Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

25 de ani de libertate


Revoluția Română, pas cu pas

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 19.12.2014
• Din 16 pînă în 27 decembrie 1989, românii au reușit să înlăture dictatura comunistă
• În Brașov s-au jertfit pentru libertate 76 de eroi, dintre care 58 în 23 și 24 decembrie ’89

Acum 25 de ani, românii au făcut o revoluție. Atunci ne-am descoperit curajul și puterea de a fi uniți pentru a schimba destinul unui neam, așa cum am mai reușit numai în acest an. Însă, atunci, în decembrie 1989, mii de vieți secerate au plătit prețul libertății. Astăzi ne gîndim la eroii noștri și ne amintim zilele de groază și de bucurie ale Revoluției. Mulți au înțeles ce s-a petrecut cu adevărat abia peste mulți ani, alții nu-și mai amintesc chiar toate amănuntele. Dincolo de adevărul istoric, încă neelucidat, au rămas faptele. Ceea ce s-a întîmplat nu poate nimeni contesta. Iată cum s-a desfășurat Revoluția Română, pas cu pas, consemnată de către col (r) prof. univ. dr. Alesandru Duțu, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați istorici militari din România.

Timișoara, 16-17 decembrie 1989

Scînteia s-a aprins la Timișoara, cînd un grup de enoriași s-a strîns în jurul casei parohiale a lui Laszlo Tökes, pe 16 decembrie 1989. Protestau față de măsurile de evacuare a pastorului, cunoscut pentru discursurile lui antidictatoriale. Primarul Timișoarei a trimis un grup de sindicaliști „de încredere“, care să contracareze manifestarea. Însă aceștia s-au alăturat nemulțumiților. Au început să strige: „Jos dictatura“, „Jos Ceaușescu!“, „Jos cu realesul!“, „Vrem pîine!“, „Vrem căldură!“. Cîntînd „Deșteaptă-te române!“ și „Hora Unirii!“, au început să ardă steagurile cu secera și ciocanul și cărțile lui Ceaușescu, smulse din librăriile vandalizate. Scutierii, miliția, echipajele de pompieri au reacționat cu bastoane, jeturi de apă și gaze lacrimogene. Au fost arestate circa 180 de persoane. Pe 17 decembrie 1989, la 3 noaptea, Tökes a fost dus cu forța în Mineu, județul Sălaj. Dimineața, parada militară ordonată de Ceaușescu a fost contracarată de peste 4.000 de manifestanți. Deși ziarele vremii nu au relatat nimic, românii au aflat totul de la postul de radio „Europa Liberă“. Ceaușescu se temea cel mai tare de Brașov, după acel 15 noiembrie 1987 în care muncitorii au demonstrat în stradă. Primul oraș care a primit dispoziții de întărire a pazei unităților și obiectivelor militare a fost Brașovul, pe 17 decembrie, la ora 11,00. La ora 14,25, Ceaușescu a dispus ca orice acțiune a timișorenilor să fie „lichidată radical, fără niciun fel de discuție“.

Ceaușescu a plecat în Iran

La Catedrala din Timișoara manifestanții strigau: „Trăiască România Liberă!“, „Noi sîntem poporul, jos cu dictatorul!“. Au apărut și primii „teroriști“, civili înarmați, în uniforme fără însemne. La ora 20,00, s-a tras în plin în manifestanții din piață și în cei care forțau baricadele. Spitalele s-au umplut de morți și răniți. Armata a tras 300.000 de cartușe de război, cu toate că generalul Milea ceruse să se execute foc de avertisment numai în sus, eventual la picioare, și numai dacă obiectivele erau atacate. A doua zi, s-a încercat ascunderea revoluției: s-au spălat străzile, s-au înlocuit geamurile. La București, Emil Bobu l-a asigurat pe dictator că la Timișoara situația se află sub control, așa că șeful statului a plecat liniștit în Iran la 8,30, lăsînd țara în mîinile lui Manea Mănescu și ale Elenei Ceaușescu, care a cerut aducerea cadavrelor revoluționarilor timișoreni la București și incinerarea acestora (Operațiunea Trandafirul). Pe 18 decembrie, la ora 10,30, s-a instituit starea de necesitate în Timișoara. Manifestanții au ajuns în fața Catedralei și au aprins lumînări. După ora 17,00, a început să se tragă.

