Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Prea puțin știute


Șase sate minunate din Brașov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Ulița satului din Dãișoara e plină de culoare(foto:Florin Bucuțea)
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 26.02.2016
• Pe ulițele din Dăișoara, Boholț, Seliștat, Toarcla, Copăcel se văd urmele turmelor de vaci, dar și ale istoriei, tradițiilor și valorilor autentice
Dăișoara, Boholț, Seliștat, Toarcla, Copăcel sînt sate din județul Brașov. Poate ați auzit de ele. Dar ați călcat vreodată prin aceste locuri? Știți cît sînt de frumoase? Uitate de timp și de autorități, aceste așezări de poveste mai sînt vizitate doar de fiii satului care se întorc din pribegie pe la casele părintești, să vadă locurile natale și neamurile. Aici oamenii se mai îmbracă încă în straie tradiționale, exact ca-n pozele cu strămoși din alt veac. Mai fac pîine în cuptor și merg la biserică și la cimitir cu regularitate seculară. Aici se ară cîmpul, se strînge fînul și se mulg vacile, se țese în război și se colindă. Sătenilor din aceste localități puțin le pasă că vremurile s-au schimbat, ei țin cu strășnicie la traiul patriarhal, sănătos, senin și înrădăcinat în valori. Nu sînt sate vestite, cum e Viscri. Pe-aici nu trec prinți și politicieni, nu vin televiziunile. Dăișoara, Boholț, Seliștat, Toarcla, Copăcel sînt sate încărcate de istorie, legende și locuri pitorești, dar pe care nimeni nu le-a inclus în vreun circuit turistic, deși poarta lor este larg deschisă. Aici se ascunde acea parte necunoscută a județului Brașovul. Monitorul Expres vă invită să aruncați o privire în lumea acestor sate frumoase, desprinse parcă din alt timp.

Bethleemul din Făgăraș

În Țara Făgărașului există o comună care poartă numele localității în care s-a născut Iisus. În dialectul săsesc și în germană, denumirea Becleanului este Bethlehem. Comuna, în componența căreia intră satele Beclean, Boholț, Calbor și Hurez, înseamnă 1.826 de suflete, majoritatea români (84,39%) ortodocși (93,48%). Satul este menționat pentru prima dată într-un document din 17 mai 1473, emis la București de către domnitorul muntean Radu cel Frumos. În anul 1733, cînd episcopul unit Inocențiu Micu-Klein a dispus realizarea unui recensămînt, la Beclean, ortografiat Bethlen, au fost recenzate 89 de familii, adică vreo 435 de persoane. Mai aflăm, din același registru, că de pe fînețele parohiei greco-catolice se strîngeau două care de fîn, în fiecare an. Atracțiile turistice ale comunei sînt: zona Boholț, mănăstirea Făget și lacul de agrement „Fîntînița Crăiesei“. Legenda acestei fîntîni vorbește de povestea de dragoste dintre o frumoasă fată și un principe al Transilvaniei. Boholț, mai demult Boholța (în dialectul săsesc Bachelz, Baxelts, în germană Bucholz, în maghiară Boholc) este locul de naștere al preotului Serafim Joantă (n. Romul Joantă, la 4 septembrie 1948), cleric ortodox român, Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale și de Nord. Școala din Boholț funcționează de 250 de ani.

Strada Românilor și lei pe biserică

Ungra e veche de cînd Țara Bîrsei, fiind menționată încă din 1211, cînd a fost localitate de graniță a teutonilor. Dar s-a găsit și un castru roman, Pons Vetus, semn că așezări prin această parte au fost din cele mai vechi timpuri. Istoria Ungrei a fost consemnată într-o cronică foarte veche, de care își mai amintesc doar bătrînii satului și pe care a consultat-o și istoricul Nicolae Iorga. Cronica în limba germană spune că, în secolul XVI, noii veniți în sat nu erau primiți direct în vatra satului, ci erau dirijați pe o vale, și numai ulterior, după ce făceau dovada bunei purtări, convingînd mai marii satului că sînt harnici și cinstiți, dobîndeau dreptul de a se stabili în perimetrul satului. Vechea vatră se numește Strada Românilor, dar i se mai spune și Prund sau Panchea. Cronica, pierdută după 1989, vorbește și de istoria Bisericii Fortificate Evanghelice. A fost ridicată în secolul XIII, în stil romanic, fortificată cu ziduri de apărare împotriva năvălitorilor. Zidurile de nord și de sud erau duble, astfel încît în spațiul dintre ele, în cazul unui asediu, puteau fi ascunși copiii și proviziile. În portalul acestei biserici sînt zidite capete de leu care au provenit din ruinele castrului roman. Biserica din Deal, vechea biserică ortodoxă a satului, datează din prima jumătate a secolului XIX, iar cea nouă a fost ridicată în plin regim comunist, de ungreanul Bucur Șchiopu (1911-1991), om politic socialist (ministru, ambasador), profesor, eseist, economist.

