Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Poveste dulce amăruie


115 ani de la prima ciocolată brașoveană

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Foto: Bogdan Bălaș
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 12.12.2014
• Prima fabrică de ciocolată din Transilvania a apărut la Brașov și a ajuns cea mai mare fabrică din România interbelică
• În locul fostei Cibo va răsări un hipermarket, din care nu va lipsi ciocolata, însă niciuna fabricată la Brașov

De Crăciun, bucuria cea mai mare a copiilor a fost dintotdeauna ciocolata. Cîndva, se găsea greu și era scumpă, fiindcă era adusă din alte țări. Însă acum 115 ani, a început să fie produsă și în Transilvania. Prima tabletă de ciocolată autohtonă a fost fabricată la Brașov, la „Hess Prima Fabrică de Bomboane și Ciocolată din Transilvania“, în 1899. Mii de tone de ciocolată, bomboane, halva, siropuri, șerbeturi, rahat și alte sute de sortimente de dulciuri au ieșit pe poarta acestei fabrici în peste un secol de producție neîntreruptă. Fabrica Hess, devenită în anii comunismului Dezrobirea, apoi Cibo și în final Kraft Foods Romania, a fost pentru noi, brașovenii, sediul bunătăților care ne-au fermecat copilăria. Dar, după Revoluție, ca mai toate fabricile din România, și cea de ciocolată s-a închis, după o perioadă în care a supraviețuit cu investiții străine. Astăzi, ciocolata made in Brașov a rămas doar o amintire. Iată povestea dulce-amară a celei mai mari fabrici de ciocolată din România interbelică.

Cel mai dulce atelier din Brașov

Începuturile ciocolatei sînt legate de Brașov, de „Hess Prima Fabrică de Bomboane și Ciocolată din Transilvania“, după numele înscris la registrul firmelor. Povestea acestei fabrici de mîndrie pentru brașoveni a fost descoperită de Vasile Aldea (foto medalion) și redată în „Fabricile «Hess» și «Stollwerck». Scurt istoric al ciocolatei brașovene“. Autorul s-a documentat prin arhive și a aflat cum a ajuns mica afacere a unor brașoveni o mare fabrică din România interbelică. În Brașov, dulciuri se mai produceau, însă nu și ciocolată. Patronii fabricii cumpăraseră pe 9 aprilie 1899 atelierele de zaharicale ale sașilor Tiess și Teutsch, de pe actuala Stradă Cuza Vodă nr. 3. Clădirile aveau să rămînă, pentru 110 ani, sediul celui mai dulce loc din Brașov, fiindcă pînă în zilele noastre aici se va produce doar ciocolată. Consiliul director, format din dr. Sandor Lederer, Lukacs Verzar, Jakab Adler și Janos Timar, a plătit 25.000 de forinți pentru atelier, a preluat datoriile de 26.892 de forinți și a cumpărat toate mărfurile existente pe stoc. Numărul muncitorilor era mic, numai 18, dintre care doar șase erau angajați permanenți. Însă aceștia produceau zilnic între 500 și 800 kg de bomboane de ciocolată. În 1909, acționar principal a devenit un mare comerciant brașovean, Adolf Hesshaimer (foto medalion), proprietarul magazinului de coloniale și delicatese J.L.& A. Hesshaimer din Piața Sfatului. Iar în 1922, a intrat în afacere și fiul lui, Adolf jr., devenit ulterior președinte al Camerei de Comerț și Industrie.

