Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Ulița satului din Dãișoara e plină de culoare(foto:Florin Bucuțea)
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 26.02.2016
• Pe ulițele din Dăișoara, Boholț, Seliștat, Toarcla, Copăcel se văd urmele turmelor de vaci, dar și ale istoriei, tradițiilor și valorilor autentice
Dăișoara, Boholț, Seliștat, Toarcla, Copăcel sînt sate din județul Brașov. Poate ați auzit de ele. Dar ați călcat vreodată prin aceste locuri? Știți cît sînt de frumoase? Uitate de timp și de autorități, aceste așezări de poveste mai sînt vizitate doar de fiii satului care se întorc din pribegie pe la casele părintești, să vadă locurile natale și neamurile. Aici oamenii se mai îmbracă încă în straie tradiționale, exact ca-n pozele cu strămoși din alt veac. Mai fac pîine în cuptor și merg la biserică și la cimitir cu regularitate seculară. Aici se ară cîmpul, se strînge fînul și se mulg vacile, se țese în război și se colindă. Sătenilor din aceste localități puțin le pasă că vremurile s-au schimbat, ei țin cu strășnicie la traiul patriarhal, sănătos, senin și înrădăcinat în valori. Nu sînt sate vestite, cum e Viscri. Pe-aici nu trec prinți și politicieni, nu vin televiziunile. Dăișoara, Boholț, Seliștat, Toarcla, Copăcel sînt sate încărcate de istorie, legende și locuri pitorești, dar pe care nimeni nu le-a inclus în vreun circuit turistic, deși poarta lor este larg deschisă. Aici se ascunde acea parte necunoscută a județului Brașovul. Monitorul Expres vă invită să aruncați o privire în lumea acestor sate frumoase, desprinse parcă din alt timp.

Bethleemul din Făgăraș

În Țara Făgărașului există o comună care poartă numele localității în care s-a născut Iisus. În dialectul săsesc și în germană, denumirea Becleanului este Bethlehem. Comuna, în componența căreia intră satele Beclean, Boholț, Calbor și Hurez, înseamnă 1.826 de suflete, majoritatea români (84,39%) ortodocși (93,48%). Satul este menționat pentru prima dată într-un document din 17 mai 1473, emis la București de către domnitorul muntean Radu cel Frumos. În anul 1733, cînd episcopul unit Inocențiu Micu-Klein a dispus realizarea unui recensămînt, la Beclean, ortografiat Bethlen, au fost recenzate 89 de familii, adică vreo 435 de persoane. Mai aflăm, din același registru, că de pe fînețele parohiei greco-catolice se strîngeau două care de fîn, în fiecare an. Atracțiile turistice ale comunei sînt: zona Boholț, mănăstirea Făget și lacul de agrement „Fîntînița Crăiesei“. Legenda acestei fîntîni vorbește de povestea de dragoste dintre o frumoasă fată și un principe al Transilvaniei. Boholț, mai demult Boholța (în dialectul săsesc Bachelz, Baxelts, în germană Bucholz, în maghiară Boholc) este locul de naștere al preotului Serafim Joantă (n. Romul Joantă, la 4 septembrie 1948), cleric ortodox român, Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale și de Nord. Școala din Boholț funcționează de 250 de ani.

Strada Românilor și lei pe biserică

Ungra e veche de cînd Țara Bîrsei, fiind menționată încă din 1211, cînd a fost localitate de graniță a teutonilor. Dar s-a găsit și un castru roman, Pons Vetus, semn că așezări prin această parte au fost din cele mai vechi timpuri. Istoria Ungrei a fost consemnată într-o cronică foarte veche, de care își mai amintesc doar bătrînii satului și pe care a consultat-o și istoricul Nicolae Iorga. Cronica în limba germană spune că, în secolul XVI, noii veniți în sat nu erau primiți direct în vatra satului, ci erau dirijați pe o vale, și numai ulterior, după ce făceau dovada bunei purtări, convingînd mai marii satului că sînt harnici și cinstiți, dobîndeau dreptul de a se stabili în perimetrul satului. Vechea vatră se numește Strada Românilor, dar i se mai spune și Prund sau Panchea. Cronica, pierdută după 1989, vorbește și de istoria Bisericii Fortificate Evanghelice. A fost ridicată în secolul XIII, în stil romanic, fortificată cu ziduri de apărare împotriva năvălitorilor. Zidurile de nord și de sud erau duble, astfel încît în spațiul dintre ele, în cazul unui asediu, puteau fi ascunși copiii și proviziile. În portalul acestei biserici sînt zidite capete de leu care au provenit din ruinele castrului roman. Biserica din Deal, vechea biserică ortodoxă a satului, datează din prima jumătate a secolului XIX, iar cea nouă a fost ridicată în plin regim comunist, de ungreanul Bucur Șchiopu (1911-1991), om politic socialist (ministru, ambasador), profesor, eseist, economist.