Dăișoara, sătucul cu doi academicieni

În componența comunei Ungra intră și un sătuc, Dăișoara. În dialectul săsesc, i se spune Dol, Longendöl, în germană Langenthal, în maghiară Longodár. În fața școlii gimnaziale e un obelisc reprezentînd Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. E făcut din tuf vulcanic, în 1926, iar pajura tronează la o înălțime de 3 metri. În acest sat s-a născut Gheorghe Mihăilă (1930-2011), lingvist, istoric literar, membru titular al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai mari slaviști din România. Tot din Dăișoara se trage, prin mamă, și scriitorul Emanoil Bucuța, membru corespondent al Academiei Române. La Dăișoara, zestrea etnografică este deosebit de bogată. Cel mai de preț lucru pentru tradiția satului îl reprezintă costumul popular, păstrat cu respect și mîndrie pînă în zilele noastre, cînd este purtat la zile de sărbătoare și nunți. În casele oamenilor se găsesc încă mobile pictate, specifice culturii transilvane. Frumusețea satului este dată și de arhitectura transilvană autentică cu influențe saxone, specifică satelor din zonele sudice ale regiunii. Casele sînt mari, cu porți de intrare înalte și anexe gospodărești încăpătoare. Ferestrele sînt dotate cu obloane numite „table“, frumos decorate. Predomină albul, verdele și combinațiile pastel.

„Locul fericit“ și „Gînditoarea de la Toarcla“

Satul Seliștat face parte din comuna Șoarș și este unul dintre cele mai izolate sate din județul Brașov. Prima atestare istorică a localității apare în anul 1206, sub denumirea de „Selgestat“ sau „Felix locus“, fiind una dintre primele așezări ale sașilor din Transilvania. În Seliștat se află o cetate țărănească care adăpostește o impresionantă biserică evanghelică în stil gotic. Clădit între anii 1300-1350, locașul a intrat într-un proces de restaurare. Toarcla e al doilea Prejmer al județului. Aceasta deoarece mai demult i se spunea Preșmer sau Prejmerul Mic. Satul făgărășean, aflat la granița cu județul Sibiu, ține de comuna Cincu. N-are mai mult de 200 de locuitori. Cîndva a fost locuit de sași, care după 1990 și-au lăsat în urmă casele și biserica evanghelică, ridicată în secolul XIII, și au plecat. Toarcla a fost menționat și în vestita „Cosmografie“ editată de Honterus, dar și pe cea mai veche hartă a Transilvaniei, în 1532, cu numele de Tartyl/Tarteln. Această comunitate mică a dat, în decursul timpului, un număr impresionant de intelectuali: 12 preoți, trei medici, doi colonei în armată, un maior, nouă învățători, trei juriști. Biserica ortodox㠄Sfîntul Mucenic Dimitrie“ este zugrăvită cu motive naționale. La intrarea în sat te întîmpină o statuie pe care nimeni nu știe cine a sculptat-o și a așezat-o acolo. Unii cred că ar fi un trovant. I se spune „Gînditoarea de la Toarcla“ sau „Piatra lui Ghell“.

