Autentificare | Cont nou
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Țăranul care a intrat în istoria artei


Brâncusi, misterul fără sfîrșit

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 19.02.2016
• Astăzi, sărbătorim 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși
• Celebrul sculptor român ne-a lăsat trei monumente impresionante, în care sînt ascunse mistere pe care n-am reușit să le dezlegăm

Începînd din acest an, în fiecare 19 februarie, îl vom sărbători pe Constantin Brâncuși. Această zi a fost declarată sărbătoare națională. Era și timpul să avem o „Zi Brâncuși“, numele sculptorului figurează de mult în calendarul cultural universal. Se împlinesc 140 de ani de la nașterea acestui geniu. Țăranul român care a intrat în istoria artei punînd bazele sculpturii moderne a avut o viață și o moarte plină de semne de întrebare. Dar cele mai multe mistere s-au adunat în jurul operelor sale, cărora nu li s-au descoperit toate înțelesurile. De altfel, cînd a plecat la Paris, după ce-a terminat Coloana, Brâncuși a spus: „habar n-aveți ce vă las eu aici“. Nici astăzi nu știm cu adevărat care este moștenirea pe care ne-a lăsat-o, deși privind Coloana Fără Sfîrșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărului, vedem simbolurile străbunilor noștri.

Pe jos, pînă la Paris

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobița, județul Gorj, ca al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. În copilărie a ucenicit în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. Primul obiect sculptat de el a fost o vioară, din materiale găsite în prăvălia unde lucra. S-a înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova. Apoi s-a înscris la Școala de bellearte din București. Chiar în primul an, în 1898, a obținut cîteva premii. „Bustul lui Vitellius“ a fost distins cu „mențiune onorabilă“, „Capul lui Laocoon“ a primit medalia de bronz, iar „Studiu“ medalia de argint. A realizat și un studiu asupra corpului omenesc, folosit în școlile românești de medicină. În 1903 a realizat bustul generalului medic Carol Davila, aflat și azi în curtea Spitalului Militar din București. Consiliul care a făcut recepția monumentului a fost nemulțumit de lungimea nasului. Brâncuși a ieșit furios din sala de ședințe, renunțînd la ultima tranșă de bani. Nemaiavînd cu ce să își ia bilet pentru Paris, a pornit la drum pe jos către marea capitală. „Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei cîțiva bani cît îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier pînă la Paris. Dar nu am mai putut răbda. Am făcut stînga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față, și dus am fost, pomenind de mama lor“, avea să povestească mai tîrziu celebrul artist.

A refuzat să lucreze cu Auguste Rodin

Înainte de a pleca la Paris, Brâncuși a trecut pe acasă, în Hobița, ca să-și ia rămas bun de la mamă. Următoarea oprire a fost la Viena, unde a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier, ca să strîngă bani de drum. În acest timp a vizitat muzeele, unde a descoperit sculpturile egiptene care i-au influențat opera de mai tîrziu. Din Viena a plecat în 1904 spre München, dar după șase luni, a călătorit din nou pe jos prin Bavaria și Elveția, pînă la Langres, în Franța. În apropiere de Lunéville, după o ploaie torențială, s-a îmbolnăvit grav de pneumonie. A fost tratat la un spital de maici, singurul care l-a primit. Slăbit, Brâncuși a ajuns la Paris cu trenul, chiar de Ziua Națională a Franței, 14 iulie, ceea ce i s-a părut și s-a dovedit de bun augur. În 1905, a reușit la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. S-a întreținut spălînd vase la restaurante. Regina Elisabeta a României l-a rugat pe Auguste Rodin să-l primească pe Brâncuși ca practician în atelierul lui, dar românul a refuzat spunînd: „La umbra marilor copaci nu crește nimic“. A expus pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d’Automne din Paris în 1906. În 1907, a ieșit din mîinile lui prima versiune a „Sărutului“, temă pe care o va relua sub diferite forme pînă în 1940, cînd a apărut „Poarta Sărutului“. În 1907, a închiriat un atelier în Rue de Montparnasse, al cărui prag l-au călcat artiști importanți parizieni. A început „Rugăciunea“, o comandă pentru un monument funerar din Buzău. În 1909, a participat la o expoziție din România, unde n-a obținut decît locul doi, la egalitate cu Paciurea, Steriadi, Petrașcu, Theodorescu-Sion. Dar măcar a reușit să vîndă ceva, sculptura „Somnul“. La întoarcere s-a îmbolnăvit de tifos.