„Asta-i Timișoara! Unde este țara?“

Pe 19 decembrie, a fost lansat un manifest cu conținut anticeaușist, semnat Comitetul Național de Eliberare-S.L.O.M.R., prin care muncitorii erau chemați la grevă generală, în ziua de 21 decembrie 1989, ora 9,00, pentru a cere „predarea puterii aleșilor noștri“. Pe 20 decembrie, la ora 7.00, grupuri masive de muncitori au ajuns în Piața Operei, cu banderole albe pe braț, scandînd „Jos Ceaușescu!“, „Libertate!“, Jos comunismul!“, „Fără violență!“, „Ceaușescu și soția ne-au distrus copilăria!“, „Armata e cu noi!“, „Voi pe cine apărați?“, „Să fie judecat pentru morții din Banat!“. S-au urcat pe tancuri și au fluturat tricolorul cu stema decupată. Purtau pancarte pe care scria: „Unde ne sînt morții?“, „Asta-i Timișoara! Unde este țara?“. Mulțimea a îngenuncheat și a rostit „Tatăl Nostru!“. La ora 19,00, Ceaușescu a declarat la radio și televiziune că evenimentele de la Timișoara au avut un „caracter terorist“, fiind „organizate și declanșate în strînsă legătură cu cercurile reacționare, imperialiste, iredentiste, șoviniste și cu serviciile de spionaj din diferite țări străine“. La ora 20,30, a instituit starea de necesitate în județul Timiș. Au fost interzise „orice întruniri publice, precum și circulația în grupuri mai mari de cinci persoane“ (cu excepția persoanelor care lucrau în schimbul de noapte, a fost interzisă circulația pe timpul nopții începînd cu ora 23). A mai cerut ca a doua zi să fie organizat un miting în București la care să participe 100.000 de oameni ai muncii, care să condamne evenimentele de la Timișoara.

Brașovenii au oprit elicopterele la Ghimbav

Generalul Victor Stănculescu a fost numit comandant militar al Timișoarei (funcție neprevăzută în regulamente). Însă Stănculescu s-a internat în spital, pentru o criză biliară. Pe 21 decembrie, la 9 dimineața, din balconul Operei, a fost citit textul Proclamației. Vestea s-a împrăștiat, textul documentului, copiat de mînă sau tipărit la tipografie, s-a răspîndit. Au apărut proteste de stradă în toată țara. S-a scandat „Timișoara, Timișoara!“, „Ceaușescu judecat pentru sîngele vărsat!“. A ieșit și Brașovul în stradă. Petre Preoteasa, prim-secretarul Județenei de Partid, și Gheorghe Pană, secretar al C.C. al P.C.R, trimis la Brașov ca să gestioneze situația, au încercat să-și subordoneze unitățile militare, însă Vasile Milea a cerut comandamentelor locale să execute numai ordinele sale. La ora 11,30, aflînd că elicopterele aflate în revizie urmau să decoleze spre Caransebeș și bănuind că acestea vor fi folosite împotriva manifestanților de la Timișoara, muncitorii de la I.C.A. Ghimbav s-au adunat pe pista întreprinderii și au impus turnului de control și conducerii retragerea aparatelor în hangare. Au decis să pornească spre Brașov. Militarii de la UM 01199, trimiși să-i oprească, n-au intervenit în forță.

