Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Istorie în tipărituri


Cuvîntul „român“ a plecat din Brașov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Pãrintele prof. dr. Vasile Oltean de la „Prima Școalã Româneascã“, muzeul care pãstreazã comorile coresiene
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 29.01.2016
• Fiul Diaconului Coresi a tipărit pentru prima oară cuvîntul „român“ în loc de „rumân“, cum se obișnuia pînă în 1582
• Cei doi Coresi au venit la Brașov, au tipărit cărți fundamentale ale neamului românesc și au dispărut misterios în colbul istoriei
„Tetraevanghelul“ lui Coresi, o tipăritură de importanță covîrșitoare pentru istoria și cultura noastră, împlinește 455 de ani. De fapt, toate cele 39 de cărți la care vestitul diacon-tipograf a muncit timp de 25 de ani, în Brașov, sînt comori ale unității și continuității limbii române. Incunabulele sînt expuse la Muzeul Primei Școli Românești, altele sînt răspîndite în marile biblioteci ale lumii sau în colecții particulare. Pentru noi, brașovenii, Coresi și teascul lui din Șchei sînt motive de mîndrie, însă puțini știu că au existat doi tipografi-diaconi cu acest nume: tatăl și fiul Coresi. Amîndoi au tipărit cărți în atelierul din Brașov, printre primele de circulație în limba română. Dacă operei lui Coresi-tatăl îi cunoaștem însemnătatea, despre cea a fiului se știu prea puține. A sosit timpul să aflăm că Șerban Coresi este cel care a tipărit pentru prima oară termenul „român“, în 1582, în loc de „rumân“, cum se folosea pînă atunci. Practic, a fost primul care a pus pe hîrtie acest cuvînt drag cu care ne identificăm. Monitorul Expres vă invită să descifrăm misterul originii acestei familii și valorile cunoscute și necunoscute pe care ni le-au transmis primii tipografi care au slujit limba română.

Un tipograf străin la Brașov

„De unde vine acest minunat bărbat, care înzestrează neamul cu cele mai bune cărți în limba lui, cărți mîntuitoare de suflet și înălțătoare de inimi, care îndeamnă la întrebuințarea graiului strămoșesc, cine e?“ se întreba în 1909 istoricul Stoica Nicolaescu. Pe bună dreptate un mister, originea acestui tipograf i-a preocupat pe mulți cercetători. Pare să fi venit la Brașov din senin, fără un trecut cunoscut, fără un motiv clar și s-a apucat de tipărit cărți esențiale pentru neamul românesc. Numele Coresi a stîrnit numeroase controverse, nefiind unul românesc. S-au lansat două ipoteze: Coresi a fost grec sau român neaoș. Alexandru Odobescu susține că Diaconul Coresi ar fi originar din insula Chios, din familia de greci Coressios, despre care se știe că i-a dat, în a doua jumătate a secolului XVI, pe medicul Ioan Coressios și pe negustorii Gheorghe și Ioan Coresi. Filologul Lucian Predescu afirma că primii Coressios s-au stabilit la noi pe la sfîrșitul veacului XV, deoarece prima menționare face referire la un bărbat fără titlu, deci venetic, care n-avusese timp să capete vreun rang. Familia Coressios trebuie să fi emigrat în 1494, atunci cînd venețienii au cucerit Chio. Bazîndu-se pe fonemul „ie“, specific substantivelor proprii din limba greacă, Ovid Densușianu crede și el că marele tipograf provenea dintr-o familie grecească, aclimatizată în Muntenia.