Americanii au confundat-o pe Pogany cu un ou

În 1912 a realizat prima „Măiastră“. În 1914, Brâncuși a trecut Oceanul și a inaugurat prima expoziție în SUA, la Photo Secession Gallery din New York. A fost un succes care a dat peste cap toată America, după ce „Domnișoara Pogany“ a fost confundată cu un ou. Colecționarul John Quin i-a cumpărat mai multe sculpturi și astfel Brâncuși și-a asigurat existența materială. În 1915, a început să lucreze și în lemn. În 1919, apărut la Paris, volumul „La Roumanie en images“ menționa cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuși. Americanii îl pomenesc și ei în revista Little Review din New York, în 1921, cu 24 de reproduceri comentate și lăudate de poetul american Ezra Pound. Pînă la izbucnirea războiului, Brâncuși a avut o perioadă incredibil de prolifică. Marile lui opere s-au născut atunci. Cele din ciclul „Pasărea în văzduh“, ciclul „Ovoidului“ precum și sculpturile în lemn au apărut în atelierul cumpărat în strada Impasse Ronsin 8, atelier mobilat cu mobilă sculptată de el. Aici au ucenicit mulți artiști români, dar și marele Modigliani. Brâncuși nu și-a plătit ucenicii, convenția fiind ca în schimb să-i învețe meserie. Creațiile lui au fost expuse în SUA, Franța, Elveția, Olanda și Anglia. În 1923 a fost decorat de Regele Ferdinand I cu Steaua României. În 1929 a realizat mai multe portrete ale scriitorului James Joyce. A terminat și „Piatra de hotar“ pentru cele două țări surori separate: România și Basarabia.

Sticla de Dubonnet

A rămas toată viața celibatar, dar a iubit mai multe femei, printre care și pe cîntăreața Maria Tănase, dar și pe unguroaica Pogany, care se pare că l-a respins din cauza diferenței de vîrstă. Cu pianista Vera Moore a avut un fiu, născut pe 15 septembrie 1934, pe care nu l-a recunoscut. Ultima idilă a lui Brâncuși a fost Peggy Guggenheim care-și pierduse tatăl (celebrul colecționar de artă Solomon Guggenheim), în tragedia Titanicului. După 1950, a cerut cetățenie franceză, ceea ce a stîrnit reacții dure ale regimului bolșevic din România. A fost atacat de George Călinescu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și apărat timid de Geo Bogza, Camil Petrescu, colecționarul Zambaccian și sculptorul Ion Jalea. În 1955, și-a rupt piciorul împiedicîndu-se în baston. Iar peste un an și-a făcut testamentul și și-a cumpărat loc de veci. În 1957, Brâncuși l-a chemat pe arhiepiscopul Teofil, s-a spovedit și s-a împărtășit, spunînd că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea“. S-a stins din viață pe 16 martie 1957, la ora 2 dimineața, iar la 19 martie a fost înmormîntat la cimitirul Montparnasse din Paris, în coșciug, deși ceruse să-i fie lăsat corpul în pămînt. La ceremonie, au sosit coroane din partea Franței, USA. Reprezentanții Ambasadei României au fost huiduiți. Rămîne un mare mister de ce Brâncuși a murit din cauza unui picior rupt. Apropiații spun că nu obișnuia să consume alcool, îi era chiar teamă de alcool. Cu toate acestea, primea cadou lăzi întregi, iar în ultima lui zi, a băut singur o sticlă întreagă de vin. Nu se știe cine i-a dat acel Dubonnet fatal.