„Alo!, alo!“

La ora 12,00, a început marele miting de la București. După scandări regizate („Vom munci și vom lupta, Țara o vom apăra!“, „România a ales. Socialism, pace, progres!“), la ora 12,30, a luat cuvîntul Nicolae Ceaușescu care a anunțat că dorește să restabilească ordinea în țară. La foarte scurt timp, însă, s-a auzit un vuiet, urmat de împrăștierea mulțimii. Uimit, Ceaușescu a repetat de mai multe ori „Alo!, alo!“, cerînd oamenilor să se așeze la locurile lor. Apoi, încercînd să redreseze situația, a promis că va mări retribuția cu 200 de lei, pensiile cu 100 de lei, ajutoarele sociale cu 300 de lei, alocațiile de stat pentru copii cu 30-50 de lei, că va institui indemnizația de naștere în valoare de 1.000-2.000 de lei. Dar n-a mai reușit să se facă ascultat. În toate orașele mari și mici, muncitorii porneau spontan în grupuri spre centrul orașului. La ora 12,40, la Brașov, din ordinul generalului Zăgoneanu, subunități de Securitate au fost dislocate la Metrom și în Parcul Tractorul pentru a opri muncitorii de la I.A. Brașov, Tractorul și Rulmentul să plece către centru. După spargerea mitingului, capitala a fost împînzită cu unități militare dotate cu blindate și muniție. Participanții la miting s-au regrupat în mai multe puncte, scandînd „Nu vă fie frică, Ceaușescu pică!“ și „Soldați, soldați, Voi ne sînteți frați!“, „Ieri în Timișoara, azi în toată țara!“.

Revoluția, filmată din Hotel Capitol

La Brașov, cu excepția agenților de circulație, milițienii au fost chemați în sedii, în apărarea Județenei de Partid rămînînd doar 30 de soldați. La ora 13,30, au apărut și elevi ai Școlii Militare de Ofițeri de Artilerie Antiaeriană. Peste o oră, au mai fost introduse trei companii ale trupelor de Securitate. Din ordinul generalului Zăgoneanu, doi ofițeri criminaliști au filmat mulțimea din Hotelul Capitol, timp de 24 de ore. Circa 6.000 de brașoveni se strînseseră în zona Modarom. Un grup de tineri violenți a încercat să treacă de scutieri, care au reacționat cu bastoane de cauciuc, iar pompierii cu jeturi de apă. Spre seară, unii manifestanți au încercat să dezarmeze militarii și să forțeze pătrunderea în sediu. Soldații au executat foc în plan vertical. Revoluționarii au reușit să-i înmîneze primarului o petiție în 5 puncte. Neprimind răspuns, au rămas pe stradă pînă după miezul nopții, cînd s-au îndreptat spre întreprinderi chemînd muncitorii la grevă generală. La București, revoluționarii erau bătuți cu bestialitate, urcați în dube și camioane cu destinația Jilava. S-a ridicat baricada de la Intercontinental. La ora 18,00, Ceaușescu a anunțat că, din acel moment, se instituie comanda unică, sub conducerea sa, în calitate de comandant suprem. Baricada a fost spulberată la ora 0,25 de tancurile armatei. După o oră, lucrătorii de la salubritate au început să spele străzile de sînge și să acopere cu vopsea lozincile de pe ziduri.

