Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

O comoară pierdută


Prima tipografie din istoria Siriei, făcută la Brașov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Pagină din „Liturghierul“ din Țara Românească
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 02.10.2015
• În anul 1706, Antim Ivireanul le-a dăruit sirienilor prima lor tipografie cu litere arabe, despre care se spune că a ieșit din atelierele meșterilor brașoveni

Cel mai mare oraș al Siriei este acum o ruină. Comori ale culturii și civilizației arabe, clădiri, oameni, chiar și rămășițe ale profetului Mohamed nu mai există. În acest război nimicitor, s-a pierdut și ceva din istoria noastră, a românilor. Acum trei secole, mitropolitul Antim Ivireanul a făcut un gest istoric, care avea să influențeze decisiv procesul de trezire a creștinilor sirieni din somnul medieval. El le-a dăruit credincioșilor din Alep prima tiparniță cu caractere arabe, ca acest popor să poată citi cărți bisericești în alfabetul lor. O măsură grozavă pentru acele vremuri, cînd scrierea arabă era sacralizată în Coran și nici vorbă să fie acceptată în scrierile creștine. Chiar și așa, destinat creștinilor și nu islamicilor, tiparul românesc cu caractere arabe a fost primul din spațiul arab, aflat atunci sub stăpînire otomană. Mutată de la Alep în Liban și adusă înapoi, tiparnița cu litere de lemn a funcționat circa 300 de ani. Pentru noi, brașovenii, această tiparniță are o însemnătate deosebită, fiindcă, așa cum susține o parte a lumii științifice, a fost manufacturată la Brașov.

Cărți creștine în lumea lui Allah

Se spune că tiparul a fost adus în lumea arabă de Napoleon, mai precis în Egipt, în iulie 1798. Împăratul francez adusese la Cairo un tipar arab, furat de la Vatican. În realitate, arabii au primit prima lor tiparniță de la români, cu 90 de ani mai devreme decît spune istoria universală. Apariția primelor cărți cu litere arabe este legată de Țările Române și de domnitorul Constantin Brâncoveanu. În acea vreme, nu numai scrierile creștine erau rare în Imperiul Otoman, ci și Coranul, pentru simplul motiv că tipar nu exista, cărțile religioase erau scrise de mînă sau litografiate, dar nu tipărite. Cele ieșite de sub presă erau cumpărate de la Roma, care deținea monopolul scrierilor creștine tipărite. Istoricii consideră că introducerea tiparului în lumea arabă cu o întîrziere de trei secole secole a fost strîns legată de conservatorismul islamic. În anul 1701, românii aveau să dăruiască sirienilor prima carte creștină cu litere arabe, „Liturghierul“, care a fost și una dintre primele cărți arabe tipărite cu litere mobile din lume. Un an mai tîrziu, a apărut tot la noi, pentru uzul creștinilor sirieni,
„Ceaslovul“ greco-arab. Mai tîrziu, tiparnița în care s-au născut aceste cărți a fost dusă la sediul mitropoliei din Alep, în Siria, și astfel, arabii și-au putut multiplica singuri cărțile religioase și nu numai. Toate aceste idei avangardiste, care au contribuit la relansarea spirituală a arabilor din Siria, Liban, Palestina, au venit de la un mare învățat și ierarh al Bisericii Ortodoxe din Țara Românească: Antim Ivireanul. Mitropolitul a fost nu doar om al bisericii, ci și tipograf, redactor, editor, autor al celebrelor „Didahii“, lucrare care îl așază pe Antim Ivireanul în rîndul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile. Și, după cum se vede, a fost și un vizionar care a impulsionat progresul culturii.