Comuniștilor nu le plăcea Coloana

Moștenirea Brâncuși s-a împrăștiat. O mare parte a lucrărilor și întreg atelierul artistului român se află la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou). Operele fuseseră lăsate României, dar guvernul comunist din anii ’50 le-a refuzat. De altfel, regimul comunist din țara natală a acestui geniu nu l-a iertat că a părăsit România, considerîndu-l un burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din București s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa. Abia în 1964 Brâncuși a fost recunoscut de compatrioți ca geniu național și astfel ansamblul monumental de la Tîrgu-Jiu cu „Coloana (Recunoștinței) fără sfîrșit“, „Masa tăcerii“ și „Poarta sărutului“ a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și amenințat cu demolarea. În aprilie 1991, Banca Națională a României a emis o bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei, pe aversul căreia era reprezentat Constantin Brâncuși, din față. Pe reversul aceleiași bancnote artistul era reprezentat împreună cu cîteva din operele sale. În zona părții albe a bancnotei, privind în zare, privitorul poate vedea imaginea din față, a lui Constantin Brâncuși, în filigran. Între anii 1998 și 2000, Coloana Infinită a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială și alte asociații românești.

Mai multe proiecte în lume, o singură Coloană

În 1926, la Salonul de la Tuileries, Brâncuși a expus pentru prima oară Coloana. Erau doar două module identice în formă de romb din ceea ce avea să se numească mai tîrziu Coloana fără Sfîrșit. În scurt timp, Coloana a avut 9 metri și a fost expusă în curtea unui prieten, adică exact acolo unde o voia autorul, în natură. Zece ani mai tîrziu, în 1937-1938, atunci cînd i s-a propus proiectul coloanei sub forma unui monument în memoria soldaților căzuți în Primul Război Mondial pe Valea Jiului, Brâncuși s-a gîndit din nou la ea. Coloana Infinitului de la Tîrgu-Jiu a fost construită din fontă, turnată în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani. E compusă din 15 module octaedrice întregi și două jumătăți de module, pe care Brâncuși le numea mărgele. Are o înălțime de aproape 30 de metri. Nu există niciun document care să confirme prezența lui Brâncuși la inaugurarea ansamblului monumental de la Tîrgu-Jiu, din 27 octombrie 1938, probabil din cauza situației politice tensionate de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Artistul a vrut să facă o Coloană și mai mare, imediat după ce a fost instalată cea din România. În timpul unei vizite la Chicago în 1939, și-a imaginat Coloana pe malul lacului Michigan, înaltă de 400 de metri, mai mare decît Empire State Building din New York. Fabricată din oțel inoxidabil, coloana ar fi trebuit să fie o clădire cu apartamente. Proiectul a fost sprijinit de Barnet Hodes, un fost consilier al orașului Chicago, dar nu s-a materializat niciodată. Coloana sau alte lucrări brâncușiene ar fi trebuit să se concretizeze în dimensiuni gigantice și lîngă Philadelphia, în fața clădirii Seagram din New York, în fața clădirii UNESCO din Paris, în Parcul Central din New York, în București și India. Nu se știe de ce niciunul din aceste proiecte nu s-a mai realizat.

Numărul de aur al egiptenilor

Coloana a fost rezultatul căutării echilibrului perfect în formele simple. E formată dintr-o structură simplă care se repetă la nesfîrșit. Tocmai această simplitate geometrică, ce urcă spre cer sfidătoare, într-un echilibru perfect, i-a pus pe gînduri pe căutătorii de simboluri și mistere. Autorul descria sculptura astfel: „Realitatea pe care Stîlpul, laolaltă cu celelalte două semne de piatră ale mele, o întrupează este avîntul, conștiința nunții ce o sărbătorim cu nesfîrșitul univers, dorul ce-i însuflețește pe eroi spre absolut“. După ce Brâncuși a părăsit această lume, operele sale au fost măsurate și cîntărite cu precizie. Coloana are o înălțime de 29,33 metri și o greutate de 29,173 Kg. Fundația din beton ajunge la adîncimea de 5m. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sînt fixate cap la cap pe un miez central de oțel, cu secțiune pătrată, uniformă pe toată înălțimea. Exteriorul Coloanei a fost curățat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc și celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Formula lui Brâncuși ar fi: 1-2-4, unde 1=45 cm. Nicolae Oancea a calculat că monumentul înglobează 512 Triunghiuri de Aur (Sacre, la egipteni), adică 8 x 8 x 8. Însuși Brâncuși spunea c㠄eu, cu noul meu, vin din ceva foarte vechi“. De altfel, se spune despre Coloana Infinită că este singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renașterii. Perfecțiunea Coloanei a fost afectată de încercarea de demolare din anii ’50, în 1984 vîrful prezentînd o deviație de aproape 25 cm.