Flori în țeava puștii

Pe 22 decembrie, la ora 6,30, Ilie Ceaușescu i-a spus președintelui: „Situația este deosebit de critică. Vin coloane de muncitori. Trebuie făcut ceva. Trebuie destituit guvernul. Nu te împotrivi rușilor, e clar că rușii vor să te schimbe! Pune-l pe Iliescu!“. Ceaușescu a dispus, însă, reprimarea manifestanților din metrou cu gaze lacrimogene. Zeci de mii de muncitori se îndreptau spre centrul Capitalei strigînd „Jos călăul!“, „Vom muri și vom fi liberi!“, „Noi sîntem poporul, Jos cu dictatorul!“, „Veniți cu noi!“. Revoluția s-a instalat în toate orașele din România. În Brașov, Preoteasa a cerut militarilor să scoată încărcătoarele cu muniție. Brașovenii le-au oferit flori, țigări și alimente, le-au pus flori în țevile puștilor. Un grup de manifestanți a citit o petiție în șapte puncte, prin care se cerea și dezvăluirea adevărului legat de revolta din 15 noiembrie 1987. La ora 8,30, extrem de iritat, Ceaușescu le-a cerut lui Milea și Postelnicu să împiedice manifestanții să pătrundă în Piața Palatului. Au apărut trupe blindate, iar elicopterele militare au aruncat deasupra Bucureștiului manifeste care îndemnau oamenii să nu răspundă provocărilor.

Primul militar de partea Revoluției a fost un brașovean

Din proprie inițiativă, în balconul Operei din Timișoara a apărut un militar, maiorul Viorel Oancea, care a declarat: „Fraților! Sînt maior al armatei române și doresc să vă informez că nu vom acționa sub nicio formă împotriva poporului. Jos Ceaușescu!“. Brașoveanul a fost primul militar al Revoluției Române care a declarat că trece de partea demonstranților. La ora 9,10, generalul Milea a transmis prin indicativul „Rondoul“ să nu se tragă în oameni. Peste 10 minute, a cerut o centură cu pistol, spunînd că vrea să meargă în stradă, la unități. Apoi s-a împușcat, decedînd în drum spre spital. Ceaușescu a preluat conducerea directă a forțelor armate. Manifestanții s-au urcat pe tancuri și s-au îmbrățișat cu soldații în Piața Palatului. Comandantul Miliției a semnat un document prin care „întreaga Miliție trece de partea revoluției prin participarea efectivă la sprijinirea acesteia“. Militarii s-au retras în cazărmi în toate orașele. La ora 10,51, Radioul și Televiziunea au transmis Decretul prezidențial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării. S-a anunțat și c㠄ministrul Forțelor Armate a acționat ca un trădător împotriva independenței și suveranității României și, dîndu-și seama că este descoperit, s-a sinucis“. La 11,15, revoluționarii au pătruns în curtea Televiziunii.

„Adu-l pe Iliescu!“

La ora 12,00, Stănculescu i-a propus lui Ceaușescu să plece cu elicopterul. Șeful statului a refuzat, a încercat să se adreseze, cu o portavoce mulțimii din Piața Palatului, însă a primit huiduieli, fluierături. După acest nou eșec, Nicolae și Elena Ceaușescu s-au urcat în elicopter, la ora 12,06, părăsind sediul Comitetului Central, simbol al puterii comuniste. Vestea fugii dictatorului a entuziasmat întreaga țară. Românii scandau năvălind în clădire: „Victorie, Victorie, Victorie!“, „Ole, ole, Ceaușescu nu mai e!“. Din balcon, au început să se audă discursurile Revoluției. Dan Iosif i-a spus lui Gelu Voican Voiculescu: „Fugi repede la Casa Scînteii și adu-l pe Iliescu!“. În toate orașele s-a pătruns în sediile de partid, după ce oamenii au văzut fuga dictatorului la televizoarele scoase pe geam. Comandanții forțelor de ordine au anunțat că sînt de partea poporului. La ora 12,21, elicopterul Dauphin 203 a aterizat în curtea Palatului Prezidențial de la Snagov. Ceaușescu a chemat telefonic mai multe elicoptere cu militari la bord, însă aviația nu-l mai asculta. La ora 12,30, din balconul CC-ului, Petre Roman, a spus: „Compatrioți! Noi, acum, aici, decretăm moartea dictaturii lui Ceaușescu!“. Apoi generalul Voinea, comandantul Armatei 1, a precizat: „Fraților! Armata și-a încheiat misiunea! Acum, voi trebuie să spuneți ce-i de făcut!“.