Dăișoara, sătucul cu doi academicieni

În componența comunei Ungra intră și un sătuc, Dăișoara. În dialectul săsesc, i se spune Dol, Longendöl, în germană Langenthal, în maghiară Longodár. În fața școlii gimnaziale e un obelisc reprezentînd Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. E făcut din tuf vulcanic, în 1926, iar pajura tronează la o înălțime de 3 metri. În acest sat s-a născut Gheorghe Mihăilă (1930-2011), lingvist, istoric literar, membru titular al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai mari slaviști din România. Tot din Dăișoara se trage, prin mamă, și scriitorul Emanoil Bucuța, membru corespondent al Academiei Române. La Dăișoara, zestrea etnografică este deosebit de bogată. Cel mai de preț lucru pentru tradiția satului îl reprezintă costumul popular, păstrat cu respect și mîndrie pînă în zilele noastre, cînd este purtat la zile de sărbătoare și nunți. În casele oamenilor se găsesc încă mobile pictate, specifice culturii transilvane. Frumusețea satului este dată și de arhitectura transilvană autentică cu influențe saxone, specifică satelor din zonele sudice ale regiunii. Casele sînt mari, cu porți de intrare înalte și anexe gospodărești încăpătoare. Ferestrele sînt dotate cu obloane numite „table“, frumos decorate. Predomină albul, verdele și combinațiile pastel.

„Locul fericit“ și „Gînditoarea de la Toarcla“

Satul Seliștat face parte din comuna Șoarș și este unul dintre cele mai izolate sate din județul Brașov. Prima atestare istorică a localității apare în anul 1206, sub denumirea de „Selgestat“ sau „Felix locus“, fiind una dintre primele așezări ale sașilor din Transilvania. În Seliștat se află o cetate țărănească care adăpostește o impresionantă biserică evanghelică în stil gotic. Clădit între anii 1300-1350, locașul a intrat într-un proces de restaurare. Toarcla e al doilea Prejmer al județului. Aceasta deoarece mai demult i se spunea Preșmer sau Prejmerul Mic. Satul făgărășean, aflat la granița cu județul Sibiu, ține de comuna Cincu. N-are mai mult de 200 de locuitori. Cîndva a fost locuit de sași, care după 1990 și-au lăsat în urmă casele și biserica evanghelică, ridicată în secolul XIII, și au plecat. Toarcla a fost menționat și în vestita „Cosmografie“ editată de Honterus, dar și pe cea mai veche hartă a Transilvaniei, în 1532, cu numele de Tartyl/Tarteln. Această comunitate mică a dat, în decursul timpului, un număr impresionant de intelectuali: 12 preoți, trei medici, doi colonei în armată, un maior, nouă învățători, trei juriști. Biserica ortodox㠄Sfîntul Mucenic Dimitrie“ este zugrăvită cu motive naționale. La intrarea în sat te întîmpină o statuie pe care nimeni nu știe cine a sculptat-o și a așezat-o acolo. Unii cred că ar fi un trovant. I se spune „Gînditoarea de la Toarcla“ sau „Piatra lui Ghell“.

Copăcel, satul mitropolitului

Geografic comuna Hîrseni face parte din Țara Oltului sau Țara Făgărașului, Terra Blahorum sau Țara Românilor. Cele patru sate ale comunei Hîrseni sînt Hîrseni, Copăcel, Sebeș, Mărgineni și cătunul Măliniș. Nicolae Iorga spunea că numele derivă de la un nobil român, Hîrsu. Istoricul Augustin Bunea punea întemeierea acestei comune în legătură cu familii venite din Istria, colonizate în aceste părți și care purtau numele de Hersenicus. Cert e că atestările documentare provin din secolul XIII, de la venirea primilor coloniști sași. Au fost descoperite însă și așezări dacice din secolele II și I î.H. Copăcelul a dat Ardealului un mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș, Î.P.S. Dr. Vasile Suciu. Aici există un muzeu sătesc cu exponate reprezentative pentru tradițiile și meșteșugurile locale, pentru istoria localității și a zonei. Muzeul a primit numele profesorului Matei Mînea, cel care, cu aproape o jumătate de secol în urmă, a avut inițiativa înființării acestui așezămînt cultural și a început să strîngă lucruri de la săteni. Multe sînt obiecte de patrimoniu, valoroase pentru că vorbesc despre modul de viață, folclorul și credințele vechilor locuitori ai satului. Mic, dar extrem de activ, Copăcelul are un festival local în preajma zilei Sf. Ștefan, parada cetelor de feciori, Ziua Eroilor. Mărgineni apare pentru prima oară în 1437, într-un document emis de Vlad Dracul, prin care dăruia lui Stanciu Tatu și fiilor săi acest sat cu tot ce avea comunitatea: moară, pădure, pămînt, animale. În Mărgineni s-a născut Baronul David Urs de Mărgineni (1816-1897). A fost un înalt ofițer român în armata imperială austriacă, decorat cu Ordinul Militar Maria Terezia.