Coresi a fost „foarte român“

O altă ipoteză susține că Diaconul Coresi ar fi putut fi „aromân, albanez, sîrb sau bulgar, dar mai puțin grec“, după terminația „si“ a numelui. Nicolaescu arată c㠄era român neaoș, răsărit din mijlocul poporului, mai bun ca orișicare altul pe timpul lui“. Nicolae Iorga recunoaște că în secolele VI-VII, negustori greci cu numele Coressios treceau prin țara noastră, iar numele Coresi a fost împrumutat de la ei, deci „Coresi a fost un Coresie român curat, și nu grec“. Pr. Prof. Nic. M. Popescu scria: „Știm că ești din Târgoviște, cu tot numele ce-ți sună a străin. Ne lămurim din hrisoave că nu ești rudă cu altă familie Coresi, bogată și apucătoare, din jurul Ghighiului. Știm că ai luat asupra-ți sarcina diaconiei de mir, pe care cu neasemuită cinste ai purtat-o. Înțelegem că știai și limba slavonească, în care se citea atunci prin bisericile noastre“. Pe baza documentelor existente nu se poate afirma originea greacă a lui Coresi, așa cum nu se poate afirma nici că a fost român curat. De altfel, acest lucru este mai puțin important. Importantă este contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea limbii românești și a tiparului. Cel mai nimerit ar fi să dăm crezare propriei mărturisiri. În epilogul „Tetraevanghelului“ tipărit la Brașov între 1560-1561, folosește expresia „ot Târgoviște“ (din Târgoviște), localitatea din care a venit spre Brașov. Iar în „Tîlcul Evangheliilor“ (Brașov, 1564), Coresi a spus: „noi, românii“. Argumente care îl îndreptățesc și pe părintele prof. dr. Vasile Oltean să considere că Diaconul Coresi „a fost foarte român“.

Diaconul cărei biserici?

Nerva Hodoș a schițat un arbore genealogic al celor cîțiva Coresi cunoscuți în hrisoave. Coresie din actele muntenești de la 1492 a avut un fiu, pe grămaticul Coresi, care a avut doi fii, pe logofătul Coresi și pe Diaconul Coresi, tipograf. Acesta din urmă a avut un fiu, Șerban, care a învățat meșteșugul tiparului de la tatăl său. Diaconul a ridicat o biserică la Târgoviște, cu meșteri aduși de la Brașov, conform învățatului brașovean Ion Bogdan. În anul 1544, Vintilă Vornicul adresează o scrisoare Sfatului din Brașov, prin care îl cerea pe Petru Zidarul „carele a zidit biserica lui Coresi și cu cîți inși va lua el cu sine, căci vreau să-mi fac două biserici“. Aceste texte demonstrează că familia Coresi își ducea veacul în Târgoviște, erau oameni înstăriți, care activau în cadrul bisericii ortodoxe. Dar care sînt cele două biserici ridicate de Coresieni? N-au fost identificate. Unele surse precizează că, în anul 1557 Coresi era diacon la Mitropolia din Târgoviște și în același an a început acolo prima carte, „Triodul Penticostar“, ajutat fiind în această lucrare de cei zece ucenici ai săi, ceea ce înseamnă că avea deja vechime în arta tiparului. Dar în același an are activitate și la Brașov. Cum se explică această neconcordanță?

Dincolo și dincoace de Carpați

Deși nu sînt pe deplin elucidate locul și data nașterii tipografului Coresi, istoricii au căzut de acord că s-a născut la Târgoviște, „la sfîrșitul domniei lui Radul Vodă cel Bun sau cel Mare (Maiu 1496 Aprilie 1508)“, după cum afirmă Nicolaescu. Anul nașterii rămîne totuși un mister, ca și cel al morții, probabil 1588, la Brașov. Nu se știe nici unde a făcut școala, cînd și unde a a învățat grecește. Nicolaescu afirmă c㠄între anii 1538 și 1544 Coresi îmbracă haina preoțeasc㓠de diacon. Dar se știe că a deprins „meșteșugul tipografiei, probabil, de la Dumitru Liubovici, nepotul vestitului tipograf din Veneția, Bojidar Vucovici“. Disputele continuă, istoricii întrebîndu-se de ce, dintr-odată, Coresi a venit la Brașov și cînd? Vasile Oltean precizează anul, 1573, menționat în documente brașovene despre „diaconul Vlădicii, tipograful, împreună cu patru oameni“. A rămas cinci zile pentru tratative. Mutarea la Brașov s-a produs în 1559, înainte de 12 iunie cînd se știe că a început editarea „Catehismului românesc“. Dar tot Vasile Oltean anunță că, odată cu descoperirea „Micului Octoih Brașovean“ din 1556, lingvistul brașovean Constantin Lacea a aflat că în acel an Coresi era deja în Brașov, împreună cu logofătul Oprea, meșter tipograf. Se pare că diaconul a avut o perioadă în care a revenit la Târgoviște, așa cum, la fel de bine se putea să nu fi fost încă stabilit la Brașov, dar să fi venit în Șchei pentru a tipări cărți. Nicolae Iorga ne asigură c㠄acest Coresi, despre viața căruia nu se știe nimic alta decît că a fost și a rămas diacon, că se pricepea la tipar, ca ucenic al ultimilor tipografi munteni, că a avut un fiu Șerban, se găsea la Brașov în 1560“. De altfel, prima etapă a tipăriturilor coresiene este datată 1559-1567, cînd Coresi a lucrat pentru consiliul orășenesc al Brașovului.

