Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Legendă de sub Tîmpa


Sfîntul Nicolae s-a arătat în Schei

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Foto: Bogdan Bălaș
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 05.12.2014
• O poveste de demult spune că sfîntul care pune în această seară daruri în ghete i-a salvat viața unui brașovean, acum 700 de ani

Moș Nicolae, cum îi spun copiii sfîntului care aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie, a fost cîndva un om în carne și oase, cu multă credință în Dumnezeu, generos cu cei săraci și care a continuat să facă bine și după moarte. Toate popoarele creștine consemnează legende și mituri despre minunile Sfîntului Nicolae. Și românii au cîteva, dar cea mai frumoasă poveste s-a petrecut în Brașov. Sfîntul Nicolae i s-a arătat unui flăcău aflat la mare ananghie și i-a salvat viața. Întîmplarea, reală sau doar o legendă, este printre cele mai vechi din spațiul românesc, originîndu-se cel mai probabil în secolul XIII. Mai mult, viziunea a apărut chiar lîngă locașul ortodox care poartă hramul Sfîntului Nicolae. Legenda este cu atît mai valoroasă cu cît confirmă existența Bisericii „Sfîntul Nicolae“ în Șchei încă de acum 700 de ani, în sînul primei comunități românești din această parte a Țării Bîrsei. Oricare ar fi adevărul, să ne bucurăm de această legendă mai puțin cunoscută, dar care ne vorbește despre același Moș Nicolae care îi răsplătește pe oamenii buni.

Șcheianul care l-a văzut pe Sfîntul Nicolae

Povestea spune că Sfîntul Nicolae a făcut o minune în Șcheii Brașovului. Într-o iarnă, un tînăr trocar, după ce s-a cinstit la cîrciumă, se întorcea pe sub poala pădurii, cînd în față i-a apărut Necuratul. Bărbatul a vrut să-și facă semnul crucii, dar nu a putut. Atunci, Ucigă-l Toaca i-a spus că, de fiecare dată cînd se îmbăta și spunea vorbe urîte, i se dăruia lui, Necuratului, așa că a venit să-l ia cu el. Paralizat de groază, tînărul și-a amintit de troița Sfîntului Nicolae. Fiindcă nu putea nici să vorbească, l-a strigat în gînd pe sfînt: „Ajută-mă, Sfinte Nicolae!“. „Deodată s-a făcut lumină. Dinspre troiță se apropia Sfîntul Nicolae, îmbrăcat în haine arhierești, cu mitra pe cap. Necuratul a urlat atît de tare, că toți cîinii au început să latre și a dispărut. Auzind lătrăturile, oamenii i-au sărit omului în ajutor. Au găsit pe zăpadă un tînăr cu părul alb“, continuă legenda, așa cum o povestește doctorul în filologie Ana Pascu, muzeograf la Muzeul Național al Țăranului Român. Întîmplarea i-a schimbat viața șcheianului. N-a mai lipsit de la nicio slujbă, cinstind pe sfîntul care l-a salvat și troița care îi era închinată. Întrebat de ce stă atît de aproape de Sfîntul Nicolae, el răspundea: „De dor!“. Aceasta este minunata poveste uitată, redescoperită de Ana Pascu și redată în lucrarea „Sfîntul Ierarh Nicolae în tradițiile populare românești“. Minunea, despre care se spune că lumea a vorbit multă vreme, arată bunătatea sfîntului, dar și alinarea pe care au găsit-o dintotdeauna credincioșii la vechea lor biserică din Șchei.

