Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

O comoară pierdută


Prima tipografie din istoria Siriei, făcută la Brașov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Pagină din „Liturghierul“ din Țara Românească
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 02.10.2015
• În anul 1706, Antim Ivireanul le-a dăruit sirienilor prima lor tipografie cu litere arabe, despre care se spune că a ieșit din atelierele meșterilor brașoveni

Cel mai mare oraș al Siriei este acum o ruină. Comori ale culturii și civilizației arabe, clădiri, oameni, chiar și rămășițe ale profetului Mohamed nu mai există. În acest război nimicitor, s-a pierdut și ceva din istoria noastră, a românilor. Acum trei secole, mitropolitul Antim Ivireanul a făcut un gest istoric, care avea să influențeze decisiv procesul de trezire a creștinilor sirieni din somnul medieval. El le-a dăruit credincioșilor din Alep prima tiparniță cu caractere arabe, ca acest popor să poată citi cărți bisericești în alfabetul lor. O măsură grozavă pentru acele vremuri, cînd scrierea arabă era sacralizată în Coran și nici vorbă să fie acceptată în scrierile creștine. Chiar și așa, destinat creștinilor și nu islamicilor, tiparul românesc cu caractere arabe a fost primul din spațiul arab, aflat atunci sub stăpînire otomană. Mutată de la Alep în Liban și adusă înapoi, tiparnița cu litere de lemn a funcționat circa 300 de ani. Pentru noi, brașovenii, această tiparniță are o însemnătate deosebită, fiindcă, așa cum susține o parte a lumii științifice, a fost manufacturată la Brașov.

Cărți creștine în lumea lui Allah

Se spune că tiparul a fost adus în lumea arabă de Napoleon, mai precis în Egipt, în iulie 1798. Împăratul francez adusese la Cairo un tipar arab, furat de la Vatican. În realitate, arabii au primit prima lor tiparniță de la români, cu 90 de ani mai devreme decît spune istoria universală. Apariția primelor cărți cu litere arabe este legată de Țările Române și de domnitorul Constantin Brâncoveanu. În acea vreme, nu numai scrierile creștine erau rare în Imperiul Otoman, ci și Coranul, pentru simplul motiv că tipar nu exista, cărțile religioase erau scrise de mînă sau litografiate, dar nu tipărite. Cele ieșite de sub presă erau cumpărate de la Roma, care deținea monopolul scrierilor creștine tipărite. Istoricii consideră că introducerea tiparului în lumea arabă cu o întîrziere de trei secole secole a fost strîns legată de conservatorismul islamic. În anul 1701, românii aveau să dăruiască sirienilor prima carte creștină cu litere arabe, „Liturghierul“, care a fost și una dintre primele cărți arabe tipărite cu litere mobile din lume. Un an mai tîrziu, a apărut tot la noi, pentru uzul creștinilor sirieni,
„Ceaslovul“ greco-arab. Mai tîrziu, tiparnița în care s-au născut aceste cărți a fost dusă la sediul mitropoliei din Alep, în Siria, și astfel, arabii și-au putut multiplica singuri cărțile religioase și nu numai. Toate aceste idei avangardiste, care au contribuit la relansarea spirituală a arabilor din Siria, Liban, Palestina, au venit de la un mare învățat și ierarh al Bisericii Ortodoxe din Țara Românească: Antim Ivireanul. Mitropolitul a fost nu doar om al bisericii, ci și tipograf, redactor, editor, autor al celebrelor „Didahii“, lucrare care îl așază pe Antim Ivireanul în rîndul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile. Și, după cum se vede, a fost și un vizionar care a impulsionat progresul culturii.