Efectul Brâncuși

Specialiștii români consideră că monumentul este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Însă mulți cred că, dincolo de simbol, Coloana înglobează și alte mesaje. Misterul e întreținut și de faptul că sculptorul lucra în secret și nu explica nimic. Dădea doar precizări vagi: „Aceluia care nu găsește cheia, eu nu am cum să i-o ofer“. Sau „ceea ce fac eu astăzi, mi-a fost dat să fac. Căci am venit pe lume cu o misiune“. Sau „Nu îmi doresc să fiu la modă. Tot ceea ce este la modă, dispare apoi odată cu moda. Nu contează dacă, din contră, munca ta este contestată în prezent. Pentru că atunci cînd într-un final va fi înțeleasă, ea va exista în eternitate“. Prof.dr. ing. A. Măruță a făcut anumite măsurători și a constatat că această Coloană emite radiații de energie pe patru direcții. El crede că sub Coloana Infinitului există o anomalie magnetică, care se poate măsura. Că ar fi un fel de piramidă egipteană care emite energii misterioase, resimțite pînă la 300 de metri, un fel de efect de piramidă. Nici amplasarea Coloanei nu e întîmplătoare, ea stă chiar pe axul paralelei 450 latitudine nordică. Radiațiile emise de sculptură au fost confirmate și cu măsurători radiestezice. Cea mai benefică energie ar fi cea emisă noaptea, pe Lună Nouă sau Plină, iar cea mai puțin benefică se manifestă în timpul zilelor însorite. Mai mult, amatorii de teorii controversate au lansat ipoteza că energiile Coloanei sînt tămăduitoare.

„Nenumăratele pulsații ale universurilor“

Rezultate surprinzătoare au apărut și la Masa Tăcerii. Măsurătorile radiestezice au arătat că, la cele 12 scaune de piatră există niște cîmpuri energetice polarizate diferit, „alternînd semnul pozitiv cu cel negativ, iar în centrul mesei de piatră am măsurat un cîmp rotitor cu o elongație destul de mare, adică avînd o energie ușor sesizabilă de către persoanele senzitive“. Se pare că, așa cum susține cercetătorul Paul Duță, acest cîmp este benefic celulei vii. Așa s-ar explica de ce persoanele care se așază pe aceste scaune se simt deodată mai liniștite. Autorul susține că efectul e și mai vizibil dacă toate cele 12 scaune sînt ocupate de femei și bărbați, alternativ. Măsurătorile radiestezice pe centrul Porții Sărutului au arătat o alternanță a polarității, mai precis, timp de 60 de secunde, aceasta e pozitivă, alte 60 secunde, devine negativă. În fine, există și o categorie de conspiraționiști care consideră că Brâncuși avea înalte cunoștințe de fizică, pe care le-a înglobat în ansamblul de la Tîrgu-Jiu. Astfel, monumentele ar fi o sursă puternică de emisie pe distanțe intergalactice și receptor de mesaje extraterestre. Însă nu se știe cum poate fi activat. Ipoteza comunicării cu stelele se bazează pe ceea ce spunea însuși Brâncuși: „o coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească“, „Într-o zi și Stîlpul meu va prinde în jurul lui hora lumilor din cosmos“ și „Oare ritmul său lăuntric, din clepsidră în clepsidră, nu înfățișează oare și nenumăratele pulsații ale universurilor, care necontenit explodează și se contractă?“. Că sculptura ar adăposti chiar o tehnologie avansată se deduce din spusele autorului: „Acesta este mesajul Stîlpului meu, străjuit de Masă și de Poartă. Să arzi ca o flacără. Să te prefaci în fulger legînd cerul cu pămîntul“. Cert e că Brâncuși ne-a lăsat o operă care oglindește miturile, spiritualitatea, tradiția din România, combinate cu rafinamentul avangardei pariziene. De la el, sculptura, pictura, desenul nu au mai fost aceleași.

