Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Oamenii cetății


Cele mai faimoase familii brasovene

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 12.06.2015
• Monitorul Expres vă prezintă familiile care au influențat vreme de secole viața culturală, economică, științifică și socială a Brașovului

De-a lungul timpului, personalitățile Brașovului, scriitori, istorici, preoți, ingineri, industriași, s-au ridicat din familii la fel de faimoase. Semn că așchia nu sare departe de trunchi, mulți dintre marii brașoveni au moștenit geniul și puterea de a schimba lumea de la părinți sau bunici. La rîndul lor, au transmis aceste trăsături mai departe, urmașilor, astfel că numele familiei a stat în istoria orașului cu sutele de ani. Mureșianu, Densușianu, Bogdan, Pușcariu, Baiulescu, Ciurcu, Schiel, Nicolau sînt doar cîteva exemple de nume care și-au cîștigat faima în Brașov prin mai multe generații, care uneori s-au și înrudit între ele. Monitorul Expres vă prezintă cele mai renumite și influente familii din Brașov.

Familia din Șchei care l-a primit pe Iorga

Familia Bogdan din Șchei a fost cunoscută în secolul XX nu doar în Brașov, ci în tot spațiul românesc. Casa cu serate literare a acestor intelectuali rafinați a atras atenția lui Nicolae Iorga, aflat în Brașov în anul 1900. Deși, inițial, a curtat-o pe Maria, s-a căsătorit cu cealaltă fiică a cărturarului Ion Bogdan, Catinca (1878-1941), cu studii pedagogice la Budapesta și București. Familia Bogdan însemna și savantul Ioan Bogdan, rector al Universității București, specialist în filologia slavo-romană. Soția lui se numea Maria Colțescu. Silvia, nepoata acesteia, a devenit soția istoricului Vasile Pârvan. Istoricul Gheorghe Bogdan-Duică a fost profesor la Liceul Dimitrie Cantemir din București. În anii 1898-1900 se afla în foarte strînse relații cu Titu Maiorescu și se bucura de un bun renume pentru pertinentele studii de critică literară, fapt ce-i va aduce numirea, în 1919, ca membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din Cluj. Ștefan Bogdan a fost profesor la Universitatea din București, iar Alexandru Bogdan, doctor în filosofie, profesor la Brașov. Alți unchi și mătuși ale Catincăi: Iordan-farmacist, Elena - doctor în drept, Vasile - contabil, Maria - inspector școlar, Ștefan - profesor la Facultatea de Farmacie din București, Aurel - general de armată. Catinca și Nicolae Iorga au avut șapte copii, printre care: Mircea (1902-1966) - profesor universitar, deputat de Rîmnicu Sărat, căsătorit cu Ecaterina, una dintre descendentele directe ale lui Barbu Știrbei, Valentin (1912-1977) - arhitect, pictor, conferențiar universitar, Alina (1916-1979) - pictoriță la Buenos Aires, Magdalena (1905-2003) - pictoriță la Milano, Ștefan (1906-1975) - medic și poet, Liliana (1910-1976) - istoric, pictoriță, căsătorită cu istoricul Dionisie Pippidi. Fiul lor, Andrei Pippidi, este unicul urmaș în viață al familiei Iorga.