De ce la Brașov?

Motivul apariției lui la Brașov stă sub semnul întrebării. În „Istoria tiparului brașovean“, Vasile Oltean combate ideea celor ce susțin că a fost prigonit de domnitorul Mircea Ciobanul, deoarece Brașovul avea bune relații cu Muntenia în acea perioadă. „Plecarea din Târgoviște a fost încuviințată de însuși Pătrașcu cel Bun, domnul Țării Românești, care în acel an se găsea cu oaste în Transilvania“, spune istoricul Gheorghe Conț într-un „Magazin Istoric“ din 1969. Vasile Oltean combate și afirmația că tipograful s-a pus, de fapt, la dispoziția luteranilor și calvinilor, care i-ar fi oferit tipografia pentru a promova dogmele altor culte decît cel ortodox. Chiar dacă în etapa 1567-1571 a tipărit și cărți ortodoxe cu influențe calvine, nu acesta a fost scopul venirii lui Coresi la Brașov cu întreaga familie. Tipograful a fost „preocupat de puritatea ortodoxă a cărților românești ieșite din atelierul său“. Pe de altă parte tipografia din Târgoviște se învechise, iar Brașovul îi oferea o tipografie modernă și hîrtie din belșug produsă de moara locală (înființată în 1546). Deci trebuie luat în calcul și un factor economic care a contribuit la stabilirea lui Coresi la Brașov. Conform unor surse, Coresi a lucrat în tipografia judelui Brașovului, Hans Benkner, pe cheltuiala căruia a realizat șirul tipăriturilor românești. Dar Vasile Oltean demonstrează c㠄există o bogată documentație care atestă calitatea de patron al tiparului său“. Este vorba de un proces a cărui sentință spunea: „Coresi să păstreze presa“.

Două mistere: numele complet și mormîntul

Despre viața personală a Diaconului Coresi se cunosc detalii sumare. Nu știm care era prenumele lui. Sau numele, deoarece Nicolaescu susține că binecunoscutul Coresi ar fi numele mic. În unele surse se spune că îl chema Gheorghe Coresi. S-a căsătorit de tînăr cu Diica Jeleaza din Miroslăvești cu care a avut
trei fii: Coresi Logofătul (n. 1527), Drăgan (1530) și Șerban (1533). Se presupune că Diaconul Coresi a murit în 1583, data ultimei tipărituri, „Evangheliarul“. Nu se știe unde este înmormîntat, dar se crede că, dacă a murit la Brașov, aici ar trebui să fie și mormîntul. Nu avem decît un monument dedicat acestui mare tipograf, în curtea Bisericii „Sfîntul Nicolae“, unde se află și o replică modernă a tiparniței lui. Coresi a tipărit cele dintîi cărți de circulație în limba română. Sutele de exemplare ieșite de sub teascul lui Coresi sînt răspîndite în întreaga lume, în biblioteci și institute de cercetare, fiind apreciate ca opere de importanță capitală în istoria tipografiei mondiale. Doar cîteva din cele 39 de titluri pot fi admirate în Brașov: „Cazania a II-a“ („Cartea românească cu învățătură“), „Psaltirea“, „Sbornicul“, „Octoihul“ și altele. Ne lipsește „Tetraevanghelul“ (1561), despre care multă vreme s-a crezut că a fost prima carte în limba română a lui Coresi. De ce este important „Tetraevanghelul“ ieșit din tiparnița de la Brașov? Pentru că pînă atunci, Evangheliile circulau doar în limba slavă, iar noua tipăritură s-a făcut cu ajutorul preoților Iane și Mihai de la Biserica „Sf. Nicolae“ din Șchei, care au tradus textele sfinte în limba română.