Sfîntul tipograf

Sfîntul Antim (Andrei, pe numele de botez) s-a născut în 1650, în Iviria (Georgia de astăzi), de unde și-a luat și numele de Ivireanul. Părinții lui se numeau Ion și Maria. La 16 ani, a fost răpit de turci, vîndut ca sclav și dus la Constantinopol. După ce a fost eliberat din robie, a trăit în preajma patriarhiei ecumenice, unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă. Tot acolo s-a călugărit sub numele Antim, iar mai tîrziu a fost hirotonit ieromonah. În 1689 a fost adus de către voievodul Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice. În anul 1696 a devenit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat și tipografia domnească. Acolo a tipărit 15 cărți: 7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română și una greco-arabă, „Liturghierul“ din 1701 (Al-Qondaq al-falahi), prima carte din lume tipărită cu caractere arabe. Astfel, se răspundea apelului făcut de Patriarhul Atanasie al IV-lea Dabbas al Antiohiei, pentru susținerea ortodoxiei arabe. În 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi, ipodiaconul Mihail Ștefan (Istanovici), la Tbilisi, în țara sa de origine. Ucenicul a înființat acolo prima tiparniță cu caractere gruzine. Între 1701 și 1705, Antim Ivireanul și-a reluat activitatea tipografică la București, unde a tipărit alte 15 cărți, printre care o nouă carte cu caractere arabe: „Ceaslovul“ greco-arab (Kitab al-Sa ‘at) (1702). Cărțile în arabă au fost trimise bisericilor ortodoxe din Imperiul Otoman. La 16 martie 1705 a fost ales episcop de Rîmnic, unde a înființat o nouă tipografie, imprimînd alte 9 cărți.

Prima presă cu litere arabe din lume

Despre aceste prime cărți cu litere arabe nu există nicio îndoială că au fost realizate de Antim Ivireanul, la porunca domnitorului Brâncoveanu, care dorea astfel ca bunii creștini din Imperiul Otoman să nu-și piardă credința și să aibă tipărit cuvîntul lui Iisus. O tipografie cu altfel de caractere decît cele latine, chirilice și grecești, singurele care se foloseau în Țările Române, înseamna utilaje noi și, mai ales, litere noi, care trebuiau săpate, la bucată, în lemn. Adică o mare cheltuială, pe care și-a asumat-o domnitorul. Cărțile ieșite de sub teasc sînt bine întocmite, dar și cu o estetică deosebită. „Liturghierul“ a fost tipărit cu negru și roșu, pe două coloane, stînga grecește și dreapta arabă. În prefață, Patriarhul Atanasie al Antiohiei arată greutatea pe care o întîmpinau preoții din țara sa, din cauza lipsei cărților de slujbă și laudă sîrguința lui Antim, ieromonahul din Iviria, care a săpat literele arabe și a tipărit cartea. Volumul cuprinde rînduiala Sfintei Liturghii după tipicul Bisericii Ortodoxe în limba greacă și arabă, iar rugăciunile pentru împărtășire, numai în arabă. „Ceaslovul“ „tipărit pentru întîia oară în grecește și arăbește după cererea și cu îngrijirea Preasfințitului Părinte Athanasie“ conține, de asemenea titlul și stema Țării Românești, o scrisoare a lui Atanasie către Constantin Brâncoveanu, în care îi mulțumește pentru acest dar făcut celor din țara sa, apoi o altă scrisoare către preoții ortodocși arabi, în care îi îndeamnă să se roage pentru voievodul muntean. Textul „Ceaslovului“ e numai în arabă, Minologhionul și Troparele de peste an, pe două coloane, sînt în grecește și arăbește, iar rugăciunile din final sînt numai în arabă. Traducerea „Ceaslovului“ în arabă a fost făcută de către Patriarhul Eftimie, episcop de Alep.