O mie de tone de ciocolată

Cu patroni sași, fabrica de bomboane de ciocolată s-a modernizat și s-a extins. Hess a devenit marcă înregistrată, iar delicioasa ciocolată de Brașov a ajuns tot mai căutată. În 1923, s-au produs 258 de tone de produse de ciocolată, iar în 1926, s-a ajuns la 1.021 tone. Director al fabricii a fost numit Hans Hintz, dar printre acționari au început să vină tot mai mulți membri ai familiei Hesshaimer, chiar și soțiile industriașilor. Anul 1937 a fost un an de vîrf în activitatea fabricii, dar marcat de decesul lui Adolf jr., la numai 45 de ani. Fusese un om de afaceri înnăscut. Membru al Clubului Călăreților din Brașov, a organizat concursurile anuale de călărie, desfășurate sub înaltul patronaj al Regelui Carol al II-lea, evenimente la care asistau Regina Maria și alți reprezentanți ai Casei Regale. În raportul său din martie 1938, directorul Hintz arăta: „Cu 566 de angajați și lucrători, am avut un dever de 1.186.459 kg în valoare de lei 88.160.482“. Beneficiul fabricii a fost de 941.376 lei. În 1940, firma s-a extins la București, cu un depozit și o bombonerie. În același an, director a devenit Andreas Farsch. În 1942, capitalul social a fost majorat, după care Adolf senior a lăsat conducerea lui Richard Thor. Într-o scrisoare din 5 septembrie 1942, el mărturisea: „Cu onoare vă aduc la cunoștință că din cauza vîrstei mele înaintate, spre regretul meu, mă văd nevoit a-mi da demisia“. Fabrica s-a extins cu noi hale, un atelier de tîmplărie, o magazie, un grup sanitar, un rezervor de apă și un atelier mecanic, iar vechile construcții au fost modernizate.

Bombe peste bomboane

În timpul bombardamentelor din 1944, magazinul Hess din București a fost distrus, iar a doua zi, pe 16 aprilie, o bombă a căzut pe Strada General Prezan din Brașov, în spatele fabricii, distrugînd în totalitate clădirea secției de spălat „cutii de tinichea“, dar suflul exploziei a afectat și clădirea fabricii, cu tot cu utilaje și materii prime aduse din străinătate. Comitetul de urgență a luat măsuri imediate de îndepărtare a molozului și salvare a bunurilor rămase intacte. A evaluat pagubele la 4.600.000 lei, certificate de Primăria Brașov și Ministerul Economiei Naționale. Comisia de Sinistrați, cum era denumit organul înființat pentru acordarea despăgubirilor, a trimis banii fabricii de ciocolată și astfel, în nici o săptămînă, pe 23 aprilie 1944, ciocolata a început din nou să fie fabricată și ambalată la Brașov. Pentru evitarea pe viitor a unor astfel de pierderi, conducerea a cumpărat un spațiu în Codlea unde a depozitat mărfuri și utilaje și a construit un adăpost subteran pentru 400 de persoane. Buncărul a fost proiectat de arhitectul Albert Schuler, realizat de firma Concordia și s-a aflat în grădina de pe Strada Cuza Vodă nr. 25. În acea primăvară, fabrica a ieșit în pierdere nu numai datorită bombardamentelor, dar și fiindcă dulciurile trimise în Basarabia și Moldova au dispărut pe drum. Aprovizionarea cu boabe de cacao din Turcia, pe calea ferată, era tot mai greoaie. Producția nu a stagnat, ba chiar a fost suplimentat parcul auto, pentru a putea livra dulciuri armatei române, dar și celei sovietice.