Sfîntul tipograf

Sfîntul Antim (Andrei, pe numele de botez) s-a născut în 1650, în Iviria (Georgia de astăzi), de unde și-a luat și numele de Ivireanul. Părinții lui se numeau Ion și Maria. La 16 ani, a fost răpit de turci, vîndut ca sclav și dus la Constantinopol. După ce a fost eliberat din robie, a trăit în preajma patriarhiei ecumenice, unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă. Tot acolo s-a călugărit sub numele Antim, iar mai tîrziu a fost hirotonit ieromonah. În 1689 a fost adus de către voievodul Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice. În anul 1696 a devenit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat și tipografia domnească. Acolo a tipărit 15 cărți: 7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română și una greco-arabă, „Liturghierul“ din 1701 (Al-Qondaq al-falahi), prima carte din lume tipărită cu caractere arabe. Astfel, se răspundea apelului făcut de Patriarhul Atanasie al IV-lea Dabbas al Antiohiei, pentru susținerea ortodoxiei arabe. În 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi, ipodiaconul Mihail Ștefan (Istanovici), la Tbilisi, în țara sa de origine. Ucenicul a înființat acolo prima tiparniță cu caractere gruzine. Între 1701 și 1705, Antim Ivireanul și-a reluat activitatea tipografică la București, unde a tipărit alte 15 cărți, printre care o nouă carte cu caractere arabe: „Ceaslovul“ greco-arab (Kitab al-Sa ‘at) (1702). Cărțile în arabă au fost trimise bisericilor ortodoxe din Imperiul Otoman. La 16 martie 1705 a fost ales episcop de Rîmnic, unde a înființat o nouă tipografie, imprimînd alte 9 cărți.

Prima presă cu litere arabe din lume

Despre aceste prime cărți cu litere arabe nu există nicio îndoială că au fost realizate de Antim Ivireanul, la porunca domnitorului Brâncoveanu, care dorea astfel ca bunii creștini din Imperiul Otoman să nu-și piardă credința și să aibă tipărit cuvîntul lui Iisus. O tipografie cu altfel de caractere decît cele latine, chirilice și grecești, singurele care se foloseau în Țările Române, înseamna utilaje noi și, mai ales, litere noi, care trebuiau săpate, la bucată, în lemn. Adică o mare cheltuială, pe care și-a asumat-o domnitorul. Cărțile ieșite de sub teasc sînt bine întocmite, dar și cu o estetică deosebită. „Liturghierul“ a fost tipărit cu negru și roșu, pe două coloane, stînga grecește și dreapta arabă. În prefață, Patriarhul Atanasie al Antiohiei arată greutatea pe care o întîmpinau preoții din țara sa, din cauza lipsei cărților de slujbă și laudă sîrguința lui Antim, ieromonahul din Iviria, care a săpat literele arabe și a tipărit cartea. Volumul cuprinde rînduiala Sfintei Liturghii după tipicul Bisericii Ortodoxe în limba greacă și arabă, iar rugăciunile pentru împărtășire, numai în arabă. „Ceaslovul“ „tipărit pentru întîia oară în grecește și arăbește după cererea și cu îngrijirea Preasfințitului Părinte Athanasie“ conține, de asemenea titlul și stema Țării Românești, o scrisoare a lui Atanasie către Constantin Brâncoveanu, în care îi mulțumește pentru acest dar făcut celor din țara sa, apoi o altă scrisoare către preoții ortodocși arabi, în care îi îndeamnă să se roage pentru voievodul muntean. Textul „Ceaslovului“ e numai în arabă, Minologhionul și Troparele de peste an, pe două coloane, sînt în grecește și arăbește, iar rugăciunile din final sînt numai în arabă. Traducerea „Ceaslovului“ în arabă a fost făcută de către Patriarhul Eftimie, episcop de Alep.