Pușcariu, nume de cărturari și medici

Din familia Pușcariu, cel mai sonor nume este cel al lui Sextil Pușcariu (1877-1948), cărturarul care ne-a lăsat o valoroasă monografie a Brașovului de la începutul secolului XX, „Brașovul de altădată“. A inițiat și a coordonat „Dicționarul limbii române“, a fondat și a condus revista „Dacoromania“, a întemeiat Muzeul Limbii Române din Cluj, primul institut românesc de lingvistică. A fost membru în delegația României la Liga Națiunilor de la Geneva, primul rector român al Universității din Cluj și membru al Academiei Române. Sextil a fost fiul avocatului Iosif Pușcariu, care a editat revista umoristic㠄Cocoșul roșu“, preot și judecător în ținutul Făgărașului și la Brașov, și al Eufrosinei Ciurcu (o altă familie brașoveană vestită). Unchiul său era Ioan Pușcariu (1824-1911), istoric și scriitor român, membru titular al Academiei Române. Un alt unchi, membru de onoare al Academiei, a fost și Ilarion Pușcariu (1842-1922), pedagog, istoric, arhiereu. Neamul Pușcariu, de origine macedo-română, a fost numeros și la fel de numeroase au fost contribuțiile acestora la viața culturală, politică și științifică. Medicul bacteriolog Emil Ion Cavaler de Pușcariu (1859-1928) a creat Institutul Antirabic din Iași, unde a aplicat metoda de vaccinare Babeș-Pușcariu, apreciată ca una dintre cele mai bune la timpul ei. Soția cavalerului, medicul oftalmolog Elena Pușcariu, a fost prima femeie doctor în medicină din România și prima femeie profesor de oftalmologie din lume. Sora mai mare a lui Sextil, Lucia Pușcariu, s-a căsătorit cu economistul Valeriu Petru Bologa, director al Băncii Albina din Brașov, iar fiul ei, medicul Valeriu Lucian Bologa, a fost un reputat savant. Aceasta este doar o mică parte din impresionantul arbore genealogic al familiei Pușcariu, arbore pe ramurile căruia stau numai nume valoroase.

Bran Pop de Lemeny, înrudiți cu Densușianu

Familia Pop de Lemeny et Kozla s-a întemeiat încă din secolul XVII, însă mai cunoscut este Ioan Bran Pop de Lemeny (1811-1899), primul avocat român din Brasov, secretar al Marii Adunări de la Blaj, prefect al Legiunii din Țara Bîrsei și Făgăraș. S-a căsătorit cu Maria Oprea Circa, sora soției istoricului Ioan Cavaler de Pușcariu. Membrii acestei familii au avut activități remarcabile în politică, administrație, învățămînt, sport. Ioan Bran Pop de Lemeny s-a născut la Zărnești, ca fiu de notar și nepot de preot. A avut 10 copii, 7 băieți și 3 fete. Maria, soția lui Ioan Bran, a fondat în decembrie 1850 la Brașov Reuniunea Femeilor Române. Maria Victoria (Mitzi), nepoata lui Ioan și fiica avocatului Nicolae, și-a luat doctoratul în filosofie la Viena și a fost o renumită patinatoare, campioană națională în 1925, 1928, 1929 și 1931, iar în 1936 a reprezentat România, pentru prima dată, la Jocurile Olimpice. Și fiica lor, Romica, a fost patinatoare și campioană națională. O verișoară a lui Ioan, Elena, a fost mama făgărășeanului Ovid Densușianu (1873-1938), fiul poetului și criticului literar Aron Densușianu. Medicul Elena Densușianu-Pușcariu a fost prima femeie profesor universitar din România. Ovid a fost filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, membru al Academiei Române, la fel ca tatăl său. A fost nepotul istoricului român Nicolae Densușianu (1846-1911), autorul cunoscutei lucrări „Dacia preistorică“. S-a căsătorit cu scriitoarea Elena Bacaloglu-Densușianu.