Copăcel, satul mitropolitului

Geografic comuna Hîrseni face parte din Țara Oltului sau Țara Făgărașului, Terra Blahorum sau Țara Românilor. Cele patru sate ale comunei Hîrseni sînt Hîrseni, Copăcel, Sebeș, Mărgineni și cătunul Măliniș. Nicolae Iorga spunea că numele derivă de la un nobil român, Hîrsu. Istoricul Augustin Bunea punea întemeierea acestei comune în legătură cu familii venite din Istria, colonizate în aceste părți și care purtau numele de Hersenicus. Cert e că atestările documentare provin din secolul XIII, de la venirea primilor coloniști sași. Au fost descoperite însă și așezări dacice din secolele II și I î.H. Copăcelul a dat Ardealului un mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș, Î.P.S. Dr. Vasile Suciu. Aici există un muzeu sătesc cu exponate reprezentative pentru tradițiile și meșteșugurile locale, pentru istoria localității și a zonei. Muzeul a primit numele profesorului Matei Mînea, cel care, cu aproape o jumătate de secol în urmă, a avut inițiativa înființării acestui așezămînt cultural și a început să strîngă lucruri de la săteni. Multe sînt obiecte de patrimoniu, valoroase pentru că vorbesc despre modul de viață, folclorul și credințele vechilor locuitori ai satului. Mic, dar extrem de activ, Copăcelul are un festival local în preajma zilei Sf. Ștefan, parada cetelor de feciori, Ziua Eroilor. Mărgineni apare pentru prima oară în 1437, într-un document emis de Vlad Dracul, prin care dăruia lui Stanciu Tatu și fiilor săi acest sat cu tot ce avea comunitatea: moară, pădure, pămînt, animale. În Mărgineni s-a născut Baronul David Urs de Mărgineni (1816-1897). A fost un înalt ofițer român în armata imperială austriacă, decorat cu Ordinul Militar Maria Terezia.

Legendele din Bărcuț

Comuna Șoarș este compusă din 5 sate: Soarș, Felmer, Bărcuț, Rodbav și Seliștat. Bărcuțul a fost locuit încă de pe vremea dacilor, dar este atestat istoric în anul 1206, într-o scrisoare a regelui Andrei al II-lea. Brigittenau, denumire folosită chiar și la mijlocul secolului al XIX-lea, după inscripția din interiorul bisericii săsești, ar fi denumirea localității din Germania din care au venit, în secolul XII, coloniștii sași de aici. Legenda spune că numele satului vine de la „Fîntîna Mielului“. Un păstor se ruga Maicii Domnului să îi scoată în cale o apă, ca să-și adăpostească mioarele însetate. Ca prin minune, un mielușel a lovit pămîntul cu copita și din acel loc a început să iasă un fir de apă. Oamenii au săpat o fîntînă în acel loc, care nu a secat niciodată, chiar pe cea mai mare secetă. Fîntîna a supraviețuit în curtea unui localnic care a astupat-o, fiindcă mai avea încă trei. „Lacul neamțului“ are și el o legendă. Se spune că, demult, o femeie topea cînepă. În timp ce se afla pe malul lacului, a venit un neamț călare și a vrut s-o batjocorească. Aceasta însă, cunoscînd locul, a intrat în apă, forțîndu-l pe neamț să intre după ea. Dar apa era adîncă, așa că bărbatul s-a înecat, împreună cu calul său.

Satul cu „Lole“ și filme de război

Biserica ortodoxă din Bărcuț poartă hramul „Sfîntul Nicolae“ și a fost construită în anul 1845. Biserica evanghelică e veche din secolele XII-XIII. Turnul a fost construit cu piatră și bulgări de var nestins. Satul Bărcuț este consemnat de Camil Petrescu în romanul „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război“, deoarece aici au avut loc lupte aprige, la care a participat însuși scriitorul. În anii 1984-1985, în Bărcuț s-au filmat mai multe scene din filmul „Noi, cei din linia întîi“, regizat de Sergiu Nicolaescu. Fiii satului Bărcuț se întîlnesc în fiecare an, în prima sîmbătă din februarie, la „Balul însuraților“. Perechile îmbrăcate în costume populare dansează și se distrează, gospodinele etalează preparate tradiționale, iar bărbații băuturi producție proprie, renumitul rachiu de Bărcuț. Înainte de Postul Paștilor, sașii mascați serbeaz㠄Lolele“, pentru alungarea duhurilor rele. Un alt obicei săsesc era acela al Înălțării cununii, obicei care avea loc întotdeauna în ziua de Sf. Petru. Din crengi înfrunzite, flori și panglici colorate se împletea o cunună în formă de inimă care era înălțată pe un stîlp înalt din curtea bisericii săsești. Feciorul care reușea să se urce pe acest stîlp foarte înalt și aproape lucios și să pună Cununa Mare în vîrf, trebuia să țină de acolo o predică. Primea o vadră de vin și o farfurie plină cu gogoși. La ieșirea din Bărcuț există zăcăminte de gaze naturale și o sondă pentru exploatare care ar putea asigura nevoile locale. Deși atît de bogați în resurse naturale, localnicii nu sînt racordați la rețeaua de gaz, fac focul cu lemne. (Surse foto: primariasoars.ro, vamabuzaului.ro și facebook-Pro Boholt, Seligstadt, Tarcla-Tarteln, Fiii Satului Harseni, Oamenii din Ungra)