Trei monumente, zeci de nume

• Pentru cele trei monumente brâncușiene de la Tîrgu-Jiu au existat mai multe propuneri de denumiri, conform biografilor marelui sculptor.
- „Masa rotund㓠este denumită astfel în actele oficiale din 1937-38, la propunerea chiar a sculptorului. Tot el ar fi înlocuit-o mai tîrziu cu „Masa flămînzilor de spirit“, „Masa omeniei“, „Masa pomenirii“, „Masa tăcerii“. Alte variante: „Masa familiei“, „Masa cinei nupțiale“, „Masa cinei cea de taină“, „Masa apostolilor“, „Masa dacică“, „Masa căpitanilor“, „Masa de piatră și cele 12 scaune“.
- „Poarta sărutului“ sau „Monumentul sărutului“ au fost nume date de Brâncuși, dar constructorii îi spuneau „Portal“. „Portal de piatr㓠și „Portalul din grădina public㓠au fost denumiri oficiale cînd monumentele au fost donate primăriei. Alte denumiri: „Poarta eroilor“, „Poarta“, „Arc de triumf“, „Poartă de triumf“.
- „Coloana Recunoștinței Fără Sfîrșit“ este denumirea dată de localnici, lucrători și unii cercetători. Brâncuși folosea expresiile „Coloana fără Sfîrșit“ și „Coloana Infinită“. Alte variante: „Monumentul Recunoștinței“, „Coloana Recunoștinței“, „Monumentul Păcii“, „Monumentul Eroilor“, „Coloana Eroilor“, „Turnul Eroilor“, „Coloana Infinitului“, „Columna Dorului“.

161,8 - numărul lui Brâncuși

• Cercetătorul Gyorgy Tozser crede că Brâncuși ne-a lăsat indicii care ne pot ghida către descifrarea mesajului ascuns al sculpturilor lui. El consideră că întreaga lui operă se constituie într-un veritabil Cod al lui Brâncuși. Pavel Floresco a înmulțit numărul elementelor (15) cu înălțimea acestora (aproximativ 10,8 metri) și a obținut 161,8 - exact cifrele din care este constituit numărul de aur, PHI, 1,618 (seria lui Fibonacci). În „Poarta Sărutului“ același număr s-ar ascunde în raportul dintre semilungimea grinzii și grosimea acesteia. Mai mult, pe fiecare latură mare a părții inferioare a coloanei sînt inscripționate cîte 16 săruturi înșiruite. Dacă la acestea le adunăm pe cele două de pe stîlpi se ajunge la cifra 18. Deci cele două numere, 16 și 18, trimit din nou la PHI. Iar sărutul propriu-zis, cele două semicercuri sînt, de fapt, un cerc barat, reprezentare artistică a simbolului grecesc FI, prin care matematicienii antichității îl exprimau pe 1,618.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului

Sentință: o cauză pierdută


Viață de cîine




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Tinerii care au bătut un bătrîn într-un pasaj din Brașov, trimiși în judecată


    Azi 14:25
  • ➤ Local


    Restricții de circulație pe DN1E Poiana Brașoș – Rîșnov


    Azi 14:21
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 20-a


    Liga 4 Brașov. AS SR Brașov a trecut și de Inter Cristian/ Ema Popa, golul cu numărul 100 pentru SR în campionat!


    Azi 13:02
  • ➤ International


    Kim Jong Un a anunțat suspendarea testelor balistice sau nucleare


    Azi 09:45
  • ➤ Sport


    Liga 3. AFC Hărman a cîștigat la Roman/ Buga și Paraschiv, marcatori


    Azi 08:44
  • ➤ National


    Dragnea a încălcat grav Constituția și a făcut în locul Președinției declarații legate de mutarea ambasadei din Israel


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Angajații Spitalului de Psihiatrie și Neurologie de pe str. Eminescu au protestat din nou, în fața unității


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Toma Dorel e liber. Instanța Tribunalului Brașov a hotărît măsura controlului judiciar


    20.04.2018
  • ➤ National


    Și Alina Bica are statut de refugiat politic în Costa Rica


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Brașovenii sînt așteptați la un protest pentru viață


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Crimă în satul Toderița de lîngă Făgăraș


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    Fed Cup. S-a stabilit țintarul duelului dintre România și Elveția /Simona Halep – Viktorija Golubic, primul meci


    20.04.2018
  • ➤ Local


    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BRAȘOV BIROUL DE ANALIZĂ ȘI PREVENIRE A CRIMINALITĂȚII


    CARE POT FI PROBELE PE CARE VICTIMA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE AR TREBUI SĂ LE PREZINTE INSTANȚEI DE JUDECATĂ PENTRU A PUTEA OBȚINE UN ORDIN DE PROTECȚIE?