O legendă care întărește hramul Bisericii „Sfîntul Nicolae“

Deși Ana Pascu susține că povestea a apărut cam pe la 1900, originarea acesteia în timp ar putea coborî pînă în anul 1292, an din care provine prima atestare documentară a bisericii. „La anul de la Hristos 1292, au făcut o cruce de lemn în Șchei cu șindrilă și după mulți ani, atunci în locul crucei au ridicat biserica de lemn cătră anul 1513, cu hramul arhiereului Nicolae, iară cătră anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeași vreme un preot, Petru, om vestit, și îndrăznind aceasta cu mai mulți oameni din Șchei s-au dus la Țara Românească la domnul țării, adecă la Ioan Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basaraba, și l-au rugat să le ridice o biserică de piatră în Șchei“, scriau cronicile vechi din Șcheii Brașovului. La un veac de la prima atestare, la 15 decembrie 1399, Papa Bonifaciu al IX-lea a emis un edict papal prin care a poruncit episcopului de Strigoniu să convertească pe „fidelii“ din Șchei „deoarece, după cum am înțeles, au o biserică pentru folosul lor și slujirea zeilor“. Începînd cu secolul XIV, au existat succesiv trei edificii de cult, prima fiind de lemn. În această perioadă de începuturi ar fi putut să circule și legenda. Aceasta deoarece, prin morala și personajele lui, mitul întărește alegerea hramului. După relatările despre viziunea care a impresionat obștea, este firesc ca vechii locuitori ai Șcheiului să-și fi dorit ca biserica lor să fie închinată Sfîntului Nicolae.

Crucea la care s-a rugat șcheianul

Dacă ar putea vorbi, troița de la 1292 ne-ar putea lămuri. Din fericire, această troiță, numită și Crucea de la Cutun, după numele primului cătun al românilor din Șchei, mai poate fi văzută și azi în cimitirul Bisericii „Sfînta Treime“, zisă Biserica Grecească. Expertiza a confirmat o vechime a lemnului de stejar de peste șase secole. Răuvoitorii au distrus-o și numai lemnul de esență tare și protecția divină au ajutat-o să supraviețuiască. Părintele prof. dr. Vasile Oltean crede că asupritorii nu au reușit să distrugă troița „fiindcă nu i-a lăsat Sfîntul Nicolae“. Dacă troița din Cutun este cea la care s-a rugat flăcăul din poveste nu vom ști niciodată, însă este legată de cea mai frumoasă tradiție orală despre apariția Sfîntului Nicolae în Șchei. Mai circulă și alte legende prin Brașov despre sfîntul cel darnic care i-a ajutat pe oamenii săraci, dar acestea sînt doar versiuni ale celor răspîndite la toate neamurile creștin-ortodoxe. Toată lumea știe că sărbătorile de iarnă încep cu Moș Nicolae și că acesta este cel mai iubit sfînt de iarnă al ardelenilor. Cu siguranță, pînă să devină atît de popular Moș Crăciun, Sfîntul Nicolae a fost cel mai iubit de copii. Dar și de soldați, pescari și marinari, al căror ocrotitor este. În România sînt peste 1.000 de biserici cu hramul Sfîntului Nicolae, 50 sînt numai în județul Brașov. Despre viața sfîntului au rămas puține informații scrise. Însă folclorul oral l-a perpetuat ca pe un sfînt care a încercat să-și ascundă faptele bune, el ajutîndu-i în special pe oamenii nevoiași.

Punea galbeni în ghetele nevoiașilor

Se știe că Sfîntul Nicolae s-a născut în anul 280 d.H. în Patara, o localitate grecească din Lichia, azi în Turcia, și a murit în jurul anului 342. Părinții lui erau oameni bătrîni cînd a venit pe lume. I-au pus numele Nicolae, adic㠄învingătorul poporului“. Se mai spune că la prima scaldă, deși abia născut, s-a ridicat în picioare în albie și a stat trei ore așa. A învățat filosofie, teologie și să tîlcuiască Sfînta Scriptură. Era călugăr cînd și-a pierdut părinții în timpul unei epidemii de ciumă. Averea moștenită a dat-o la săraci. În drum spre Țara Sfîntă, corabia lui a fost cuprinsă de furtună. Rugîndu-se lui Dumnezeu, furtuna s-a potolit și cu toții au scăpat teferi. După ce a vizitat locurile sfinte, Nicolae a vrut să se retragă în pustie. Se zice că un glas de sus l-a îndemnat să se întoarcă acasă. În cetatea Mira, oamenii l-au vrut de arhiepiscop, dar el a acceptat numai după ce i s-a arătat Maica Domnului care i-a spus că acesta e destinul lui. Relatări despre faptele Sfîntului Nicolae sînt multe. Se spune că a pus la ușa unui tată sărac o pungă cu galbeni, ca să nu-și vîndă fetele ca sclave. Povestea despre mila sfîntului s-a răspîndit și astfel, cei care primeau un ajutor neașteptat îi mulțumeau Arhiepiscopului Nicolae. Se povestește că Sfîntul a aruncat punga cu bani pe fereastră și ea a nimerit într-un ciorap pus la uscat lîngă foc. Alții spun că era o gheată. Și astfel a apărut obiceiul de a pregăti ghetele sau ciorăpeii în ajunul sărbătorii Sfîntului Nicolae, în speranța de a primi un cadou de la Moșul cel generos. În altă poveste, sfîntul a cumpărat grîu pentru satul înfometat, dar negustorul s-a lăsat cu greu. Ajungînd cu corabia la destinație, căpitanul a cîntărit grîul și a constatat cu uimire că nu lipsea niciun gram. Minunea fusese săvîrșită de sfînt, care a reușit astfel să își salveze sătenii de la foametea din acel an, fără să-i strice afacerea negustorului.