Cascadele care urlă

• Vama Buzăului este situată pe hotar, unind Transilvania de Muntenia. Locul păstrează încă vestigii care amintesc de istoria de secole a așezării: ruinele cetății Cruceburg din trecătoarea Tabla Buții, ruinele unei biserici catolice din secolul XV și anexele oficiului vamal, cele șapte Festung-uri (întăriri) de tipul taberelor militare amplasate în trecătoare, acolo unde era vama. Se mai pot vedea și azi șinele mocăniței care circula între Vamă și Mîneciu, ducînd lemne, grîne și cherestea, la schimb cu struguri sau porumb. Mocănița a circulat pînă prin anii ’60. Cînd spui Vama Buzăului imediat te gîndești la Rezervația Valea Zimbrilor. Vama e străjuită de Munții Ciucaș, în care se găsește o minune a naturii, cascadele „Urlătoarea Mic㓠și „Urlătoarea Mare“. E fapt, e vorba de o înșiruire de cascade, care iau culoarea roșie a rocii pe care o macină de secole. Și care curg cu un tînguit, de unde și denumirea. E o zonă cu pace și liniște, oameni primitori, mai multe stîne de oi și de vaci, preparate tradiționale pe bază de lapte. Localitatea nu a fost colectivizată, iar azi se dezvoltă prin ferme mici, activități de prelucrare a lemnului și pensiuni turistice și agroturistice. Localnicii organizează anual carnavalul Fasching și Ziua Gospodarului Vămășan (15 august), Fii satului. Biserica ortodox㠄Înălțarea Domnului“ a fost construită în 1848. Ca atracții turistice mai trebuie amintite Rezervația naturală Tigăile din Ciucaș și Sfinxul Bratocei, formațiune megalitică în Munții Ciucaș. Vama Buzăului are în componență satele: Vama Buzăului, Acriș, Buzăiel și Dălghiu.

Ungra, satul primelor melodii terapeutice

• Mai găsim la Ungra și un mic muzeu etnografic și de istorie săsească, în care sînt expuse costume populare, un război de țesut, o vîrtelniță, fuior, fus, instrumente de tîmplărit, ulcele, cărți, fotografii precum și mecanismul vechiului ceas din turnul bisericii. O sărbătoare tradițională din Ungra este Faschingul (Fosnicul), ținută la sfîrșitul iernii, la care participă familiile căsătorite din sat. Se aduce mîncare de acasă, lumea se îmbracă în costume naționale și petrec împreună în sala mare a căminului cultural. Se danseaz㠄Hora Unirii“, pentru că Fosnicul se sărbătorește în preajma datei de 24 ianuarie. La Ungra se mai organizează și tîrguri locale de primăvară și de toamnă. Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial a fost dezvelit în anul 1936 și este opera sculptorului Tompa Iosif. Reprezintă, alegoric, „Victoria“, cu brațul drept ridicat, care ține în mîna stîngă o spadă, o cască și ramură de laur. Monumentul are o înălțime 4,75 m. Alexandru Andrieș, impresionat de frumusețea tradițiilor ungrene din perioada Crăciunului, a scos albumul „Ungra“, în anul 1996, primul material de terapie sonoră din România.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Trei zile de caniculă


    Azi 15:04
  • ➤ Local


    Podurile de la Posada și Azuga de pe DN1București-Brașov intră în reparații


    Azi 14:58
  • ➤ Prima pagina


    Titlul de excelență PRO URBE pentru polițistul Martin


    Azi 09:35
  • ➤ Eveniment


    Controale la școli


    Azi 09:32
  • ➤ Eveniment


    De 9 ori mai mult ca anul trecut


    57 de echipamente medicale de specialitate, la spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie


    Azi 09:27
  • ➤ Actualitate


    Brașovenii care au muncit au rămas niște anonimi


    Cum s-a născut Cerbul de Aur


    Azi 09:12
  • ➤ Economic


    Mai bogați, dar mai săraci


    Cu salariile „mărite“ de azi cumpărăm mai puțin decât acum 5 ani


    Azi 08:59
  • ➤ National


    PNL, USR, PMP și Pro România au depus la Camera Deputaților solicitarea de convocare a unei sesiuni extraordinare


    Azi 08:49
  • ➤ Life


    E tot mai frumoasă


    Timpul n-o atinge pe Ileana Lazariuc


    Azi 08:45
  • ➤ Life


    Ioana Filimon, sechestrată în Turcia de iubitul milionar?