Comenzi pentru Armata Roșie

Conform legilor noi, a fost numit și la fabrica Hess un administrator de supraveghere din partea Ministerului Economiei Naționale. Primul a fost Dumitru Vișa, urmat în 1945 de Vasile Stroe. Conform rapoartelor acestor specialiști, la sfîrșitul anului 1944, la conducerea societății erau etnici sași, dintre care o parte erau stabiliți în Elveția și Germania, dar cu capital în băncile românești. Din cei 19 acționari, 8 se numeau Hesshaimer și dețineau 99,96% din capital. Cifra de afaceri pe 1944 a fost de 688 de milioane de lei. S-au produs numai 859 tone dulciuri, în condițiile în care capacitatea era de 2.400 tone. Personalul cuprindea 375 salariați, dintre care 97 erau funcționari și 278 lucrători. În anii de după război, situația fabricii s-a înrăutățit. Au fost reduse drastic cheltuielile, s-au sistat livrările pe credit, balurile de caritate și chiar și abonamentele la ziare și reviste. În dese rînduri, conducerea a cerut ajutor de la minister, în special pentru aprovizionarea cu glucoză, cacao și zahăr. Un astfel de memoriu se încheia cu fraze ca: „Rugăm să țineți seama de faptul că fabrica noastră a executat toate comenzile pentru Armata Roșie și în viitor își pune ca scop să execute toate comenzile sovietice“. Sau: „Fabrica Hess este cea mai mare fabrică de bomboane și marmeladă din țară. Capacitatea de producție a acestei fabrici este de circa 200.000 kg de produse pe lună, iar cota de zahăr necesară acestei producții este de circa 15 vagoane a 10 tone pe lună. Fabrica astăzi nu mai dispune decît de 10.000 kg de zahăr, cît pentru două zile lucrătoare“. Cum ministerul nu a găsit nicio soluție, personalul a fost înjumătățit. Pe 6 noiembrie 1945, au fost concediați toți angajații, mai puțin „15-20 de specialiști fără de care fabrica nu s-ar putea redeschide în caz cînd va dispune din nou de materii prime“.

Cererea de sponsorizare a PCR a fost refuzată

Fabrica n-a falimentat, conducerea alegînd în locul concedierii masive concediile neplătite pe termen limitat. Foametea cuprinsese întreaga țară, dar conducerea fabricii n-a putut să își abandoneze angajații. În perioada interbelică, aceștia erau înscriși în „Transifac“, Sindicatul Fabricilor de Ciocolată, Cacao și Bomboane din Ardeal și Banat. Muncitorii cei mai săraci au fost ajutorați prin acțiuni sociale, chiar credite la Banca Ardeleană din Brașov. La propunerea comitetului de femei din fabrică, a fost amenajat un cămin de zi pentru 25 de copii ai salariaților, în clădirea proprie de pe strada General Prezan nr. 59, unde micuții erau găzduiți și hrăniți gratuit. Muncitorii mîncau la cantina fabricii, cu o capacitate de 300 de persoane, iar trei sferturi din prețul prînzului era suportat de fabrică. Deși în Brașov, penuria de alimente atinsese cote maxime, salariații de la Hess primeau cinci zile pîine și două zile mălai, plus cîte două kg de marmeladă lunar fără niciun ban, iar uleiul, carnea, untura, lemnele erau oferite la preț redus. Tot în această perioadă, pentru angajați a fost amenajată o sală culturală, cu bibliotecă și mese pentru șah și tenis. Mai mult, pe 3 februarie 1947, documentele firmei precizau că a fost aprobată suma de 25.000 de lei pentru fiecare salariat „drept manoperă pentru întreținerea de încălțăminte și cîte o talpă pentru pingele în natură, lunar“. În același timp, bani cereau și diferite organizații, iar fabrica Hess a decis să le acorde subvenții în limita bugetului, mai puțin Partidului Comunist Român. În schimb, a acordat ajutor financiar spitalelor brașovene și Comitetului de ajutor al regiunilor secetoase din județ.