Revoluție în direct

La ora 12,47, Ceaușeștii (însoțiți de doi militari) au plecat de la Snagov cu același elicopter. Ca să nu fie loviți de artileria antiaeriană, pilotul a decis să aterizeze la Sălcuța, în apropiere de Boteni (ora 13,09). I-a lăsat pe cei patru lîngă șoseaua București-Pitești. Între timp, la televizor au apărut revoluționarii. Ion Caramitru a spus: „Mulțumită lui Dumnezeu ne aflăm în studiourile televiziunii“. Poetul dizident Mircea Dinescu a anunțat c㠄dictatorul a fugit“. La Radio, vestea a fost spusă de Alexandru Mironov. În timp ce România era în delir, Ceaușeștii au schimbat mai multe mașini, ajungînd în final (ora 14,26), la Centrul de Protecție a Plantelor de lîngă Tîrgoviște. Pe drum, ascultînd știrile, Ceaușescu izbucnit: „E lovitură de stat! S-au vîndut pentru un pumn de dolari!“. La televizor se transmitea în direct o revoluție: toți strigau să se facă liniște, se spuneau rugăciuni, se anunțau zvonuri destabilizatoare (încă se trage, apa e otrăvită la Brașov), structuri economice, religioase, militare își exprimau adeziunea față de noul regim. Lucrătorii din televiziune au mărturisit și ei că regretă că au fost nevoiți să mintă poporul. Deși părea că lupta se sfîrșise, la Brașov, un grup de revoluționari a ocupat sediul Securității și a spart depozitul de armament și muniție. Alții s-au înarmat cu ce au găsit în sediul Miliției.

Doar Iliescu și Stănculescu știau unde sînt Ceaușeștii

Un inginer agronom de la Centrul de Protecție a Plantelor a anunțat Miliția, la ora 13,50, că dictatorul e în zona institutului, dar n-a fost crezut. La ora 14,35, în studioul 4 al Televiziunii a apărut Ion Iliescu care a vorbit despre Ceaușescu: „Acest om fără inimă, fără suflet, fără creier, fără rațiune, care nu voia să cedeze, un fanatic care stăpînea cu metode medievale această țară și a ajuns pînă la această situație dramatică de a deschide foc împotriva oamenilor acestei țări“. În sfîrșit, Ceaușeștii au fost duși la sediul Miliției din Tîrgoviște, apoi în cazarma UM 01417 și puși sub pază (ora 18,30). Stănculescu i-a cerut comandantului: „Păstrează secretul absolut, să nu afle nimeni. Dar nimeni! Reține-i cu orice risc! Blocați-i acolo! Răspunzi cu capul de ei. Îi aperi ca pe lumina ochilor și ții legătura cu mine“. Apoi a sunat Iliescu: „Îi țineți pînă trimitem noi pe cineva să-i ia de acolo!“. La ora 17,30, s-a adresat mulțimii din balconul CC-ului: „Dragi tovarăși!“. Populația a început să scandeze: „Fără comuniști!“. A promis că dictatorul „va fi supus judecății publice“, după care a anunțat că liderii se retrag pentru a constitui Consiliul Frontului Salvării Naționale.