Neamul Mureșianu, cărturarii Brașovului

O altă familie numeroasă, o adevărată dinastie culturală a Brașovului, este cea a Mureșenilor (originari din Maramureș). Cel mai cunoscut este Andrei Mureșianu (1816-1863). Poet al Revoluției de la 1848, a compus poezia „Un răsunet“ și a ales melodia „Din sînul maicii mele“, luînd astfel naștere „Deșteaptă-te române“, imnul Revoluției de la 1848 și actualul imn de stat al României. Eminescu îl numea „Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet!“. Unchiul său a fost Iacob Mureșianu (1812-1887), publicist, poet și om politic, membru de onoare al Academiei Române. Fiul lui a fost Aurel Mureșianu (1847-1909), doctor în drept, conducător al „Gazetei Transilvaniei“, primul ziarist profesionist din Transilvania. Iacob Mureșianu (1857-1917), nepotul lui, a fost compozitor renumit, al cărui fiu, Iuliu Mureșianu (1900-1956), a fost de asemenea compozitor, dar și dirijor, pedagog și violonist. Istoricul și publicistul Aurel A. Mureșianu (1889-1950) a fost nepotul lui Iacob. Soția lui, Elena Mureșianu (1862-1924), a fost pictoriță și militantă pentru drepturile românilor din Transilvania. Raian Mureșianu (1864-1901) a fost fiul lui Iacob Mureșianu, bariton la Opera din Viena și un foarte talentat sculptor. Imposibil de cuprins în cîteva rînduri, numeroasele personalități din neamul Mureșenilor sînt omagiate la Muzeul Casa Mureșenilor, o adevărată cronică a istoriei Brașovului cultural din secolele XIX și XX.

Copony și Scherg, afaceri în familie

Familia Copony se întinde pe mai bine de cinci secole. Primul a fost ungurul Gregorius, stabilit la Cristian, în 1533. Căsătorit cu o săsoaică, neamul s-a ramificat, dînd multe personalități. Wilhelm Copony (1868-1939) din Rîșnov a fost deputat brașovean în Parlamentul de la Budapesta, apoi senator de Timișoara în Parlamentul României. Tot Wilhelm Copony se numește și nepotul lui din Prejmer, cercetător chimist, specialist în fertilizarea cartofului. Mama acestuia a fost Ema von Szigmond, unguroaică din Teliu, iar tatăl, Copony Peter, a făcut studii economice la Viena și a devenit proprietar de mori și centrale electrice, vestit fabricant de parchet. La 11 noiembrie 1881, Ciprian Porumbescu a stat în gazdă la familia Copony. Fabrica de hîrtie de la Zărnești a fost cumpărată în 1864 de Martin Copony, strămoșul lui Willi din Brașov. Soția lui Wilhelm a fost fiica industriașului Wilhelm Scherg (1855-1930). Socrul lui Willi se trage dintr-o veche familie săsească care a condus afacerile în domeniul postavurilor și al textilelor timp de aproape două secole. La 1823, Michael Scherg (1798-1873) și Katharina (1824-1897) au fondat prima fabrică din Brașov, fabrica de tricotaje și postav Wilhelm Scherg & Comp. În cîțiva ani a ajuns cea mai modernă întreprindere de textile din estul Europei. Nepoata lui Scherg a fost inginerul horticultor Maria Iuliana Scherg.

Ciurcu și Dima - librari, inventatori și muzicieni

Familia Dimeștilor s-a întemeiat la începutul secolului XIX, dintr-un negustor buzoian și o șcheiancă. Aceștia au avut patru copii: Luca, Nicolae, Ion și Maria. Nicolae s-a căsătorit cu Zoe Voinescu și au adus pe lume patru băieți: Pantelimon (Pandeli), Manase, Nicolae (Nicolache) și Gheorghe (George, Ghiță), viitorul compozitor. Gheorghe Dima a fost profesor de muzică la Școlile Centrale Române, preluînd conducerea Reuniunii Române de Gimnastică și cîntări, precursoarea Filarmonicii de azi. S-a căsătorit cu Maria Bologa (Maricuța), fiica cunoscutului om politic ardelean Iacob Bologa și o remarcabilă voce de contraalto. Mama muzicianului era descendentă din importanta familie brașoveană a Ciurculeștilor. Soacra lui Dima, Eufrosina Ciurcu, era înrudită cu familia Sevastiei Nicolau, soția academicianului Iacob Mureșianu (1812-1887). Neamul Ciurcu, altă familie de învățați brașoveni, își are începuturile în secolul XVIII, cînd Hagi Dumitru Ciurcul „Cel Bătrîn“ s-a stabilit la Brașov. Cel mai cunoscut este șercăianul Alexandru Ciurcu (1854-1922), al cărui tată, Neculai, a fost un cunoscut militant pașoptist. Alexandru a fost jurnalist, trimis special pe front în Războiul de Independență, dar și un inventator vizionar. A construit și a probat motorul cu reacție în 1886, cu 20 de ani înaintea lui Coandă. Și-a numit prototipul propulsor reactiv. Brașoveanul rămîne autorul motorului-rachetă, fiind pomenit în toate manualele de astronomie din lume. Tatăl lui, Neculai, a fost fiul lui Ioan Ciurcu, comerciant brașovean, și al Carolinei Carcalechi, fiica intelectualului transilvănean Zaharia Carcalechi. Nicolae, în asociere cu fratele lui, Ioan, a înființat librăria și editura Ciurcu, cea mai bine aprovizionată librărie transilvăneană cu noutăți literare de la București.