Văduvei lui Hess i s-a tăiat pensia

La începutul dominației bolșevice, fabrica Hess a fost trecută în subordinea Casei de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice, de pe lîngă reprezentanța comercială a URSS. În consiliul de administrație au fost numiți și muncitori. Au apărut divergențe în luarea deciziilor. De exemplu, familiile celor trimiși la muncă obligatorie în URSS primeau 50% din salariul angajatului, iar la întoarcere, acesta urma să fie reîncadrat. Noul comitet de conducere a cerut radierea acestor muncitori de pe statele de plată. A cerut chiar și „să se înceteze plata pensiei pentru doamna Edith Hesshaimer“, văduva directorului care formase cea mai puternică fabrică de ciocolată din România. În aprilie 1948, cu toate că femeia nu avea niciun venit, iar în casa ei din Dîrste se instalase fără chirie Frontul Plugarilor, i s-a recomandat să se încadreze în cîmpul muncii, „pentru ca prin munca ei să-și cîștige existența“ chiar la fabrica Hess. În ședința din 6 iunie 1948, ultima înainte de naționalizare, directorul general, inginerul Victor Simonis, s-a plîns că în administrația fabricii exist㠄unele defecțiuni“. Drept răspuns, s-a decis crearea unui colectiv de conducere comunist care să consilieze conducerea propriu-zisă.
La 23 august 1948, circulara de la Ministerul Finanțelor anunța c㠄toți deținătorii de acțiuni ai societăților naționalizate sînt obligați a depune acțiunile, eliberîndu-se deponenților chitanțe de primire a lor“. Aceasta a fost ultima zi a celei mai bune ciocolate românești din perioada interbelică, punctul terminus al industriei private la Brașov.

Automate de ciocolat㠄Frații Stollwerck“

În ultimii 26 de ani de existență, ciocolata Hess a concurat cu produsele unei alte fabrici brașovene, renumita „Frații Stollwerck“, înființată la 24 iunie 1922. Din colectivul ei de conducere făceau parte pe lîngă frații Stollwerck, proprietarii unui concern puternic din Germania, și medicul Gheorghe Baiulescu și George Stănescu, fabricant de petrol. În obiectul de activitate al unității nou înființate erau incluse producția de ciocolată, cacao, marțipan, „mărfuri de zahăr de tot felul“, biscuiți, fructe candite, lapte condensat și alte produse din lapte. S-au alăturat și alți acționari brașoveni, printre care industriașii Schiel, Scherg, Schmutzler și Czell. Carol Reinerth a fost numit director și a stat în funcție timp de 20 de ani. Societatea Anonimă Fabrica de Ciocolată, Cacao și Zaharicale „Frații Stollwerck“ a funcționat pe Strada de Mijloc nr. 34, azi nr. 37 A. Spațiile s-au extins, iar construcțiile modernizate. S-a înființat o bombonerie și în București, pe Calea Victoriei. Au fost instalate automate cu monede în mai multe orașe din țară, după modelul practicat de fabrica-mamă din Germania. O caramea sau o ciocolată mică cu mentă costa un leu, de doi lei primeai o cantitate triplă. Anii de vîrf ai producției au fost 1938 și 1939, cu cîte 165 de tone de ciocolată. În 1942, fabrica a fost acuzată de propagandă pro-maghiară, fiindcă hîrtia în care erau împachetate bomboanele ar fi avut elemente care aminteau de drapelul Ungariei. Deși ancheta a stabilit că sulurile de hîrtie erau de proveniență germană, s-a dispus distrugerea lor, inclusiv a ambalajelor deja folosite. Au fost retrase de pe piață toate bomboanele învelite în acea hîrtie care dăduse naștere la interpretări.

