvania“, unde coordonează lucrări de doctorat în specialitatea „Creativitate și inventică“.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Incendiu în Cetatea Rîșnov


    Azi 18:14
  • ➤ Știri Brasov


    Accident cu 5 victime la Predeal


    Azi 16:33
  • ➤ Știri Brasov


    43 de cazuri noi de COVID la Brașov, 391 în țară


    Azi 13:01
  • ➤ Știri Brasov


    Încă două medii de 10 la BAC, la Brașov, după contestații


    Azi 12:39
  • ➤ Știri Brasov


    sondaj IRES:7 din 10 români nu au încredere în romi și doar unul din zece i-ar accepta în familie


    Azi 12:26
  • ➤ Știri Brasov


    36 de cazuri noi deCOVID la Brașov, 416 în țară


    04.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Puțini pacienți cu COVID-19 din Brașov au solicitat externarea, a anunțat DSP


    04.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Ministrul Boloș promite sprjin guvernamental pentru Aeroportul Brașov


    04.07.2020
  • ➤ Sport


    Sergiu Buș, strigăt de disperare: ”Avem voie în România să fim neplătiți? Să fim mințiți?


    04.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Efectele deciziei CCR: De ieri, pacienții cu COVID pot pleca la cerere din spitale


    04.07.2020
  • ➤ Sport


    AJF Brașov. Inter Cristian – Olimpic Zărnești, derbiul optimilor Cupei României. Programul meciurilor


    04.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Școala Profesională Kronstadt din Brașov, model pentru ministrul fondurilor europene


    03.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Jean Castex, nominalizat de Macron în funcția de premier al Franței


    03.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    ALARMANT! 62 de cazuri noi de COVID la Brașov


    03.07.2020
  • ➤ International


    Criză în Franța:Guvernul condus de premierul Edouard Philippe a demisionat


    03.07.2020
  • ➤ Comunicate


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Considerații privind managementul bazinului hidrografic Tărlung, amonte de acumularea Săcele, în contextul schimbărilor climatice


    03.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    684 pacienți COVID vindecați și 78 de decese, la Brașov. Niciun pat liber la ATI


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    După un de pauză, Ana Berbece va juca din nou handbal la Corona . „Îmi este dor de handbal”


    03.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    10 străzi din Brașov rămân fără apă


    03.07.2020
  • ➤ Cititori


    Unde găsim pompe și hidrofoare pentru o apă mai curată


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    AJF Brașov decide campioana din Liga 4 pe teren. Sistemul adoptat și datele de disputare ale meciurilor


    03.07.2020
  • ➤ Prima pagină


    Sistemul inteligent de acces de pe str. Postăvarului, fraudat de șmecheri


    03.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Fostul primar din Cristian a fost condamnat pentru pedofilie


    03.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Pe cont propriu


    Spitalul Regional Brașov nu este în vederea Guvernului


    03.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Ministrul Fondurilor Europene va fi azi la Brașov


    03.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Albinele și viespile au invadat Brașovul


    03.07.2020
  • ➤ Actualitate


    A fost, dar n-a fost


    DSP Brașov nu permite deschiderea Centrului de Agrement din Poiana Brașov


    03.07.2020
  • ➤ Actualitate


    7 ani de la despărțirea de Octavian Căpitanu


    03.07.2020
  • ➤ National


    Un pas


    Guvernul pregătește redeschiderea restaurantelor


    03.07.2020
  • ➤ National


    România primește din nou cartonaș galben din cauza tăierilor ilegale și a poluării


    03.07.2020
  • ➤ Actualitate


    Protejată de lege


    „Floarea de colț“, minunea care unește Munții Făgărașului cu Himalaya


    03.07.2020
  • ➤ Life


    Viața, ca în telenovele


    Victoria Răileanu a divorțat


    03.07.2020
  • ➤ Life


    Adelina își vinde rochia de mireasă și donează banii


    03.07.2020
  • ➤ Life


    Șerban Copoț, tată pentru a treia oară


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    SFAT EXPRES


    Nectarina previne anemia și obezitatea


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    Vlad Mitrea a semnat cu Sepsi OSK


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    Veste șoc la Petrolul


    Coronavirusul lovește Liga 2


    03.07.2020
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov


    Telenovela Alexandru David


    03.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Centrul de Agrement din Poiana Brașov nu se redeschide! DSP nu a dat avizul


    02.07.2020
  • ➤ Sport


    Focar de corononavirus la Petrolul! Meciul UTA - Petrolul, amânat! Și un arbitru a fost testat pozitiv!


    02.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Un fost fotbalist din Făgăraș s-a aruncat în fața trenului


    02.07.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Explozie a numărului de îmbolnăviri: 56 de cazuri noi de COVID în Brașov, 450 în țară


    02.07.2020
  • ➤ Sport


    CSM Corona Brașov a transferat o internațională din Muntenegru


    02.07.2020
  • ➤ Prima pagină


    Un copil de 3 ani, infectat cu COVID-19


    02.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Fiul unui primar brașovean i-a tăiat degetul unui orfan și i l-a aruncat la câini


    02.07.2020
  • ➤ Eveniment


    După doi ani de șantier


    Fosta bancă săsească de pe str. Michael Weiss a ajuns la finisaje


    02.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Tronsonul Cristian – Râșnov al autostrăzii, la jumătate


    02.07.2020
  • ➤ Eveniment


    Licitație de peste 65 de milioane de lei pentru modernizarea drumului de la Rupea la Jimbor


    02.07.2020
  • ➤ Actualitate


    Sprijin


    Cursuri de vară pentru elevii care nu au putut face ore online


    02.07.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Prea puțin știute


    Șase sate minunate din Brașov

    Articolul următor

    Lege nouă pentru un obicei vechi


    Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 72 milisecunde, încărcat în milisecunde