Sfîntul care a micșorat impozitele

O altă tradiție legată de acest sfînt este nuielușa pe care o primesc copiii neascultători în loc de dulciuri. Originea obiceiului vine din anul 325 cînd, cu prilejul conciliului de la Niceea, arhiepiscopul Nicolae s-a enervat pe ereticul Arie, și-a pierdut cumpătul și i-a dat o palmă. Această lovitură s-a transformat în timp în simbolul bătăii cu nuielușa. Dar, pe cît de aprig era sfîntul cu cei vinovați, pe atît era de blînd și iertător cu cei care se îndreptau. Tot sfîntului i s-a dus vestea că l-a convins pe Împăratul Constantin să micșoreze impozitele locuitorilor din Mira, ca să le rămînă bani să aibă din ce trăi. Se pare că facilitatea fiscală a stat în vigoare sute de ani. Sfîntul Nicolae a murit la adînci bătrîneți și a fost înmormîntat în catedrala din Mira. Din mormînt a început să curgă mir care a tămăduit mulți pelerini, timp de sute de ani. Cînd Mira a căzut în mîinile turcilor, iar creștinii au fost alungați, bisericile și mănăstirile au fost jefuite. Într-o vedenie, un preot evlavios din cetatea Bari, din Italia, l-a văzut pe Sfîntul Nicolae poruncindu-i să îi fie aduse sfintele moaște în cetatea sa. Strămutarea a avut loc pe 9 mai 1087, după ce purtătorii relicvelor au înfruntat multe pericole. Sfintele moaște au început să facă imediat minuni, vindecînd bolnavii.

Minunile continuă

Minunile Sfîntului Nicolae au continuat și după moarte și se mai întîmplă și în zilele noastre. Se spune că, în Kiev, un om care și-a pierdut pruncul pe mare, l-a găsit în catedrala Sfîntului Nicolae, în fața icoanei sale. Mulți alți oameni au povestit că erau gata să se înece cînd sfîntul a apărut și le-a salvat viața. A hrănit săracii, a dăruit bani celor aflați în nevoie, a redat sănătatea bolnavilor, i-a salvat pe cei aflați în primejdie de moarte, pe copiii rătăciți. Într-un schit de la Muntele Athos, a dat apă călătorilor. Un preot aruncase o icoană a Sfîntului Nicolae în fîntîna secată și îl rugase pe sfînt să facă apă și să o aducă la suprafață, ca să poată potoli setea oamenilor. Icoana a plutit pînă ce apa a ieșit deasupra. Se povestește că, în anul 1942, o familie a fost deportată din orașul Leningrad în regiunea Iaroslav. Copiii flămînzeau și pășteau vitele sătenilor pentru ceva de mîncare. Într-o seară, mezina a început să plîngă, cerîndu-i mamei un covrig. Mama nu avea niciun pic de făină și i-a spus copilului să se roage la Sfîntul Nicolae să-i trimită un covrig. După două zile, în care a nins potop, au găsit în fața ușii un șirag de covrigi rumeni. Nu se vedeau pași în zăpadă și nimeni din sat nu o ducea mai bine ca să poată oferi covrigi. Toți au înțeles că Sfîntul Nicolae a trimis covrigii fetiței sărmane. Nu mai puțin de 21 de miracole îi sînt atribuite Sfîntului Nicolae. Dar dintre toate întîmplările, pentru noi, brașovenii, cea mai frumoasă rămîne cea în care Sfîntul Nicolae s-a arătat în Șchei demonstrînd cît de mult îi iubește pe cei cărora se roagă la el.