Cinci secole de Soterius von Sachsenheim

Una dintre puținele familii de nobili transilvăneni căreia i se știu cele mai îndepărtate origini este Casa de Soterius von Sachsenheim, din satul brașovean Dacia. Această familie a dat politicieni și funcționari din administrația de stat a Transilvaniei, ofițeri, cărturari, pastori și artiști. Primul strămoș cunoscut, Valentinus Schöchtert (n. 1554), a fost fermier. Petrus Soterius, pastor luteran în Bunești, a refuzat oferta lui Ali Pașa de a primi titlul de Principe al Transilvaniei. Fiul lui, Georg Soterius (Cel Bătrîn), a întîlnit-o în Letonia pe Marta Helena Skowronska, o fată orfană de 12 ani, care lucra ca servitoare în casa unui pastor. Sasul i-a oferit primele noțiuni de educație. Ulterior, fata a devenit țarina Ecaterina I a Rusiei. În „Historia Dacia Antiquae“, a susținut continuitatea și latinismul românilor. Georg Soterius (Cel Tînăr) a urmat universități în Germania, obținînd titlul de magister la Leipzig, unde a și predat. În 1739 s-a căsătorit cu Anna Katherina Breckner von Brukenthal, sora baronului. Johann Michael (Cel Bătrîn) a primit de la împăratul Leopold al II-lea titlul nobiliar „von Sachsenheim“ (Casa Sașilor). Johann Michael a fost cunoscut ca un talent muzical. Fiul lui a fost inspector general al trezoreriei în guvernul Transilvaniei. Clara Adelheid a fost o pictoriță foarte apreciată, zugrăvind în special portrete ale nobililor transilvăneni. Albert Conrad a avut o carieră militară de succes, dar a fost parlamentar și în Dieta Ungariei. Fiul său, Arthur, ca medic și explorator, a călătorit cu vaporul prin toate colțurile lumii, apoi s-a stabilit la Feldioara. Edith Jeanette a studiat la München, la Academia de Arte Frumoase. În 1911, Edith Soterius a avut prima ei expoziție, la Galeria din Brașov. A semnat mai bine de 200 de picturi, desene și litografii.

Generațiile Teutsch

Teutsch a fost o altă familie de notorietate în Ardeal, cu rădăcini pînă în secolul XVII. Andreas Teutsch a fost un medic sas, cu rang de conte. Brașoveanul Joseph Teutsch a fost un renumit pastor luteran din secolul XVIII, Traugott Teutsch, director de școală și scriitor, Georg Daniel Teutsch, episcop evanghelic, Friedrich Teutsch, episcop și istoric, Georg Teutsch, hidrolog, Eduard Teutsch, industriaș și om politic, Gustav Hermann Teutsch, teolog și om politic, Hannelore Teutsch, pictor, artist grafic și ilustrator, Hildegard Teutsch, om politic, Jens Teutsch-Majowski, jurnalist și scriitor, Leo Teutsch, arheolog. Cel mai cunoscut brașovenilor este Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), artist expresionist: pictor, sculptor, grafician de renume european. El a fondat Uniunea Artiștilor Plastici din Brașov, în 1944, și a fost ales președinte de cîteva ori. În memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Brașov a primit numele său. Fiul său, Waldemar Ioan Mattis-Teutsch (1913-1960), a pictat, lucrările sale încadrîndu-se în stilul avangardist. Cel de-al treilea Mattis-Teutsch, Waldemar, s-a născut la 20 mai 1950 și este primul artist plastic din România care a înlocuit șevaletul și penelul cu laserul. Operele lui sînt holograme.