„Tetraevanghelul“, cartea cărților românești

Vechile manuscrise ale „Tetraevanghelului“ erau copiate și circulau cu mare greutate. Coresi a extras, a corectat și a adăugat din limba vie a românilor de pretutindeni, făcînd textul de înțeles pentru tot poporul de credincioși. Coresi a contribuit astfel la răspîndirea limbii române, a formei ei literare, dar și a limbii liturgice românești. „Tetraevanghelul“ precizează în epilog că a fost tipărit „să fie popilor rumânești, să înțeleagă să învețe rumânii cine-s creștini“. Coresi a folosit tehnica xilogravurii, adică a sculptat fiecare literă în lemn. A lucrat la carte timp de opt luni, între 3 mai 1560 și 30 ianuarie 1561. Are 249 de file, grupate în 32 de caiete, format 30x18,5 cm, 24 rînduri pe pagină, pe hîrtie brașoveană fără filigran. Frontispiciul are dimensiunile 142x78 mm. Și, ce e mai important, deși grafia este chirilică, limba este română. Abia peste 301 ani, în vremea lui Cuza, se va trece la alfabetul latin. La tipărirea cărții, Coresi a lucrat împreună cu Tudor Diacul din Șchei. Cu toate că munca a fost colosală, „Tetraevanghelul“ nu a avut prea multă căutare în Țara Românească sau Moldova, unde tradiția limbii slavone era înrădăcinată. A început, însă, să fie copiat după 15 ani, de Radu Gramaticul, și răspîndit în biserici și școli. Se cunosc la ora actuală doar 10 exemplare, după cum spune Vasile Oltean, aflate în biblioteci și muzee din țară și din lume. Un „Tetraevanghel“ aparține familiei Stinghe din Șchei.

Primul „român“

Diaconul Coresi a învățat arta tipografică de la Dimitrie Liubavici, dar și-a întrecut maestrul. Și-a conturat un stil personal: format mare al cărților, litera uncială, dreaptă, groasă, neagră, nestilizată, legătura din scoarțe de lemn, îmbrăcate în piele de culoare maro și cu un desen geometric imprimat. La rîndul lui, primul mare tipograf în slujba limbii române a școlit zeci de ucenici, care s-au răspîndit în alte centre românești, tipărind pe cont propriu la Bistrița, Orăștie, București, Câmpulung, Govora, Mănăstirea Dealu, Iași, Snagov. Dintre acești ucenici, cea mai valoroasă activitate tipografică a desfășurat Șerban Coresi, fiul tipografului, care, împreună cu alt ucenic, diacul Marien, a tipărit „Palia de la Orăștie“ (1582). Această scriere are o importanță capitală pentru români, pentru că, încă din prima pagină, pomenește expresia „frați români“. Astfel, pentru prima oară în istorie, termenul „rumân“ folosit pînă atunci este înlocuit cu „român“. „Palia“, prima tipărire a Vechiului Testament în limba română, a fost scrisă pentru a fi de folos „voo frați Românilor“. Cel care a avut inițiativa introducerii cuvîntului „român“ în tipărituri se semneaz㠄eu Șerban diiacu, meșterul mare a tiparelor“. El a lucrat la carte la 20 de ani dup㠄Tetraevanghelul“ în românește al tatălui său, tot opt luni, în perioada 14 noiembrie 1581-14 iulie 1582.

O tipografie pentru o singură carte

„Palia“, text de referință în istoria cărții și a tiparului, este singura tipăritură apărută la Orăștie în secolul XVI, fiind un valoros text de epocă. Totuși, cercetătorii se întreabă de ce Șerban Coresi a ajuns tocmai la Orăștie, fie și pentru puțin timp, și de ce a înființat un atelier tipografic pentru o singură carte? Se pare că Șerban a plecat din Brașov acolo unde i s-au pus la dispoziție cele necesare meseriei de tipograf. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar reformat Ferenc Geszti din Deva. Filologii au susținut că Palia ar fi fost o traducere a unei ediții medievale a Vulgatei, Biblia multiplicată în limba latină. Alții cred că traducerea a fost bazată pe Pentateuhul din 1551 tipărit la Cluj de marele cărturar ardelean Gaspar Heltai. Iar traducătoru ar fi fost episcopul ardelean Mihai Tordași. Este precizat că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească și grecească și sîrbească“. În realitate, mai mulți dascăli și preoți români au contribuit la definitivarea textului. P.P. Panaitescu afirma c㠄Palia“ e rodul unei „opere conștiente de cultură românească“. Salutar e că Șerban Coresi a avut inițiativa unei prefațe în care cuvîntul „român“ să fie scris așa cum circula deja în popor. Volumul are 164 de file și e imprimat pe hîrtie de fabricație sibiană. Din „Palia“ de la 1582 s-au păstrat patru exemplare la Biblioteca Academiei din București și unul la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Toate sînt incomplete, cel al Bibliotecii Universității din Budapesta este cel mai bine păstrat. Primul care a menționat însemnătatea acestei tipărituri a fost brașoveanul Radu Tempea, în 1707, în prefața „Gramaticii românești“.