„Cheltuială ca să sape cu îngrijire litere arabice“

Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Brâncoveanu, scria: „am văzut gravuri în lemn cît și în aramă, pentru nevoile tiparniței pe care o conducea în vremea mea, monseniorul Antim Ivireanul, arhiepiscopul metropolitan al Țării Românești. Tiparnița care se găsește în mănăstirea Arhiepiscopiei sau a Mitropoliei Țării Românești, are litere bune și frumoase arabe, grecești, românești și slavonești. Lucrătorii tipografiei sînt români de neam și au deprins meseria de la personal, care au fost învățați în ea de acel arhiepiscop“. După mărturisirea patriarhului Atanasie, Brâncoveanu „a ordonat tipografului abil ce se afla pe lîngă înălțimea sa, preacuviosului între ieromonahi, chir Antim Ivireanul, dîndu-i cu abundență și cele de cheltuială, ca să sape cu îngrijire litere arabice și făcînd nouă calcografie arabică, să tipărească serviciul Sfintei Liturghii“. La 27 aprilie 1702, călătorul englez Edmund Chishull a vizitat și el tiparnița instalată la hanul lui Brâncoveanu, unde patriarhul Dositei al II-lea Notara tocmai tipărea „niște texte religioase în limba arabă, sub îngrijirea patriarhului de Antiohia Atanasie“. În anul 1706, instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas, care a montat-o la Alep, în Siria, înființîndu-se astfel prima tipografie arabă. Astfel, după cum apreciază cercetătorul tunisian Wahid Gdoura, „arta tipografiei a obținut dreptul de cetățenie în Siria“.

O tipografie pentru trei secole

Despre tipografia arabă primită în dar de la români, aflăm de la istoricul Nicolae Cartojan, în „Epoca brâncovean㓠din Revista Fundațiilor Regale (1944), că tiparnița din Alep a continuat să scoată de sub teasc cărți creștine pînă la moartea mitropolitului, în 1716. Prima carte tipărită pentru arabi în Siria pe tipografia românească a fost „Pasaltirea“ (Kitiib al-Zabiir al-sarifi), ornamentată cu însemnele domnitorului Brâncoveanu, în semn de mulțumire pentru prețiosul dar. „În 1706, s-a tipărit cea dintîiu Psaltire arabă, avînd pe dosul titlului stema Țării Românești, înconjurată cu inițialele grecești ale lui Constantin Brâncoveanu, și la început, o precuvîntare de închinare și mulțumire, în care Domnul român este comparat cu Constantin cel Mare, cu Moise și cu Solomon, pentru înțelepciunea, spiritul și dărnicia lui“. Tot Nicolae Cartojan este cel care atestă faptul că, în 1944, tipografia românească încă funcționa, după ce a tipărit peste 70 de titluri, printre care și Evanghelia (Kitab al-Ingil al-Sarif alTahir wa-l-misbdh al-munir al-lahiry), în mai multe ediții, preluată și de tipografiile din Liban. După moartea lui Antim Ivireanul, „a fost mutată în parte la mănăstirea Balamand, în parte mai tîrziu la mănastirea Sf. Ioan din Saeg, în Sudul Libanului, unde reînnoită și reorganizată, publică și azi cărți bisericești și școlare“. În 1911 istoricul Isa Maluf a găsit în mănăstirea Balamand din Liban un accesoriu din lemn, care provenea din presa de la Alep. Pe această instalație tipografică și-au făcut ucenicia primii tipografi din Beirut (1750), astfel că tipografia românească a contribuit și la debutul meșteșugului tipografic în Liban.

„Primul tipar arab a fost manufacturat în Brașov“

Istorici și teologi români și arabi sînt de acord că prima tipografie din Siria a fost adusă din România, însă despre locul în care a fost manufacturată nu se știu prea multe. Se presupune că utilajele au fost concepute în atelierele din Țara Românească, probabil la București. Însă în 2009, Mohammed Basil Suleiman, cercetător la Institutul de Studii Palestiniene, susține într-un studiu despre primele tiparnițe din Orientul Mijlociu, c㠄primul tipar arab a fost manufacturat în Brașov, România, în jurul anului 1700, și deschis pentru funcționare în Aleppo, în 1706. Acest tipar a produs cărți religioase pentru uz local în regiuni arabe ale sultanatului“. Nu e exclus ca măcar unele utilaje să fi fost turnate la Brașov, centru tipografic puternic în epocă. Dar despre literele arabe, se știe că au fost săpate în lemn de însuși mitropolitul-tipograf. El a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Țara Românească) la 28 ianuarie 1708. Antim Ivireanul a înființat o altă tipografie la Tîrgoviște, unde a tipărit 18 cărți (11 românești, 5 grecești, una slavo-română și una slavo-româno-greacă). În 1715, a mutat tipografia la București, unde a mai scos două cărți. Prin cele 63 tipărituri, număr impresionant pentru acele vremuri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat, alături de Diaconul Coresi de la Brașov, cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