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Anamaria Ferentz spune că America îi face bine


    Azi 08:40
  • ➤ Life


    Cătălin Botezatu s-a operat de „o gâlmă enormă”


    Azi 08:37
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Aproape totul despre Aloe Vera


    Azi 08:34
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:31
  • ➤ Sport


    Gabi Tamaș: „Când mă uit la câte prostii am făcut...“


    Azi 08:27
  • ➤ Sport


    Prea crud pentru Liga I


    Brașoveanul Călin Popescu de la Sepsi OSK, împrumutat la ASU Poli Timișoara


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    Nostalgiile unui mare campion brașovean


    „Am plâns când s-a demolat tribuna de la Stadionul Tractorul“


    Azi 08:10
  • ➤ Local


    Orare speciale la RATBv pe timpul ”Cerbului de Aur”


    20.08.2019
  • ➤ Local


    O brașoveancă s-a spânzurat în pădurea din Răcădău


    20.08.2019
  • ➤ National


    România, țara din UE în care mor cei mai mulți bicicliști și pietoni


    20.08.2019
  • ➤ Local


    Polițistul german Martin Markel care i-a sprijinit pe românii din Munchen să voteze a primit titlul de excelență PRO URBE la Brașov


    20.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    UPDATE/ A doua zi de proteste la Spitalul de Boli Infecțioase


    20.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Doar o zi


    RATBV suspendă mai multe linii în 1 septembrie


    20.08.2019
  • ➤ Eveniment


    S-a răsturnat cu mașina în câmp, lângă Codlea


    20.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Kronospan, prima companie care își transportă angajații legal în municipiul Brașov


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Pentru zile calde


    5 ceaiuri cu gheață care ard grăsimile rapid și hidratează


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Motivul pentru care nu ar trebui să folosim hârtie igienică


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Vinetele, cel mai bun detoxifiant


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Uleiul de susan reduce presiunea arterială


    20.08.2019
  • ➤ Actualitate


    Convorbiri oficiale


    Întâlnirea Iohannis-Trump va dura o oră și jumătate


    20.08.2019
  • ➤ Economic


    Eurostat: România, din nou cea mai mare inflație din UE


    20.08.2019
  • ➤ Actualitate


    Guvernul de la Londra vrea să pună capăt „imediat” liberei circulații în cazul unui Brexit fără acord


    20.08.2019
  • ➤ Life


    Ușor de plecat, greu de revenit


    Iulia Vântur s-a săturat de India și ar vrea acasă


    20.08.2019
  • ➤ Life


    Laura Cosoi s-a luptat din greu cu depresia


    20.08.2019
  • ➤ Life


    Lavinia Pârva a slăbit spectaculos


    20.08.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Din secretele băuturilor distilate


    20.08.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    20.08.2019
  • ➤ Sport


    Gigi Becali, lăsat cu ochii în soare


    20.08.2019
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov


    Florin Stîngă a încercat să îl repatrieze pe Vlad Boția


    20.08.2019
  • ➤ Sport


    Mirel Rădoi a anunțat lista preliminară a stranierilor


    20.08.2019
  • ➤ Sport


    Bayern Munchen l-a prezentat pe Coutinho


    20.08.2019
  • ➤ Sport


    Oficial


    Stadionul Tractorul nu mai există!


    20.08.2019
  • ➤ Local


    Ziaristul Eduard Huidan s-a sinucis


    19.08.2019
  • ➤ Local


    Apel pentru depistarea a doi hoți de biciclete din Poiana Brașov


    19.08.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    A murit Mariana Zaharescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale Teleenciclopediei


    19.08.2019
  • ➤ Local


    Brașov: Un moment Queen, pe scena Festivalului Cerbul de Aur


    19.08.2019
  • ➤ Economic


    Ministerul Muncii vrea limitarea la 15,18 lei a valorii unui tichet de masă


    19.08.2019
  • ➤ Local


    Protest la Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov


    19.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Primele benzi dedicate transportului în comun


    19.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Din nou pe străzi


    Autobuzul etajat va circula pe drumul de Poiană


    19.08.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Țăranul care a intrat în istoria artei


    Brâncusi, misterul fără sfîrșit

    Articolul următor

    Au spart „codul dacic“


    Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 25.408 milisecunde, încărcat în milisecunde