Sfîntul Nicolae, meteorolog și astronom

• Sfîntul Nicolae e foarte iubit de români și apare în multe credințe și superstiții. Cum ziua Sfîntului cade aproape de sfîrșitul anului, și l-au închipuit ca pe un sfînt bătrîn, cu barbă mare, albă. Cînd își scutură barba, aduce zăpadă. Dacă e un decembrie fără zăpadă, oamenii glumesc și spun că a întinerit Moș Neculai. După cum e în această zi, bătrînii știutori prevedeau cît de lungă va fi iarna. Ei le spuneau nepoților că dacă Moș Nicolae aduce zăpadă, iarna va fi scurtă, o va alunga Sfîntul Ioan, pe 7 ianuarie. Dacă nu este zăpadă, atunci iarna va fi lungă. Tot în această zi se pun crenguțe de măr în apă. Dacă înfloresc pînă la Anul Nou, anul care vine va fi roditor. Din această crenguță înflorită se făcea sorcova pentru prima zi a anului. Străbunicii noștri au mai observat că, nu mult după sărbătoarea Sfîntului Nicolae, ziua începe din nou să crească. Aceasta pentru că, după calendarul vechi, Sfîntul Nicolae cădea pe 19 decembrie, adică foarte aproape de solstițiul de iarnă, cînd într-adevăr începe să crească ziua. Oamenii au mai observat că soarele nu răsare întotdeauna în același loc, ci în locuri diferite între est și sud. În această zi, spuneau bătrînii cei înțelepți, soarele răsare la miazăzi și începînd cu această dată, alungat de Sfînt, începe să răsară tot mai spre miazănoapte. Sfîntul Nicolae păzește soarele la miazăzi, ca să nu-i permită Soarelui să fugă, îngrozit de răutățile pe care le vede ziua pe pămînt. O veche credință spune că Sfîntul Nicolae, fiind bătrîn, ar putea să scape Soarele, și atunci va fi sfîrșitul lumii. Se spune că cei care au așteptat, în noaptea Sfîntului Vasile, să vadă cum se deschid cerurile, l-au văzut pe Sfîntul Nicolae stînd în stînga Domnului, așezat la masa raiului. Țăranii români credeau că este al doilea sfînt făcut de Dumnezeu!

Moș Nicolae tocește multe încălțări

• Moș Nicolae sau Sînicoară, cum mai este el numit în Ardeal, aduce daruri copiilor cuminți și îi pedepsește pe cei obraznici, lăsîndu-le în ghetuțe o nuielușă. Acest sfînt al copiilor este sărbătorit în toată Europa. În Germania și Polonia, copii deghizați în episcopi cer pomană pentru săraci. În Țările-de-Jos și în Belgia, se crede că Sfîntul Nicolae vine cu vaporul din Spania și împarte cadouri, umblînd cu un cal alb. Copiilor li se aruncă bomboane și cadouri prin ușă, iar cei mici lasă morcovi și fîn pentru calul Sfîntului. În Rusia, dar și la noi, femeile obișnuiau de ziua Sfîntului să ducă papuci la biserică, iar de praznicul sfîntului, toată lumea dăruia pantofi și ghete, pentru că Moșul tocește multe încălțări în călătoriile lui și are nevoie de altele noi.