„Cheltuială ca să sape cu îngrijire litere arabice“

Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Brâncoveanu, scria: „am văzut gravuri în lemn cît și în aramă, pentru nevoile tiparniței pe care o conducea în vremea mea, monseniorul Antim Ivireanul, arhiepiscopul metropolitan al Țării Românești. Tiparnița care se găsește în mănăstirea Arhiepiscopiei sau a Mitropoliei Țării Românești, are litere bune și frumoase arabe, grecești, românești și slavonești. Lucrătorii tipografiei sînt români de neam și au deprins meseria de la personal, care au fost învățați în ea de acel arhiepiscop“. După mărturisirea patriarhului Atanasie, Brâncoveanu „a ordonat tipografului abil ce se afla pe lîngă înălțimea sa, preacuviosului între ieromonahi, chir Antim Ivireanul, dîndu-i cu abundență și cele de cheltuială, ca să sape cu îngrijire litere arabice și făcînd nouă calcografie arabică, să tipărească serviciul Sfintei Liturghii“. La 27 aprilie 1702, călătorul englez Edmund Chishull a vizitat și el tiparnița instalată la hanul lui Brâncoveanu, unde patriarhul Dositei al II-lea Notara tocmai tipărea „niște texte religioase în limba arabă, sub îngrijirea patriarhului de Antiohia Atanasie“. În anul 1706, instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas, care a montat-o la Alep, în Siria, înființîndu-se astfel prima tipografie arabă. Astfel, după cum apreciază cercetătorul tunisian Wahid Gdoura, „arta tipografiei a obținut dreptul de cetățenie în Siria“.

O tipografie pentru trei secole

Despre tipografia arabă primită în dar de la români, aflăm de la istoricul Nicolae Cartojan, în „Epoca brâncovean㓠din Revista Fundațiilor Regale (1944), că tiparnița din Alep a continuat să scoată de sub teasc cărți creștine pînă la moartea mitropolitului, în 1716. Prima carte tipărită pentru arabi în Siria pe tipografia românească a fost „Pasaltirea“ (Kitiib al-Zabiir al-sarifi), ornamentată cu însemnele domnitorului Brâncoveanu, în semn de mulțumire pentru prețiosul dar. „În 1706, s-a tipărit cea dintîiu Psaltire arabă, avînd pe dosul titlului stema Țării Românești, înconjurată cu inițialele grecești ale lui Constantin Brâncoveanu, și la început, o precuvîntare de închinare și mulțumire, în care Domnul român este comparat cu Constantin cel Mare, cu Moise și cu Solomon, pentru înțelepciunea, spiritul și dărnicia lui“. Tot Nicolae Cartojan este cel care atestă faptul că, în 1944, tipografia românească încă funcționa, după ce a tipărit peste 70 de titluri, printre care și Evanghelia (Kitab al-Ingil al-Sarif alTahir wa-l-misbdh al-munir al-lahiry), în mai multe ediții, preluată și de tipografiile din Liban. După moartea lui Antim Ivireanul, „a fost mutată în parte la mănăstirea Balamand, în parte mai tîrziu la mănastirea Sf. Ioan din Saeg, în Sudul Libanului, unde reînnoită și reorganizată, publică și azi cărți bisericești și școlare“. În 1911 istoricul Isa Maluf a găsit în mănăstirea Balamand din Liban un accesoriu din lemn, care provenea din presa de la Alep. Pe această instalație tipografică și-au făcut ucenicia primii tipografi din Beirut (1750), astfel că tipografia românească a contribuit și la debutul meșteșugului tipografic în Liban.

„Primul tipar arab a fost manufacturat în Brașov“

Istorici și teologi români și arabi sînt de acord că prima tipografie din Siria a fost adusă din România, însă despre locul în care a fost manufacturată nu se știu prea multe. Se presupune că utilajele au fost concepute în atelierele din Țara Românească, probabil la București. Însă în 2009, Mohammed Basil Suleiman, cercetător la Institutul de Studii Palestiniene, susține într-un studiu despre primele tiparnițe din Orientul Mijlociu, c㠄primul tipar arab a fost manufacturat în Brașov, România, în jurul anului 1700, și deschis pentru funcționare în Aleppo, în 1706. Acest tipar a produs cărți religioase pentru uz local în regiuni arabe ale sultanatului“. Nu e exclus ca măcar unele utilaje să fi fost turnate la Brașov, centru tipografic puternic în epocă. Dar despre literele arabe, se știe că au fost săpate în lemn de însuși mitropolitul-tipograf. El a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Țara Românească) la 28 ianuarie 1708. Antim Ivireanul a înființat o altă tipografie la Tîrgoviște, unde a tipărit 18 cărți (11 românești, 5 grecești, una slavo-română și una slavo-româno-greacă). În 1715, a mutat tipografia la București, unde a mai scos două cărți. Prin cele 63 tipărituri, număr impresionant pentru acele vremuri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat, alături de Diaconul Coresi de la Brașov, cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