S-a tras în tot ce mișca

La ora 18,00 în Piața Palatului, a început măcelul. Nimeni nu înțelegea cine trage, din moment ce armata era de partea poporului. Ulterior, crimele aveau să fie atribuite „teroriștilor“. S-au întîmplat în toată țara, și la Brașov. Pe timp de noapte, au făcut victime diversiunile, dezinformarea, lipsa de experiență a soldaților în termen, apelurile televiziunii ca populația să iasă din case și să apere instituțiile. Tancurile armatei au început să tragă unele în altele, oamenii au fost uciși pe stradă și în clădiri. Ziaristul francez Jean Louis Calderon a fost strivit de șenilele unui tanc. La ora 22,00, televiziunea l-a prezentat pe Nicu Ceaușescu, înjunghiat la unul dintre filtrele care controlau pătrunderea în București. La ora 23,00, Iliescu a prezentat Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale. La Tîrgoviște, aflînd de Iliescu, Ceaușescu a izbucnit „Vezi? Ți-am spus să-l termin și tu ai zis că-i suficient să-l marginalizez“. Pe 23 decembrie, la ora 2,30, din diferite zone din centrul Brașovului s-a deschis foc necontrolat (inițial fără comandă) spre blocuri, hoteluri, case, poduri, oriunde se presupunea că există teroriști. În Sinteza Parchetului Militar se precizează: „După acest criteriu este lesne de înțeles că în foarte scurt timp s-au înregistrat în zona centrală a orașului zeci de morți și de răniți. Militarii în termen audiați au recunoscut că, îngroziți, au executat foc asupra a tot ce mișca în apropierea lor“.

Armata a tras în armată

Situația din Brașov a fost agravată de civilii înarmați cu armament și muniție primite de la gărzile patriotice și de la UM 010107 Bartolomeu. Un civil a aruncat grenade pe Strada Republicii, spre Modarom. Într-o singură noapte, de 22 spre 23 decembrie 1989, în zona centrală a Brașovului, au fost ucise 39 de persoane și rănite 82. Panica a fost întreținută și de elicopterele care survolau orașul. Situația nu s-a calmat nici în zilele următoare cînd „s-a ajuns a se trage în oricine își manifesta curiozitatea de a ridica vreun colț de perdea să privească pe fereastră, în cei ce îndrăzneau să iasă pe balcoane sau pe acoperișurile blocurilor“. Dimineața, la ora 6,30, la aeroportul internațional Otopeni, armata a ucis 37 de elevi jandarmi de la Cîmpina, trimiși în ajutor. Au fost arestați pe rînd, demnitarii fostului regim, iar dizidenții și deținuții politic au apărut la televizor. Ceaușescu, aflînd că în fruntea armatei se află generalul Militaru, a izbucnit din nou: „Cine? Păi, ăsta-i agent KGB, e omul rușilor!“. Iliescu a fost cel care a dat un nume autorilor masacrului: „bande de teroriști instruiți special pentru luptă împotriva maselor populare și apărarea dictatorului“. Pe 23 decembrie, în fața cazărmii din Tîrgoviște, manifestanții au scandat: „Ceaușescu, Anul Nou, îl va face în cavou!“. Ceaușescu a vrut să iasă la geam să le spună oamenilor că țara e trădată. S-a încăierat cu căpitanul care-l păzea, a căzut și a sîngerat.

Trei scenarii pentru execuția lui Ceaușescu

Pe la prînz, SUA (prin Corneliu Bogdan) a anunțat că oferă protecție și azil politic cuplului Ceaușescu. La 17,30, Iliescu a semnat Hotărîrea de constituire a Tribunalului Militar Excepțional, cu misiunea de a proceda de urgență la judecarea celor doi. În aceeași noapte, comandantul de la Tîrgoviște i-a ordonat unui subaltern să-i ucidă pe Ceaușești fără judecată. Acesta a refuzat. La București, în sediul MApN, în baia ministrului, cu apa de la chiuvetă curgînd, noua conducere a României a decis: înființarea unui Tribunal Militar Excepțional, o judecată sumară, condamnarea la moarte și execuția imediată prin împușcare. Gelu Voican Voiculescu a propus să fie făcuți scăpați de sub escortă și omorîți. Sergiu Nicolaescu a propus: ,,Mi-l dați mie într-o mașină. Eu opresc, părăsesc mașina, oamenii se ocupă de mine, iar alții îl omoară pe Ceaușescu“. Pe 25 decembrie, la ora 13,00, generalul Stănculescu a desemnat trei parașutiști care să facă parte din plutonul de execuție, precizîndu-le că trebuie să tragă foc automat (30 de cartușe) din poziția de la șold. Procesul a început la 13,20. Cei doi au fost acuzați de genocid (64.000 de morți), subminarea puterii de stat, a economiei naționale și acte de diversiune. În final, au fost condamnați la ,,pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii“.