Cei doi Coresi, titanii tiparului în limba română

Viața și activitatea lui Șerban Coresi au fost legate de Brașov, unde a ucenicit în atelierul tatălui său și unde a tipărit singur „Liturghierul slavonesc“ (1588), fiindcă dup㠄Palia“, s-a întors acasă, la Brașov și a continuat să folosească în tipărituri cuvîntul „român“. Practic la Orăștie a stat doar un an cît a pus pe picioare tiparnița și a scos cartea. A colaborat cu preotul șcheian Mihai, numele acestuia ținînd să-l menționeze în „Liturghier“: „isprăvitoriul Popa Mihail, din aceeași cetate brașovenească“. În epilog, se semneaz㠄fiul diaconului Coresi“. Se pare că, din cartea de 105 pagini, s-a păstrat un singur exemplar, la Biblioteca arhidiecesană din Blaj. Din păcate, nici despre fiul Diaconului Coresi nu se cunosc prea multe amănunte. Se presupune că a murit curînd după această ultimă carte, în 1588. „Palia“ rămîne ultima din seria tipăriturilor românești din Ardeal pentru mai bine de jumătate de secol. Tiparul va renaște dincoace de Carpați, în timpul domniilor lui Matei Basarab și Vasile Lupu. Diaconul Coresi și fiul său Șerban, doi tipografi a căror operă este net superioară predecesorilor din breaslă, rămîn în istorie pentru contribuțiile la cizelarea și înnoirea limbii, îndreptarea ortografiei, îmbinarea cuvintelor din Ardeal cu cele din Muntenia, grai care s-a impus ca bază a limbii literare a poporului nostru. Acest lucru n-ar fi fost posibil fără Prima Școală Românească din Șchei, spațiu în care cărțile își găseau cei mai însetați cititori. Filologul Ion Gheție spunea și el c㠄în Țările Române, unificarea limbii a fost mult ușurată de tipăriturile lui Coresi. Unificarea limbii a început fără nicio constrîngere din partea autorităților, în vreme ce în Franța dialectul din Ile de France se impunea prin ordonanță regală“. Cărțile coresiene născute la Brașov au înscris în cultura română, după aprecierea lui Lucian Blaga, „întîiul mare poem al unui neam“.
„Den mila lu’ Dumnezeu, eu, diaconul Coresi, deac-am văzut că mai toate limbile au cuvîntul lu’ Dumnezeu în limba lor, numai noi rumânii n-avem“
„Tetraevanghelul“
„În sfînta besearecă mai bine e a grăi cinci cuvinte cu înțeles decît 10 mie de cuvinte neînțelease în limbă striină. “ Diaconul Coresi
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Donați o carte pentru copiii din Crizbav, în campania "Cărți pe biciclete"


    18.09.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Regizorul Ducu Darie, fiul regretatului Iurie Darie, a încetat din viață


    18.09.2019
  • ➤ National


    CCR: Iohannis, obligat să numească miniștrii interimari propuși de Dăncilă, iar Premierul trebuie să vină în Parlament


    18.09.2019
  • ➤ Local


    În ambulanța lovită ieri pe DN13, lângă Brașov, era un copil operat pe inimă


    18.09.2019
  • ➤ National


    Control al Protecției Consumatorilor, la farmacia Catena de pe str. Toamnei


    18.09.2019
  • ➤ National


    Președintele Transelectrica și-a falsificat CV-ul. El nu are diplomă de inginer


    18.09.2019
  • ➤ National


    Legea de impozitare a pensiilor speciale, adoptată de Senat


    18.09.2019
  • ➤ National


    Proiectul WC- ului de 1 milion de lei a fost retras de pe ordinea de zi a CL Brașov


    18.09.2019
  • ➤ National


    A fost găsit leacul care oprește răceala


    18.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Coplată: 15 lei de la părinți, 70 de lei de la buget