Legendele din Bărcuț

Comuna Șoarș este compusă din 5 sate: Soarș, Felmer, Bărcuț, Rodbav și Seliștat. Bărcuțul a fost locuit încă de pe vremea dacilor, dar este atestat istoric în anul 1206, într-o scrisoare a regelui Andrei al II-lea. Brigittenau, denumire folosită chiar și la mijlocul secolului al XIX-lea, după inscripția din interiorul bisericii săsești, ar fi denumirea localității din Germania din care au venit, în secolul XII, coloniștii sași de aici. Legenda spune că numele satului vine de la „Fîntîna Mielului“. Un păstor se ruga Maicii Domnului să îi scoată în cale o apă, ca să-și adăpostească mioarele însetate. Ca prin minune, un mielușel a lovit pămîntul cu copita și din acel loc a început să iasă un fir de apă. Oamenii au săpat o fîntînă în acel loc, care nu a secat niciodată, chiar pe cea mai mare secetă. Fîntîna a supraviețuit în curtea unui localnic care a astupat-o, fiindcă mai avea încă trei. „Lacul neamțului“ are și el o legendă. Se spune că, demult, o femeie topea cînepă. În timp ce se afla pe malul lacului, a venit un neamț călare și a vrut s-o batjocorească. Aceasta însă, cunoscînd locul, a intrat în apă, forțîndu-l pe neamț să intre după ea. Dar apa era adîncă, așa că bărbatul s-a înecat, împreună cu calul său.

Satul cu „Lole“ și filme de război

Biserica ortodoxă din Bărcuț poartă hramul „Sfîntul Nicolae“ și a fost construită în anul 1845. Biserica evanghelică e veche din secolele XII-XIII. Turnul a fost construit cu piatră și bulgări de var nestins. Satul Bărcuț este consemnat de Camil Petrescu în romanul „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război“, deoarece aici au avut loc lupte aprige, la care a participat însuși scriitorul. În anii 1984-1985, în Bărcuț s-au filmat mai multe scene din filmul „Noi, cei din linia întîi“, regizat de Sergiu Nicolaescu. Fiii satului Bărcuț se întîlnesc în fiecare an, în prima sîmbătă din februarie, la „Balul însuraților“. Perechile îmbrăcate în costume populare dansează și se distrează, gospodinele etalează preparate tradiționale, iar bărbații băuturi producție proprie, renumitul rachiu de Bărcuț. Înainte de Postul Paștilor, sașii mascați serbeaz㠄Lolele“, pentru alungarea duhurilor rele. Un alt obicei săsesc era acela al Înălțării cununii, obicei care avea loc întotdeauna în ziua de Sf. Petru. Din crengi înfrunzite, flori și panglici colorate se împletea o cunună în formă de inimă care era înălțată pe un stîlp înalt din curtea bisericii săsești. Feciorul care reușea să se urce pe acest stîlp foarte înalt și aproape lucios și să pună Cununa Mare în vîrf, trebuia să țină de acolo o predică. Primea o vadră de vin și o farfurie plină cu gogoși. La ieșirea din Bărcuț există zăcăminte de gaze naturale și o sondă pentru exploatare care ar putea asigura nevoile locale. Deși atît de bogați în resurse naturale, localnicii nu sînt racordați la rețeaua de gaz, fac focul cu lemne. (Surse foto: primariasoars.ro, vamabuzaului.ro și facebook-Pro Boholt, Seligstadt, Tarcla-Tarteln, Fiii Satului Harseni, Oamenii din Ungra)