Militanții Baiulescu

Cea mai puternică personalitate brașoveană care a luptat pentru drepturile femeilor a fost Maria Baiulescu (1860-1941). Vreme de cîteva decenii, de la începutul secolului XIX și pînă în perioada interbelică, alături de Regina Maria, a fost feminista cea mai cunoscută și mai titrată în presa vremii. Scriitoare, traducătoare, dramaturg, Maria Baiulescu a rămas singura femeie care a colaborat la elaborarea Enciclopediei Române, oferind importante referințe etnografice. A ținut conferințe în toată România și în Europa și a condus Uniunea Femeilor din România timp de 27 de ani. Maria Baiulescu provine dintr-o familie de intelectuali de vază ai Brașovului. Tatăl său, preotul Bartolomeiu Baiulescu, a fost și învățător la școala primară în limba română, ale cărei cîteva clase au funcționat în propria lui casă din Zărnești. A fost secretarul lui Andrei Șaguna, apoi protopop. În anul 1896, la 65 de ani, și-a împlinit cel mai mare vis: terminarea lucrărilor de construcție la catedrala ortodoxă română a Sfintei Adormiri, din Cetatea Brașovului. A avut cinci copii: Elena (1852-1920), Ioan (1854-1911), inginer inspector general, Gheorghe (1855-1935) medic, Maria și Romulus (1863-1941), tot inginer inspector general. Cu toții se odihnesc în cimitirul Groaveri din Brașov. Foarte cunoscut brașovenilor este Gheorghe Baiulescu, profesor de igienă și medic, editorul revistei bilunare „Sănătatea“, din 1916, primul primar român al Brașovului, iar după Unire, în 1919, primul prefect român al județului și apoi inspector general administrativ.

Nicolăeștii, intelectuali și petroliști

Despre vechea și distinsa familie brașoveană Nicolau, din care au făcut parte oameni de cultură și economiști, a scris istoricul Aurel A. Mureșianu. Numele original al familiei a fost Duma, iar porecla era Dutca. Din prima generație au făcut parte Radu Duma, „gociman și jurat al bisericii Sf. Nicolae“ din Șchei, este primul strămoș pomenit în hrisoavele secolului XVIII. Zaharia Nicolau (1721-1795) a fost, împreună cu fratele lui, proprietarul casei brașovene de import și export „Zaharia et Nicola Nicolau“ și un mare promotor al culturii. Nicola Nicolau (1723-1802), căsătorit cu Paraschiva, din neamul Ciurculeștilor, a avut mai mulți fii care i-au continuat afacerea, timp de decenii. Dumitru N. Nicolau a fost căsătorit cu Anastasia I. Boghici, sora cunoscuților filantropi brașoveni și sprijinitori ai literaturii naționale, frații Constantin și loan Boghici, iar fiii săi au fost fruntașii brașoveni Ion și Nicolae (Nicolița) Dimitropolu. Urmașii lor au fost epitropi, dascăli, avocați, ofițeri, magistrați, medici, politicieni. Dimitrie S. Nicolau a fost unul dintre primii petroliști români și întemeietorul, împreună cu fiul său Constantin, al primei rafinării de petrol din Ardeal. Fiica sa Sevastia, soția pedagogului, publicistului și luptătorului național Iacob Mureșianu (1812-1887), a fost una dintre puținele românce din Ardeal decorate de Domnitorul României cu crucea „Elisabeta“, pentru merite în Războiul de Independență.