Istorie demolată

Om de cultură și învățat, Antim Ivireanul a militat pentru luminarea minții și a înfierat ocupația otomană. În toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot al Țării Românești, a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și exilat pe viață în mănăstirea Sfînta Ecaterina de la Muntele Sinai. Și-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul spre locul exilului. Trupul său a fost aruncat în rîul Marița,
în apropiere de Adrianopol. Sfîntul Antim Ivireanul a fost canonizat de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 și este prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. Anul acesta s-au împlinit 299 de ani de la moartea acestui mare om de cultură și 309 ani de la instalarea la Alep a tipografiei românești cu litere arabe. Otomanii și alți invadatori n-au reușit să o distrugă, dar au reușit contemporanii noștri, în timpul războiului din Siria în care mărețul Alep a fost culcat la pămînt cu tot cu obiective istorice. Despre tiparnița românească se știa că e adăpostită într-una din mănăstirile ortodoxe din Alep, dar nu se știe precis care. Să sperăm că nu e vorba de Mănăstirea Sfîntului Elian, transformată în praf și pulbere. În februarie 2015, teroriștii care au pus stăpînire pe Alep au băgat buldozerele în această enclavă ortodoxă, inclusă în patrimoniul universal. Întreaga Sirie se prăbușește. Artifactele păstrate miraculos pînă în zilele noastre au dispărut într-o clipită, înainte ca oamenii de știință să spună totul despre primele teascuri cu litere arabe, ieșite din atelierele brașovene.

Alep, capitala islamică a culturii

• Alep este cel mai mare oraș din Siria, situat la circa 50 de kilometri de granița cu Turcia. Orașul s-a apărat cu succes împotriva cruciaților (1224), apoi a fost cucerit de mongoli (1260) și, în final, a fost încorporat în Imperiul Otoman (1516). Centrul vechi, datorită valorii istorice, a intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1986. În anul 2006, orașul Alep a cîștigat titlul de „Capitala Islamică a Culturii“. Industrial și cultural, rivalizează cu capitala Damasc. Una dintre cele mai impunătoare clădiri din Alep este cetatea construită în secolul al XIII-lea de către Ali Sayf al-Dawla, un exemplu al arhitecturii militare arabe din perioada medievală. Marea Moschee din Alep este o altă minune arhitectonică, încărcată de istorie. A fost înălțată în secolul al VIII-lea și distrusă în acest an. „Bătălia pentru Alep“, care a început în iulie 2012, între forțele guvernamentale și facțiuni rebele, a transformat această așezare într-o ruină. Majoritatea locuitorilor au părăsit orașul, iar cei foarte săraci trăiesc acum printre ruine.

Scrierea arabă are 28 de litere pentru consoane, care au forme diferite, în funcție de poziția în cuvînt. Pentru vocale se folosesc accente deasupra sau dedesubtul consoanelor (numai la școală sau în Coran). Cuvintele sînt scrise cursiv, de la dreapta la stînga.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Muzicieni brașoveni, în epicentrul epidemiei din China


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, amical cu nouă goluri la Vulcan


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov a luat un jucător de la Sepsi OSK 2 l Marin Barbu: „Nu e rău copilul“


    22.01.2020
  • ➤ Local


    CCR: Teodor Meleșcanu nu a fost ales legal președintele Senatului


    22.01.2020
  • ➤ Local


    A fost inaugurată Unitatea Medicală Mobilă aSpitalului Clinic de Pneumoftiziologie Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Local


    Nominalizări pentru „Premiile Anului în Cultur㔠la Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Respectă și vei fi respectat!