Cascadele care urlă

• Vama Buzăului este situată pe hotar, unind Transilvania de Muntenia. Locul păstrează încă vestigii care amintesc de istoria de secole a așezării: ruinele cetății Cruceburg din trecătoarea Tabla Buții, ruinele unei biserici catolice din secolul XV și anexele oficiului vamal, cele șapte Festung-uri (întăriri) de tipul taberelor militare amplasate în trecătoare, acolo unde era vama. Se mai pot vedea și azi șinele mocăniței care circula între Vamă și Mîneciu, ducînd lemne, grîne și cherestea, la schimb cu struguri sau porumb. Mocănița a circulat pînă prin anii ’60. Cînd spui Vama Buzăului imediat te gîndești la Rezervația Valea Zimbrilor. Vama e străjuită de Munții Ciucaș, în care se găsește o minune a naturii, cascadele „Urlătoarea Mic㓠și „Urlătoarea Mare“. E fapt, e vorba de o înșiruire de cascade, care iau culoarea roșie a rocii pe care o macină de secole. Și care curg cu un tînguit, de unde și denumirea. E o zonă cu pace și liniște, oameni primitori, mai multe stîne de oi și de vaci, preparate tradiționale pe bază de lapte. Localitatea nu a fost colectivizată, iar azi se dezvoltă prin ferme mici, activități de prelucrare a lemnului și pensiuni turistice și agroturistice. Localnicii organizează anual carnavalul Fasching și Ziua Gospodarului Vămășan (15 august), Fii satului. Biserica ortodox㠄Înălțarea Domnului“ a fost construită în 1848. Ca atracții turistice mai trebuie amintite Rezervația naturală Tigăile din Ciucaș și Sfinxul Bratocei, formațiune megalitică în Munții Ciucaș. Vama Buzăului are în componență satele: Vama Buzăului, Acriș, Buzăiel și Dălghiu.

Ungra, satul primelor melodii terapeutice

• Mai găsim la Ungra și un mic muzeu etnografic și de istorie săsească, în care sînt expuse costume populare, un război de țesut, o vîrtelniță, fuior, fus, instrumente de tîmplărit, ulcele, cărți, fotografii precum și mecanismul vechiului ceas din turnul bisericii. O sărbătoare tradițională din Ungra este Faschingul (Fosnicul), ținută la sfîrșitul iernii, la care participă familiile căsătorite din sat. Se aduce mîncare de acasă, lumea se îmbracă în costume naționale și petrec împreună în sala mare a căminului cultural. Se danseaz㠄Hora Unirii“, pentru că Fosnicul se sărbătorește în preajma datei de 24 ianuarie. La Ungra se mai organizează și tîrguri locale de primăvară și de toamnă. Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial a fost dezvelit în anul 1936 și este opera sculptorului Tompa Iosif. Reprezintă, alegoric, „Victoria“, cu brațul drept ridicat, care ține în mîna stîngă o spadă, o cască și ramură de laur. Monumentul are o înălțime 4,75 m. Alexandru Andrieș, impresionat de frumusețea tradițiilor ungrene din perioada Crăciunului, a scos albumul „Ungra“, în anul 1996, primul material de terapie sonoră din România.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:


Articole la Reportaj

Lege nouă pentru un obicei vechi


Cum s-au luptat brașovenii cu „iarba dracului“

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Ultimele stiri
  • ➤ Eveniment


    Un pas decisiv


    CJ a dat comanda pentru proiectul tehnic al aeroportului


    Azi 09:32
  • ➤ Eveniment


    Acuzații de luare de mită


    Percheziții la Spitalul Județean și la cel de Pediatrie


    Azi 09:30
  • ➤ Eveniment


    32 de milioane de euro pentru repararea „Drumului de sub munte“


    Azi 09:28
  • ➤ Eveniment


    Accidente cu cinci răniți, la Rîșnov și Perșani


    Azi 09:27
  • ➤ Eveniment


    Unitatea Medico-Socială de la Sînpetru caută finanțare pentru reparații capitale


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Depozitul de gunoi de la Timiș-Triaj costă peste 9 milioane de euro


    Azi 09:25
  • ➤ Eveniment


    Minivacanță în instituțiile publice


    Azi 09:23
  • ➤ Actualitate


    Aventura s-a încheiat


    Un urs care se plimba noaptea prin centrul Brașovului a fost relocat în pădure


    Azi 09:20
  • ➤ Actualitate


    „My Fair Lady“ și „Țara Surîsului“, pe scena Operei


    Azi 09:19
  • ➤ Actualitate


    Legea grațierii a trecut de Senat prin adoptare tacită


    „Dacă senatorii s-au ascuns după deget, este treaba lor“


    Azi 09:16
  • ➤ Actualitate


    Poșta Română ia vacanță între 1 și 5 iunie 2017


    Azi 09:15
  • ➤ Actualitate


    Legea salarizării unitare va fi așa cum a fost prezentată


    Azi 09:14
  • ➤ Actualitate


    1 iunie cu Jocurile Copilăriei, la Zoo


    Azi 09:13
  • ➤ Actualitate


    Amenzi de 14.000 de lei la cinci restaurante din Săcele


    Azi 09:13
  • ➤ Actualitate


    Ministrul Sănătății susține că există stocuri suficiente de vaccin ROR în toată țara