Istorie demolată

Om de cultură și învățat, Antim Ivireanul a militat pentru luminarea minții și a înfierat ocupația otomană. În toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot al Țării Românești, a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și exilat pe viață în mănăstirea Sfînta Ecaterina de la Muntele Sinai. Și-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul spre locul exilului. Trupul său a fost aruncat în rîul Marița,
în apropiere de Adrianopol. Sfîntul Antim Ivireanul a fost canonizat de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 și este prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. Anul acesta s-au împlinit 299 de ani de la moartea acestui mare om de cultură și 309 ani de la instalarea la Alep a tipografiei românești cu litere arabe. Otomanii și alți invadatori n-au reușit să o distrugă, dar au reușit contemporanii noștri, în timpul războiului din Siria în care mărețul Alep a fost culcat la pămînt cu tot cu obiective istorice. Despre tiparnița românească se știa că e adăpostită într-una din mănăstirile ortodoxe din Alep, dar nu se știe precis care. Să sperăm că nu e vorba de Mănăstirea Sfîntului Elian, transformată în praf și pulbere. În februarie 2015, teroriștii care au pus stăpînire pe Alep au băgat buldozerele în această enclavă ortodoxă, inclusă în patrimoniul universal. Întreaga Sirie se prăbușește. Artifactele păstrate miraculos pînă în zilele noastre au dispărut într-o clipită, înainte ca oamenii de știință să spună totul despre primele teascuri cu litere arabe, ieșite din atelierele brașovene.

Alep, capitala islamică a culturii

• Alep este cel mai mare oraș din Siria, situat la circa 50 de kilometri de granița cu Turcia. Orașul s-a apărat cu succes împotriva cruciaților (1224), apoi a fost cucerit de mongoli (1260) și, în final, a fost încorporat în Imperiul Otoman (1516). Centrul vechi, datorită valorii istorice, a intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1986. În anul 2006, orașul Alep a cîștigat titlul de „Capitala Islamică a Culturii“. Industrial și cultural, rivalizează cu capitala Damasc. Una dintre cele mai impunătoare clădiri din Alep este cetatea construită în secolul al XIII-lea de către Ali Sayf al-Dawla, un exemplu al arhitecturii militare arabe din perioada medievală. Marea Moschee din Alep este o altă minune arhitectonică, încărcată de istorie. A fost înălțată în secolul al VIII-lea și distrusă în acest an. „Bătălia pentru Alep“, care a început în iulie 2012, între forțele guvernamentale și facțiuni rebele, a transformat această așezare într-o ruină. Majoritatea locuitorilor au părăsit orașul, iar cei foarte săraci trăiesc acum printre ruine.

Scrierea arabă are 28 de litere pentru consoane, care au forme diferite, în funcție de poziția în cuvînt. Pentru vocale se folosesc accente deasupra sau dedesubtul consoanelor (numai la școală sau în Coran). Cuvintele sînt scrise cursiv, de la dreapta la stînga.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Prins când fura din mașina de curierat, în centrul Brașovului


    Azi 14:34
  • ➤ Știri Brasov


    42 de cazuri noi de COVID la Brașov, record de bolnăviri în țară:1415


    Azi 13:04
  • ➤ Știri Brasov


    Un medic de la Ambulanța Brașov, infectat cu coronavirus, a mers trei zile în misiuni pentru că a primit un rezultat greșit


    Azi 12:56
  • ➤ Prima pagină


    Elevilor nu li se mai ia temperatura la școală


    Azi 09:36
  • ➤ Eveniment


    Crește numărul brașovenilor infectați cu COVID, izolați la domiciliu


    Azi 09:32
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    Soprana Aurelia Florian, premiu de interpretare în Austria


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Mai puțină poluare


    Licitație pentru 15 stații de încărcare a mașinilor electrice


    Azi 09:22
  • ➤ Eveniment


    Stația de asfalt de la Bartolomeu funcționează fără autorizație?