    Elevii nu vor mai avea 100% gratuitate pe liniile RATBV


    18.09.2019
  • ➤ Eveniment


    De azi se pot depune dosarele pentru ajutoarele de încălzire


    18.09.2019
  • ➤ Eveniment


    De la 1 octombrie se scumpește apa și canalizarea


    18.09.2019
  • ➤ Eveniment


    În 27 octombrie trecem la ora de iarnă


    18.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Luptător și la 81 de ani


    Octav Bjoza a fost reales președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    18.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Firmele care transportă angajații în jurul Brașovului nu se înghesuie să intre în legalitate


    18.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Peste 3,5 milioane de lei de la buget pentru închiderea șantierului de la Colegiul de Informatică


    18.09.2019
  • ➤ Actualitate


    Pentru al doilea an


    CJ finanțează nerambursabil proiecte de asistență socială


    18.09.2019
  • ➤ National


    La Consiliul UE


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață


    18.09.2019
  • ➤ National


    O nouă înfrângere: numirea Adinei Florea la Șefia Secției Speciale de anchetare a magistraților a fost amânată pentru a cincea oară


    18.09.2019
  • ➤ National


    Eugen Teodorovici a întors-o cu pușcăria


    18.09.2019
  • ➤ Life


    S-a dezlănțuit


    Dana Budeanu îi face marțafoi pe bărbații fără șosete


    18.09.2019
  • ➤ Life


    Un milionar român are cel mai tare Ferrari


    18.09.2019
  • ➤ Life


    Lidia Buble crede că nu mai are mult de trăit


    18.09.2019
  • ➤ Life


    Alexandra Stan a închis sezonul estival tot topless


    18.09.2019
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Politețea, obligatorie într-o scrisoare


    18.09.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    18.09.2019
  • ➤ Sport


    FRF îi acordă credit selecționerului Cosmin Contra


    18.09.2019
  • ➤ Sport


    PSG, fără Mbappe și Neymar în derbiul cu Real Madrid


    18.09.2019
  • ➤ Sport


    Liga I


    Hagi e mulțumit


    18.09.2019
  • ➤ Sport


    Cristina Neagu revine la Națională în meciul cu Ucraina de la Brașov


    18.09.2019
  • ➤ Sport


    Cadoul pe care îl așteaptă de la fani


    Horia Popa, despre trecut, prezent și viitor la ACS SR Brașov


    18.09.2019
  • ➤ Local


    Accident cu 3 victime și o Ambulanță lovită, între Rupea și Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Brașoveanul Octav Bjoza a fost reales Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Elevii nu vor mai avea gratuitate 100% pe transportul RATBV, însă vor beneficia de reducere pe tot timpul anului și indiferent de absențe


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Proiectele a 4 ONG-uri de servicii sociale vor fi finanțate de Consiliul Județean Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Școala informală de IT reunește comunitatea pasionaților de tehnologie la Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    De mâine, la Brașov, se pot depune cereri pentru ajutorul de încălzire a locuinței


    17.09.2019
  • ➤ National


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață de Consiliul UE


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Teodorovici renunță la proiectul privind închisoarea pentru datornici


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Ziua de Curățenie Națională și la Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Compania Apa Brașov scumpește apa, canalizarea și epurarea în toate localitățile deservite


    17.09.2019
  • ➤ Local


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Managementul bazinului hidrografic Tărlung amonte de acumularea Săcele din perspectiva schimbărilor climatice


    17.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Deputatul minorității germane: Nu am semnat niciun pact cu Dăncilă și refuz să discut cu ea până când nu-și cere scuze public minorității germane pentru calomniile debitate de diverși reprezentanți PSD


    17.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Așa poftește PSD


    Cine nu-și plătește impozitul merge la pușcărie


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Afară-i vopsit gardul


    Record de amenzi la Festivalul Cultural Maghiar din Piața Sfatului


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    A încercat să-și șantajeze șeful milionar


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Au deranjat


    Doi procurori din Brașov au ajuns în vizorul Inspecției Judiciare, după ce au criticat modificările din Justiție


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Două drumuri județene care vor susține turismul din Țara Făgărașului intră în reabilitare


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți va avea loc pe 18 octombrie


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Modernizarea WC-ului din Piața Sfatului va costa peste 1 milion de lei


    17.09.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Amprente urbane


    Cele mai frumoase ziduri pictate ale orașului

    Articolul următor

    Primele OZN-uri


    Brașoveanul care a inventat nave secrete

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 48.166 milisecunde, încărcat în milisecunde