Alte familii din istoria Brașovului

- Familia Popeea din Săcele s-a remarcat printr-un lung șir de preoți, în frunte cu Nicolae Popeea (1826-1908), primul episcop ortodox al Caransebeșului și mîna dreaptă a mitropolitului Andrei Șaguna, membru în Senatul imperial din Viena și președinte al Comitetului Național Român din Transilvania, membru al Academiei Române. Fratele lui Nicolae a fost Ioan Popeea (1839-1903), profesor la gimnaziul român din Brașov, iar nepoata sa, cunoscuta pictoriță Elena Popeea (1879-1941).
- Familia Gherghinescu-Vania, avînd afinități pentru arte și literatură, a inițiat în casa lor cele mai frumoase seri culturale brașovene, frecventate de Blaga, Arghezi, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Victor Papilian, George Enescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu. Dumitru Gherghinescu-Vania (1900-1971) a fost prim-procurorul general al Brașovului, dar a condus și revistele „Claviaturi“ și „Luceafărul de ziuă“. Domnița (1909-1969), soția sa, a fost scriitoare și traducătoare, dar și muza care l-a inspirat pe Blaga.
- Familia Lapedatu din Săcele a dat doi frați gemeni (foto), cu o ilustră activitate în istoria României. Alexandru I. Lapedatu (1876-1950) a fost istoric și om politic, expert în delegația română la Conferința de pace de la Paris, președinte al Academiei Române. Fratele lui, Ion I. Lapedatu (1876-1951), a fost economist, politician și academician român, director al B.N.R. El este cel care a însoțit Tezaurul României pe drumul spre Moscova. Gemenii au fost fiii lui Ion Al. Lapedatu (1844-1878), scriitor și poet român, profesor de filologie clasică la gimnaziul din Brașov.
- Industriașii sași Czell au fost unii dintre cei mai avuți brașoveni. Frederich avea mai multe fabrici de bere în țară, iar la Brașov înființase în 1892 Fabrica de Malț și Bere de la Dîrste. Concernul Frederich Czell și Fiii a ajuns o marcă de prestigiu. Următoarea generație Czell s-a împărțit în două ramuri: grupa Carol Czell, care avea fabrica de bere, cu birourile pe Strada Lungă nr. 97, și Grupa dr. Wilhelm Czell, care deținea Fabrica de Spirtoase cu sediul în Tîrgul Cailor nr. 6.
- Carol și Samuel Schiel erau fiii profesorului de gimnaziu și pastor luteran Friderich Schiel din Rîșnov. Ei au întemeiat în 1880 Fabrica „Frații Schiell“, „Hidromecanica“ de mai tîrziu, și fabrica de hîrtie de la Bușteni, au construit funicularul, exploatări forestiere și căi ferate proprii. Schiel Samuel (1857-1944) și-a făcut ucenicia ca lăcătuș în Frankenberg (Saxonia), devenind ulterior inginer mecanic. Schiel Karl (Carl) (1851-1894) a muncit mai întîi într-o librărie, apoi a făcut un stagiu la o fabrică de hîrtie austriacă.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului

Sentință: o cauză pierdută


Viață de cîine




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Brașoveanul care și-a ucis soția și copiii a primit un an de închisoare


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov, spectacol la Mediaș


    ACSR Brașov, victorie la scor la Domnești/ Jucătorii brașoveni, protest inedit


    16.11.2018
  • ➤ National


    Consiliul Județean a semnat contractul de finanțare pentru DJ104L Dacia - Viscri - Bunești


    16.11.2018
  • ➤ National


    Eurodeputat socialist: PSD ar trebui exclus din Partidul Socialiștilor Europeni


    16.11.2018
  • ➤ National


    Update/Klaus Iohannis a semnat numirea Ecaterinei Andronescu la ministerul Educației


    16.11.2018
  • ➤ Local


    Două persoane intoxicate cu monoxid de carbon, la Predeal


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Locuri de neocolit


    Muzee ciudate din lume


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Sfaturi de urmat


    Cum îți pregătești părul pentru sezonul rece


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Beneficii neașteptate


    Băuturi care te ajută să-ți păstrezi vitalitatea


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Mai mult decît prieteni


    Actorul care datorează viața cîinilor


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Miley Cyrus a rămas fără casă