    Azi 09:17
  • ➤ Eveniment


    ADN, primul partid care și-a depus semnăturile la Biroul Electoral Județean


    Azi 09:11
  • ➤ Actualitate


    Nea Costică, omul din cort, e pensionar


    Azi 09:05
  • ➤ Actualitate


    66,1% - rata de promovare la Titularizare în județul Brașov


    Azi 09:01
  • ➤ National


    Jocuri politice


    Dublarea alocațiilor în etape a fost respinsă de Senat


    Azi 08:52
  • ➤ Life


    Vine la „Ferma“


    Alina Pușcău s-a iubit cu Vin Diesel


    Azi 08:46
  • ➤ Life


    Lili Sandu a născut un băiețel de nota 10


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Jojo dezvăluie cum a cucerit-o Paul Ipate


    Azi 08:39
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Vindecare, la mâna oricui


    Azi 08:34
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:32
  • ➤ Sport


    Victorie importantă pentru Răzvan Lucescu


    Azi 08:29
  • ➤ Sport


    Becali nu vrea în ruptul capului echipă de fete


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    TENIS


    Revenire cu o victorie dificilă pentru Halep


    Azi 08:21
  • ➤ Sport


    Girona, adversarul lui Sepsi SIC pentru Euroligă


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Fostul „stegar” Cristi Ganea a reziliat cu Athletic Bilbao și semnează cu Aris Salonic


    Azi 08:13
  • ➤ Sport


    Brașoveanul Constantin, în defensiva Craiovei


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    Portarul Jesus Fernandez și Aganovic (ex-FC Brașov) sunt ultimele noutăți în lotul Sepsi


    Azi 08:09
  • ➤ Sport


    FOTBALUL MIC


    Așteptând un nou start


    Azi 08:05
  • ➤ Sport


    Simona Halep câștigă dramatic primul meci de la Praga


    11.08.2020
  • ➤ National


    Senatul a respins OUG care majora etapizat alocațiile copiilor


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    Cum porți pantofii stiletto la birou, în ținută casual și la ocaziile speciale


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    Analize și investigații medicale pe care trebuie să le facă orice persoană de peste 60 de ani


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Allen Coliban: Brașov, orașul de la munte unde 40% din locuitori nu au acces la spații verzi


    11.08.2020
  • ➤ National


    Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru învățământul online în anul școlar 2020-2021


    11.08.2020
  • ➤ Comunicate


    POLIȚIA BRAȘOV


    Nu le dați ocazia infractorilor să acționeze!


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    La mulți ani, Octav Bjoza!


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    1215 noi cazuri de coronavirus depistate în România, doar 27 la Brașov


    11.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Iar „adunăm“ singurele 15 paturi ATI din Brașov


    11.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cifre grele


    43% din pacienții care au ajuns la Secția ATI COVID din Brașov au murit


    11.08.2020
  • ➤ Eveniment


    „Smart-City“


    Primii senzori pentru măsurarea calității aerului în Brașov


    11.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Ialomițianu și Căncescu, de la suduieli, la o „echipă pentru Brașov”


    11.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Coronavirusul, sub control?


    Orban: Nu există niciun motiv de amânare a alegerilor


    11.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Dosarul 10 August: Curtea de Apel și-a declinat competența


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    10 afecțiuni care pot cauza dureri în piept


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    TERAPII


    Ceaiul boldo: medicament natural pentru ficat


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    Asimptomaticii au aceeași cantitate de coronavirus ca pacienții simptomatici


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    Detox cu ceai de sunătoare, păpădie și gălbenele


    11.08.2020
  • ➤ Life


    „Libelula” nu stă degeaba


    Iubita lui Speak s-a lansat în afaceri


    11.08.2020
  • ➤ Life


    Ana Baniciu s-a pus pe zugrăvit


    11.08.2020
  • ➤ Life


    Irina Rimes, surpriză în vârful muntelui


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    4 sfaturi utile pentru decorarea casei


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Medicamentele anti colesterol sunt toxice pentru ficat?


    11.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    11.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Proiect pentru un maraton muzical


    Record mondial pentru Brașov, Capitală culturală europeană

    Articolul următor

    Zodiacul popii


    Cel mai vechi zodiac din spațiul românesc a fost scris la Sînpetru, de preotul Ion Românul

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 26 milisecunde, încărcat în milisecunde