    20.04.2018
  • ➤ Local


    „Inside you... inside me”, expoziție semnată de Horia Hudubeț


    20.04.2018
  • ➤ Local


    ITM face controale în domeniul transportului rutier de mărfuri periculoase


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    LNBF, finala mică. Olimpia CSU Brașov a cîștigat primul meci cu Universitatea Cluj


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    Delegări


    Liga 4 Brașov. Alin Greavu, la AS SR Brașov - Inter Cristian / Robert Ciorbea, la Săcele -Tărlungeni


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Un pic de istorie


    Top 10 cei mai mari conducători din istoria Europei


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Cinci modele care sînt în trend


    Ce eșarfe se poartă în 2018?


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Sfatul specialistului


    10 moduri de a mînca mai multe fructe și legume


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Cel mai rapid animal din lume, un crustaceu de 2 milimetri


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Broaștele prezic seismele cu 5 zile înainte


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Papagalii care terorizează


    Arme de distrugere în masă cu pene


    20.04.2018
  • ➤ Life


    De ce a fost șters „Despacito”, cel mai vizionat videoclip de pe Youtube


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Mariah Carey a vorbit despre suferința ei


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Mai multe critici decît laude


    Britney Spears, apariție șocantă


    20.04.2018
  • ➤ Life


    „Nu încerc să fiu altceva decît sînt”, spune Smiley


    20.04.2018
  • ➤ Life


    „O reîntoarcere în timp a muzicii“


    Stela Enache e uimită de succesul pe care îl are la publicul tînăr


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Nicolas Cage a cheltuit 150 milioane dolari pe extravaganțe


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Gabriel Luna va fi noul „Terminator”


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Pentru noul ei rol


    Anne Hathaway trebuie să se îngrașe


    20.04.2018
  • ➤ Prima pagina


    Dorele, probleme mă?


    Primarul din Ghimbav, reținut 24 de ore, liber alte 24


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Nemulțumiri


    Protest la Spitalul TBC: 1.000 de lei mai puțin la salariu


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Adrian Oprică propune reînființarea patrulelor rutiere ale elevilor


    20.04.2018
  • ➤ Local


    Un brașovean de 48 de ani a murit de gripă


    20.04.2018
  • ➤ Local


    51 de cereri pentru milionul de lei oferit de CJ Brașov pentru proiectele culturale


    20.04.2018
  • ➤ Eveniment


    Secția de Sterilizare a Spitalului de Copii, modernizată printr-o donație a Clubului Rotary


    20.04.2018
  • ➤ Actualitate


    Strategii


    Propuneri alternative pentru dezvoltarea turismului


    20.04.2018
  • ➤ Actualitate


    Filarmonica Brașov, colaborare cu Filarmonica Voronej, din Rusia


    20.04.2018
  • ➤ National


    Cine îi mai oprește?


    Iohannis critică propunerile de modificare a Codurilor penale


    20.04.2018
  • ➤ National


    Procurorul general spune că este nevoie de o analiză aprofundată la propunerile de modificare a Codurilor penale


    20.04.2018
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    20.04.2018
  • ➤ Life


    E transformată total


    Denisa de la Bambi, de nerecunoscut după operațiile estetice


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Jojo își duce fetița la grădiniță, deși are doar un an și trei luni


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Premiul primit de Olivia Steer pentru „rolul său activ în societate“ i-a fost retras


    20.04.2018
  • ➤ Life


    Fiul lui Alain Delon: «Mama îmi dădea droguri»


    20.04.2018
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    2018 Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri


    Ioan A. Lapedatu, între Mureșanu și Coșbuc „punctul culminant al expresiei poetice și profetice din Transilvania” (II)


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    Pușcaș: „M-au mințit“


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    AFC Hărman joacă la Roman


    20.04.2018
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    20.04.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    O VIAȚĂ DE SFÎNT


    Omul cu 100 de ani de suferință și demnitate

    Articolul următor

    Prea puțin știute


    Șase sate minunate din Brașov

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 29.268 milisecunde, încărcat în milisecunde