27 decembrie, ultimul glonț

După retragerea completului de judecată, Nicolae Ceaușescu a recitat: „Murim mai bine-n luptă cu gloria deplină, decît să fim sclavi încă pe vechiu’ nost’ pămînt“. Ambii au refuzat să fie legați la mîini. Lîngă zidul execuției, Ceaușescu a strigat: ,,Moarte trădătorilor! Trăiască Republica Socialistă România, liberă și independentă!“. Apoi a început să cînte „Internaționala“ pînă a fost secerat de gloanțe, în 25 decembrie 1989, la ora 14,50. După execuție, trupurile au fost învelite în foi de cort și transportate cu elicopterul la București, unde au fost abandonate în zona sportivă Ghencea. A doua zi au fost duse la morga Spitalului Militar Central, după care, la 30 decembrie, au fost înmormîntate în cimitirul Ghencea. Românii au aflat de execuție de la televizor, la ora 20,45, dar imaginile au fost difuzate abia la ora 1,30. S-a prezentat un rezumat (5 minute și 16 secunde) al procesului, din care lipsea însă execuția. Deși judecarea în pripă și execuția au fost justificate de speranța că vor înceta atacurile teroriștilor, s-a tras pînă armata și securitatea s-au retras de pe străzi. Acest lucru, la Brașov s-a petrecut pe 27 decembrie, la ora 10,00. Aceasta a fost cronologia Revoluției Române. Așa s-a sfîrșit dictatura și așa a început democrația în România. După 25 de ani, românii au scandat din nou lozincile lui decembrie 1989, marcînd astfel următorul pas în lungul drum spre libertate și drepturi depline.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Proiectul WC- ului de 1 milion de lei a fost retras de pe ordinea de zi a CL Brașov


    Azi 11:25
  • ➤ National


    A fost găsit leacul care oprește răceala


    Azi 10:43
  • ➤ Prima pagina


    Coplată: 15 lei de la părinți, 70 de lei de la buget


    Elevii nu vor mai avea 100% gratuitate pe liniile RATBV


    Azi 09:23
  • ➤ Eveniment


    De azi se pot depune dosarele pentru ajutoarele de încălzire


    Azi 09:21
  • ➤ Eveniment


    De la 1 octombrie se scumpește apa și canalizarea


    Azi 09:18
  • ➤ Eveniment


    În 27 octombrie trecem la ora de iarnă


    Azi 09:10
  • ➤ Eveniment


    Luptător și la 81 de ani


    Octav Bjoza a fost reales președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    Azi 09:07
  • ➤ Eveniment


    Firmele care transportă angajații în jurul Brașovului nu se înghesuie să intre în legalitate


    Azi 09:03
  • ➤ Eveniment


    Peste 3,5 milioane de lei de la buget pentru închiderea șantierului de la Colegiul de Informatică


    Azi 09:01
  • ➤ Actualitate


    Pentru al doilea an


    CJ finanțează nerambursabil proiecte de asistență socială


    Azi 08:56
  • ➤ National


    La Consiliul UE


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață


    Azi 08:50
  • ➤ National


    O nouă înfrângere: numirea Adinei Florea la Șefia Secției Speciale de anchetare a magistraților a fost amânată pentru a cincea oară


    Azi 08:48
  • ➤ National


    Eugen Teodorovici a întors-o cu pușcăria


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    S-a dezlănțuit


    Dana Budeanu îi face marțafoi pe bărbații fără șosete


    Azi 08:37
  • ➤ Life


    Un milionar român are cel mai tare Ferrari


    Azi 08:32
  • ➤ Life


    Lidia Buble crede că nu mai are mult de trăit


    Azi 08:30
  • ➤ Life


    Alexandra Stan a închis sezonul estival tot topless


    Azi 08:27
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Politețea, obligatorie într-o scrisoare