Dezrobirea, Cibo, Poiana

În anii războiului, fabrica Stollwerck a dus-o tot mai prost. De la 165, s-a ajuns la 2 tone de ciocolată în 1942, iar în 1943, nu s-a produs nimic. Producția de bomboane și drajeuri a scăzut de la 70 la 7 tone. Numărul salariaților a ajuns la o treime. Întrucît printre acționari era și un german, acesta a fost obligat să cedeze capitalul său sovieticilor. În 1946, fabrica produsese 62 tone bomboane fără ciocolată, 6 tone marmeladă, o tonă sirop de zmeură și 5 tone de bomboane cu surogat de ciocolată. Activele și acțiunile fabricii Stollwerck au fost trecute în proprietatea URSS și astfel, spre deosebire de Hess, Stollwerck a scăpat de naționalizare. Nu pentru mult timp. În 1953 a trecut în proprietatea statului român, care a unit cele două fabrici, în 1954, sub denumirea Întreprinderea de Produse Zaharoase „Dezrobirea“, în cadrul căreia funcționau Unitatea 1 (fosta fabrică Hess) și Unitatea 2 (fabrica Stollwerck, sediul din str. Lungă nr. 106). Producția era imensă, circa 175 de sortimente de dulciuri, de la ciocolată, bomboane cu fructe, siropuri, șerbet, rahat, la bomboane de tuse. În 1966, fabrica și-a schimbat denumirea în Cibo, un nume cu renume, chiar și în străinătate, mai ales pentru sortimentele de ciocolată cu lapte, coniac, vanilie, fructe. Rafinata ciocolată Postăvarul era un deliciu foarte căutat. După ciocolata comunistă, Cibo a trecut la o ciocolată mai bună și mai diversă, sub nume Sc Poiana-Produse Zaharoase SA. În februarie 1994, compania americană Kraft Foods International a achiziționat 82% din acțiuni de la Fondul Proprietății de Stat și a schimbat numele firmei în Kraft Jacobs Suchard Romania SA. Au apărut și cafeaua Nova Brasilia, apoi Jacobs, ciocolatele Milka, Toblerone, Suchardine și Africana, batonul Smash. În 2005, ciocolata „Poiana“ era lider pe piață cu peste 25 de sortimente. În 10 ani s-au fabricat 36.000 de tone de ciocolată (320 de milioane de tablete de ciocolată), din care 10% erau exportate în 15 țări. Evident, conducerea a dorit să-și extindă spațiul de producție, însă Brașovul nu-i oferea ceea ce-și dorea, cu toate că primăria Brașov i-a pus la dispoziție gratuit un teren. În aceste condiții, Kraft Foods Romania a ales să mute fabrica la Svoge în Bulgaria. La 2 octombrie 2009 producția la Brașov s-a oprit, muncitorii au fost disponibilizați sau transferați. De cinci ani de zile, pentru noi, „Poiana“ e ciocolată de import. În locul fostei fabrici va răsări un hipermarket, din care nu va lipsi ciocolata, însă nu fabricată la Brașov.
(Surse foto: www.facebook.combarcha.romania și cartea „Fabricile «Hess» și «Stollwerck».

Primele ciocolate made in Romania

- 1856 - Primele ciocolate produse și comercializate în România. Frații Capșa au deschis o cofetărie în București unde preparau bomboane de ciocolată după rețete franțuzești. Printre creațiile originale ale Casei Capșa s-au numărat: mascotele, prăjitura din ciocolată joffre, bomboanele Jockei Club și ciocolatele Sapho.
- 1890 - La Timișoara a apărut prima fabrică de ciocolată din Banat, „Latter Mor“, devenită în 1917 „Kandia“. De numele acestei fabrici sînt legate ciocolatele Primola, Laura, bomboanele Silvana și Sugus, precum și batoanele de ciocolată Rom și Făgăraș.
- 1891 - Industriașul francez F. Bresson a construit o fabrică de ciocolată în București, cumpărată în 1898 de Constantin I. Zamfirescu. După naționalizare, a devenit Întreprinderea de Produse Zaharoase București.
- 1914 - Fabrica „Peleș“ a funcționat pînă în 1923, cînd a fost înglobată de fabrica „Regina Maria“. Profilul acestei fabrici a fost fabricarea de produse de patiserie, ciocolată și alte produse zaharoase.
- 1920 - A luat ființă la Brașov o mică fabrică cu denumirea „Inka“, unde se producea înlocuitor de cafea pe bază de cicoare.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Ronan Keating, primul pasager pe aeroportul Brașov


    24.08.2019
  • ➤ Economic


    Eugen Teodorovici le-a cerut PSD-iștilor să îi aplaude în picioare pe cei un milion de bugetari


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Un șarpe, în raftul cu roșii la Kaufland, în Sfântu Gheorghe


    24.08.2019
  • ➤ Local


    O americancă a avut un accident pe Tâmpa


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Cerbul de Aur rămâne fără telespectatori


    24.08.2019
  • ➤ National


    Două asociații ale magistraților îi solicită lui Klaus Iohannis să nu aprobe numirea judecătoarei Dana Gârbovan în funcția de ministru al Justiției


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Ana Birchall, dată afară de la Ministerul Justiției pentru că a vrut să desființeze SS. Noul ministru, Dana Gârbovan


    23.08.2019
  • ➤ Local


    Ultima defilare de 23 August din Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    4 sfaturi care te ajută să faci cele mai potrivite alegeri când vine vorba de haine pentru bebeluși!