    Azi 09:12
  • ➤ Economic


    Adevărul din farfurie


    Mîncarea din import asigură mai mult de jumătate din necesarul de consum


    Azi 09:08
  • ➤ Economic


    Scenariul sumbru făcut de reprezentanții IMM-urilor


    Azi 09:07
  • ➤ Economic


    Pensiile au devenit o bombă cu ceas pentru economiile dezvoltate


    Azi 09:06
  • ➤ Doctor


    Fructele arborelui Sapindus Mukorossi


    Nucile de săpun spală ecologic rufele, vasele și părul


    Azi 09:02
  • ➤ Doctor


    Arde calorii


    Dieta cu patru pahare de ceai verde


    Azi 08:59
  • ➤ Doctor


    Ai ambrozie în curte? Ai putea fi amendat!


    Azi 08:58
  • ➤ Doctor


    Nopțile scurte predispun la afecțiuni grave


    Azi 08:57
  • ➤ Doctor


    Carnea de porc te ajută să slăbești și să-ți păstrezi formă fizică


    Azi 08:56
  • ➤ Doctor


    Ceasul care oprește mîinile celor cu Parkinson să mai tremure


    Azi 08:55
  • ➤ Doctor


    Drojdia roșie, antidotul colesterolului rău


    Azi 08:54
  • ➤ Doctor


    Numărul mare de trombocite, un nou indicator al cancerului


    Azi 08:53
  • ➤ Doctor


    STETOSCOP


    Azi 08:51
  • ➤ Life


    „Făcea 10 dolari pe oră“


    Ce meserie a avut Antonia înainte de a fi cîntăreață


    Azi 08:47
  • ➤ Life


    Andreea Marin a ajuns zînă la țară


    Azi 08:46
  • ➤ Life


    Jojo și-a botezat fetița în mare secret


    Azi 08:45
  • ➤ Life


    Cu ce se ocupă prezentatoarea Adriana Muraru după ce a demisionat de la TV


    Azi 08:44
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Cum recunoști roșiile românești


    Azi 08:40
  • ➤ Cititori


    ESTE BINE SĂ ȘTIȚI


    Cele mai sănătoase tipuri de brînză (II)


    Azi 08:38
  • ➤ Sport


    Bogdan Cuzma, victorie la Brașov


    Azi 08:36
  • ➤ Sport


    ASF Zărnești a cîstigat derbiul cu ACSM Codlea


    Azi 08:33
  • ➤ Sport


    Brașoveanul Răzvan Negoț, două medalii la Mediterranean Cup


    Azi 08:30
  • ➤ Sport


    Liga a 2-a, etapa a 37-a


    Azi 08:29
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:28
  • ➤ Sport


    La ultimul meci pe „Tineretului“


    FC Brașov, remiză de salon cu Luceafărul Oradea


    Azi 08:23
  • ➤ Sport


    Clasamentele oficiale


    Halep își păstrează locul


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    FC Brașov - Luceafărul Oradea 1-1. Spectacol doar în tribune l Mesajul fanilor


    29.05.2017
  • ➤ Local


    RAR intră în minivacanța de Ziua Copilului


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Amenzi de 14.000 de lei la cinci restaurante din Săcele


    29.05.2017
  • ➤ Local


    „My Fair Lady” și „Țara Surîsului”, pe scena Operei Brașov


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Ultimele zile pentru înscrierea la Euro Quiz


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Un urs care se plimba noaptea prin centrul Brașovului a fost relocat în pădure


    29.05.2017
  • ➤ International


    India: 24 de persoane ucise de trăsnet într-o zi


    29.05.2017
  • ➤ Local


    Patru turiști rătăciți pe Vf. Omu, salvați de salvamontiști și jandarmi


    29.05.2017
  • ➤ Life


    Ellen Degeneres revine în stand-up comedy după o pauză de 15 ani


    29.05.2017
  • ➤ Local


    UPDATE: Medic radiolog promovat fraudulos pentru produse de lux


    29.05.2017
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Țăranul care a intrat în istoria artei


    Brâncusi, misterul fără sfîrșit

    Articolul următor

    Au spart „codul dacic“


    Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 30.968 milisecunde, încărcat în milisecunde