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Moștenire prin testament


    Amanda Lear își lasă averea pisicilor sale


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Soția lui „Thor” e o actriță de origine română


    16.11.2018
  • ➤ Life


    La 20 de ani de căsnicie


    Adriana Trandafir se gîndește la „Nunta de Argint”


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Doar pentru carieră


    4 actrițe timide care s-au dezbrăcat în filme


    16.11.2018
  • ➤ Prima pagina


    La 31 de ani de la Revolta din 87


    Novembriștii nu au bani de chirie


    16.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Inițiativă


    Cerere pentru trei centre tip after-school în Brașov


    16.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Program extins pentru unele linii RATBv?


    16.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Furt de 10.000 de lei, la mall, prin metoda punga de „cadou”


    16.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Reținut, după ce și-a bătut crunt iubita


    16.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Acord


    Brașovul recîștigă Cetățuia


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Crosul 15 Noiembrie încheie cu succes sezonul atletic 2018 în România!


    16.11.2018
  • ➤ Actualitate


    La Centenarul Armistițiului Primului Război Mondial


    Festival Internațional de Reconstituire Istorică în Piața Sfatului


    16.11.2018
  • ➤ Actualitate


    Cele mai profitabile firme brașovene au fost premiate


    16.11.2018
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Brașovenii sînt invitați la „Noaptea albă a teatrului“


    16.11.2018
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Un secret dat în vileag


    Simona Gherghe e însărcinată a doua oară


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Vivienne, fiica cea mică a Angelinei Jolie, se transformă și ea în băiețel?


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Florin Ristei prezintă show-ul „Te cunosc de undeva!“, alături de Alina Pușcaș


    16.11.2018
  • ➤ Life


    Cît costă 20 de minute din timpul lui Jennifer Lopez?


    16.11.2018
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    2018 Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri


    Maria Manciulea - ,,eroina de la Olt“ (II)


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    Corona Brașov, meci nebun cu CSM Galați în LNH


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    Simona Halep: „Roland Garros-ul l-am cîștigat, acum aș alege Wimbledonul“


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    Ore gratuite de sport


    Proiectul Coronei, „Sportul în școli“, a fost aprobat


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    Inter Cristian - Olimpic Zărnești, derbiul turului Ligii a 4-a Brașov


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    C5. Cetate Rîșnov și AFC Hărman, favorite în runda a 13-a


    16.11.2018
  • ➤ Sport


    Deplasare la Domnești


    ACS SR Brașov are meci cu cea mai slabă echipă din Liga a 3-a


    16.11.2018
  • ➤ Local


    Cele mai profitabile firme brașovene au fost premiate


    15.11.2018
  • ➤ Local


    Furt de10.000 de lei, la mall, prin metoda ,,punga de cadou”


    15.11.2018
  • ➤ Local


    Brașovul își ia înapoi Cetatea


    15.11.2018
  • ➤ Local


    31 de ani de la Revolta din 15 Noiembrie 87


    15.11.2018
  • ➤ Local


    Radare fixe din 2019. Lista celor amplasate în județul Brașov


    15.11.2018
  • ➤ National


    Protest antiguvernamental de 1 Decembrie în Piața Victoriei


    15.11.2018
  • ➤ Prima pagina


    Piața Sfatului, „împădurit㓠cu brazi de Crăciun


    15.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Arta învinge întunericul


    Etnovember, ediția XXI, în Anul Centenarului


    15.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Primul caz de gripă al sezonului, confirmat la Brașov


    15.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Stația de monitorizare a aerului de pe Castanilor a fost mutată într-un loc mai curat


    15.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Analiză


    Salariul mediu net din Brașov, mai mic decît în Harghita


    15.11.2018
  • ➤ Eveniment


    Două străzi noi din Tractorul, amenajate pe cheltuiala investitorului privat


    15.11.2018
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Punți între civilizații


    Cele 51 de ganguri de pe Strada Republicii

    Articolul următor

    Aventură și mister


    Adevărul despre averea generalului Pomuț

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 32.505 milisecunde, încărcat în milisecunde