    Azi 08:22
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    FRF îi acordă credit selecționerului Cosmin Contra


    Azi 08:17
  • ➤ Sport


    PSG, fără Mbappe și Neymar în derbiul cu Real Madrid


    Azi 08:15
  • ➤ Sport


    Liga I


    Hagi e mulțumit


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    Cristina Neagu revine la Națională în meciul cu Ucraina de la Brașov


    Azi 08:09
  • ➤ Sport


    Cadoul pe care îl așteaptă de la fani


    Horia Popa, despre trecut, prezent și viitor la ACS SR Brașov


    Azi 08:05
  • ➤ Local


    Accident cu 3 victime și o Ambulanță lovită, între Rupea și Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Brașoveanul Octav Bjoza a fost reales Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Elevii nu vor mai avea gratuitate 100% pe transportul RATBV, însă vor beneficia de reducere pe tot timpul anului și indiferent de absențe


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Proiectele a 4 ONG-uri de servicii sociale vor fi finanțate de Consiliul Județean Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Școala informală de IT reunește comunitatea pasionaților de tehnologie la Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    De mâine, la Brașov, se pot depune cereri pentru ajutorul de încălzire a locuinței


    17.09.2019
  • ➤ National


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață de Consiliul UE


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Teodorovici renunță la proiectul privind închisoarea pentru datornici


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Ziua de Curățenie Națională și la Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Compania Apa Brașov scumpește apa, canalizarea și epurarea în toate localitățile deservite


    17.09.2019
  • ➤ Local


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Managementul bazinului hidrografic Tărlung amonte de acumularea Săcele din perspectiva schimbărilor climatice


    17.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Deputatul minorității germane: Nu am semnat niciun pact cu Dăncilă și refuz să discut cu ea până când nu-și cere scuze public minorității germane pentru calomniile debitate de diverși reprezentanți PSD


    17.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Așa poftește PSD


    Cine nu-și plătește impozitul merge la pușcărie


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Afară-i vopsit gardul


    Record de amenzi la Festivalul Cultural Maghiar din Piața Sfatului


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    A încercat să-și șantajeze șeful milionar


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Au deranjat


    Doi procurori din Brașov au ajuns în vizorul Inspecției Judiciare, după ce au criticat modificările din Justiție


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Două drumuri județene care vor susține turismul din Țara Făgărașului intră în reabilitare


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți va avea loc pe 18 octombrie


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Modernizarea WC-ului din Piața Sfatului va costa peste 1 milion de lei


    17.09.2019
  • ➤ Actualitate


    După 20 de ani


    Brașovul va găzdui prima ediție a Cupei României la înot


    17.09.2019
  • ➤ Actualitate


    Liniile 34B și 19 vor circula pe trasee deviate din cauza lucrărilor la calea ferată


    17.09.2019
  • ➤ National


    Ce mai face Opoziția


    USR solicită urgentarea depunerii moțiunii de cenzură


    17.09.2019
  • ➤ National


    PSD vrea să securizeze pensiile speciale și salariile uriașe ale privilegiaților


    17.09.2019
  • ➤ Economic


    Președintele ASF: Decontarea directă pentru asigurarea RCA ar putea avea caracter obligatoriu


    17.09.2019
  • ➤ Doctor


    Sănătatea ochilor


    Nouă probleme oculare care îți pot afecta vederea


    17.09.2019
  • ➤ Doctor


    Dieta fără cereale are și riscuri, și beneficii


    17.09.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Poveste dulce amăruie


    115 ani de la prima ciocolată brașoveană

    Articolul următor

    Povești de Ajun


    Legenda bradului de Crăciun

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 27.495 milisecunde, încărcat în milisecunde