    22.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    O brașoveancă va fi procurorul general al României


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Merge greu


    Lucrările la pasajul Fartec trebuie să fie gata în prima jumătate a anului


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a decontat 3 milioane de lei pentru tratamente medicale în străinătate


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Compania Apa înlocuiește țevile vechi de 40 de ani de pe b-dul Saturn


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Explozie într-un bloc din Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    60.000 de lei lunar, pentru stimulentele salariale în spitalele brașovene


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Peste 200 de elevi în învățământul dual, la Săcele


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Ervin Albu, candidatul PNL la Primăria Codlea


    22.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Noi cazuri de gripă, confirmate în județul Brașov


    22.01.2020
  • ➤ National


    Întâi bani și pe urmă dreptate


    Blocaj în sălile de judecată


    22.01.2020
  • ➤ National


    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului îl cercetează pe Meleșcanu


    22.01.2020
  • ➤ National


    Liviu Dragnea rămâne în închisoare și este obligat să plătească și cheltuieli de judecată


    22.01.2020
  • ➤ Life


    Ca o divă în Republica Dominicană


    Mădălina Ghenea a făcut furori la „Cana Dorada”


    22.01.2020
  • ➤ Life


    Românii au Talent, sezonul 10 la PRO TV


    22.01.2020
  • ➤ Life


    Laurette s-a combinat cu fostul soț al unei vedete?!


    22.01.2020
  • ➤ Life


    „Mama” lui Așchiuță a împlinit 78 de ani


    22.01.2020
  • ➤ Cititori


    E bine de știut


    Cum să ne ferim de indigestie


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Mirel Rădoi pune piciorul în prag la Națională


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Patinaj viteză


    Obiective mari pentru patinatorii Coronei Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Primul amical al iernii pentru ACS SR Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep, în turul 2 la Australian Open 2020


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    „Fierul se repară...“


    Fotbalistul Marian Constantinescu a trecut prin clipe de coșmar


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Timișoara va avea un nou stadion! Brașovul rămâne codaș la acest capitol


    21.01.2020
  • ➤ Local


    Brașovul a prezentat stadiul de implementare a Planului de Calitate a Aerului


    21.01.2020
  • ➤ Local


    Un procuror de la Parchetul Curții de Apel Brașov, propunerea pentru șefia Parchetului General


    21.01.2020
  • ➤ Sport


    Reacția Simonei Halep după victoria de la Australian Open: "Am fost mai puternică"


    21.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Ce se întâmplă cu pensiile


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Va fi a orașului


    Marca FC Brașov va fi înregistrată la OSIM, pentru Municipalitate


    21.01.2020
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Invitație pentru copii la Opera Brașov, la musical-ul „Frumoasa din Pădurea Adormită”


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    PSD nu prea are candidat pentru Primăria Brașov


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    De la cenușăreasă la vedetă


    Spitalul din Săcele are dotări unice în județul Brașov


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Licitația pentru căminul Școlii Profesionale Kronstadt așteaptă ok-ul ANAP


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Se caută soluții pentru descongestionarea traficului spre Sânpetru


    21.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Ministrul Mediului cere Brașovului un raport privind starea de sănătate a populației


    21.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Din toamnă, elevii au transportul gratuit


    21.01.2020
  • ➤ National


    Primul pas spre anticipate?


    Guvernul apasă butonul alegerii primarilor în două tururi


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Sondaj


    Schimbarea jobului în 2020, în topul priorităților pentru cei mai mulți români


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Șefa FMI: Economia globală riscă o reîntoarcere la Marea criză economică


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Pensia minimă, garantată de stat este 704 lei


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Programul Rabla pentru electrocasnice va continua în 2020


    21.01.2020
  • ➤ Doctor


    De ce să bem lapte de capră


    21.01.2020
  • ➤ Doctor


    Cea mai bună dietă în 2020: cum te ajută să slăbești


    21.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Proiect pentru un maraton muzical


    Record mondial pentru Brașov, Capitală culturală europeană

    Articolul următor

    Zodiacul popii


    Cel mai vechi zodiac din spațiul românesc a fost scris la Sînpetru, de preotul Ion Românul

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 29.080 milisecunde, încărcat în milisecunde