    23.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Agresor cu un cuțit în mână, prins de jandarmi seara trecută pe str. 13 Decembrie


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Zgârie nori


    Top 10 cele mai înalte clădiri din lume


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Trenduri


    Ce culori purtăm în toamna asta


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Duel nobil


    Prăjitura „Ducesa”


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Cu un minimum de efort


    Papagalii pot lua decizii economice complexe ca să facă profit


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Mereu regină


    Madonna a dat o petrecere nebună la 61 de ani


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Gyorfi se ține bine alergând în zori


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Nu și-a încheiat socotelile


    Columbeanu i-a intentat proces Monicăi Gabor


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Viața ca un film


    Marea dragoste a lui Vivien Leigh


    23.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Primăria face fețe fețe


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Show în Piața Sfatului


    Vânătorii de Cerb ochesc a doua oară


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Un pas bun pe șantierul Aeroportului Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Spitalul Județean Brașov va avea un centru de prelevare de organe, din 15 septembrie


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Încă un director din pepiniera PSD


    23.08.2019
  • ➤ National


    Modificări legislative după cazul Caracal


    Ministerul Justiției propune pedepse mai mari pentru răpire


    23.08.2019
  • ➤ National


    Copiii români, hărțuiți în școlile din Marea Britanie


    23.08.2019
  • ➤ National


    Pe cine va pune PSD la Ministerul Educației


    23.08.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Un shooting spectaculos


    Inna arată tot


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Surorile Aziz din România i-au dat gata pe libanezi


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Anda Adam, într-un minuscul costum de baie


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Andreea Bălan își selectează nuntașii după look


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    Monitorul Expres răspunde la „întrebarea cititorului“


    Pentru ce tipuri de lucrări NU ai nevoie de autorizație de construire?


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Leacuri din medicina populară


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Start de sezon în Liga 4 Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Liga3, ediția 2019-2020


    Programul turului Seriei a 3-a


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Începe Liga a 3-a! ACS SR Brașov și Cetate Râșnov, start dificil


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    „Fotbalul este hobby-ul meu“


    ACS SR Brașov, cu Mitroi în frunte


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Surpriză totală în Liga I / Victor Pițurcă este noul manager al Universității Craiova!


    22.08.2019
  • ➤ Local


    Festivalul Pescăresc ,,Delta din Carpați - Doripesco“, la lacul Noua din Brașov


    22.08.2019

  • Ioan Naghi, director tehnic la ACS SR Brașov | Echipa va avea patru antrenori!


    22.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Start pentru Terminalul Aeroportului


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    La admiterea 2019


    Universitatea Transilvania acordă 30 de burse doctorale


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Show de excepție la herghelia de la Sâmbăta de Jos


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Angajatele de la Protecția Consumatorului nu mai au voie decolteu și fustă mini


    22.08.2019
  • ➤ Actualitate


    Începe ediția 19, din 2019


    „Cerbul de Aur“ este din nou în Piața Sfatului


    22.08.2019
  • ➤ National


    Ce a primit Iohannis de la Donald Trump


    „Make România great again!“


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Mereu frumoasă, dar și cu muncă


    Ce este fericirea pentru Catrinel Menghia


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Bobby Păunescu a cucerit-o pe sexoasa Alyssa Arce?


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Corina Chiriac repetă de zor pentru show-ul de la Cerb


    22.08.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Legendă de sub Tîmpa


    Sfîntul Nicolae s-a arătat în Schei

    Articolul următor

    25 de ani de libertate


    Revoluția Română, pas cu pas

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 24.182 milisecunde, încărcat în milisecunde