Cum l-a salvat Sfîntul Nicolae pe Mihai Viteazul

• În Biserica Sfîntul Gheorghe Nou, se află mîna dreaptă a Sfîntului Nicolae. Moaștele au fost aduse în 1599 din Bari, locul în care se odihnește sfîntul. Au fost dăruite de către arhiepiscopul din Bari domnitorului Mihai Viteazul. Legenda spune că un prinț pe nume Alexandru cel Rău l-a condamnat la moarte pe Mihai Viteazul, de teamă că îi va lua tronul. Înainte de a fi omorît, Mihai a cerut să fie lăsat să se roage la icoana Sfîntului Nicolae. Ultima dorință i-a fost îndeplinită și s-a rugat sfîntului din adîncul inimii să-l scape de la moarte. Ajungînd la locul execuției, călăul, un fost slujitor al domnitorului, a aruncat toporul și a fugit. Prințul Alexandru a fost nevoit să-i cruțe viața lui Mihai. Devenit un conducător cu adevărat viteaz, apărător al creștinătății și al neamului, Mihai Viteazul a primit de la arhiepiscopul de Bari relicva sfîntă. În semn de recunoștință, domnitorul a trimis două pungi cu monede de aur, în chip de donație pentru Bazilica Sf. Nicolae din Bari. Se spune că Mihai a purtat relicva sfîntă la piept, peste inimă, în bătălia de la Călugăreni, pe 23 august 1595.

Așa arăta Sfîntul Nicolae

• Oamenii de știință ruși au reconstruit chipul marelui Sfînt Nicolae, după moaștele sale din Bari. Tehnologia modernă i-a permis profesorului Luigi Martino să obțină imaginea chipului acestui ierarh și, spre uimirea tuturor, înfățișarea lui corespunde perfect cu reprezentările din icoane. După construcția craniului și schelet, Sfîntul Nicolae aparținea tipului mediteranean caucazian, cu o statură medie (1,67 m) și un ten închis. Acesta avea frunte înaltă, nas acvilin, pomeți și bărbie proeminente. Studiul antropologic al relicvelor demonstrează că sfîntul nu a mîncat carne, ci doar vegetale. Articulațiile sfîntului sînt deteriorate, coloana vertebrală și oasele de la piept confirmă tortura la care a fost supus în închisoare, timp de doi ani.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Calendarul sesiunilor speciale pentru examenele naționale


    Azi 16:01
  • ➤ Știri Brasov


    A murit un polițist de la Secția 5 din Brașov


    Azi 14:42
  • ➤ Știri Brasov


    Un nou cutremur lângă Brașov


    Azi 14:29
  • ➤ Știri Brasov


    4 noi cazuri COVID 19 la Brașov


    Azi 13:25
  • ➤ National


    Oficial. Festivalurile Untold, Neversea și Electric Castle au fost anulate!


    Azi 13:24
  • ➤ Doctor


    Interviu cu Dr. Luminița Cîmpeanu, Director medical Spitalul REGINA MARIA Brașov


    Îngrijirea pacienților in spitale în perioada pandemiei cu coronavirus


    Azi 10:47
  • ➤ Prima pagină


    Azi se redeschid școlile


    Azi 09:20
  • ➤ Eveniment


    Aprobate de CL


    Facilități fiscale de pandemie la Brașov


    Azi 09:17
  • ➤ Eveniment


    Încă o expertiză tehnică pentru podul vechi de la Dârste


    Azi 09:12
  • ➤ Eveniment


    Unul dintre principalii poluatori din Brașov dispare


    Azi 09:09
  • ➤ Eveniment


    Proiectul minicomplexului sportiv de la Tractorul a fost suspendat


    Azi 09:06
  • ➤ Eveniment


    Unu din cinci dispensere puse în autobuzele RATBV a fost furat sau vandalizat


    Azi 09:01
  • ➤ Eveniment


    Relaxare cu registru


    Ce date vor fi colectate de la clienții teraselor?


    Azi 08:54
  • ➤ Eveniment


    Fotografia care a afumat guvernul Orban


    Azi 08:48
  • ➤ Doctor


    Cardul de sănătate nu va fi utilizat până la 1 iulie


    Azi 08:41
  • ➤ Doctor


    Precauții


    Cel mai sănătos mod de a găti ciupercile


    Azi 08:39
  • ➤ Doctor


    Cum se prepar㠄apa japoneză”, băutura care topește grăsime


    Azi 08:37
  • ➤ Doctor


    Când trebuie să ne ferim de ceaiul de tei


    Azi 08:35
  • ➤ Doctor


    10 motive care fac din căpșuni un fruct minune


    Azi 08:33
  • ➤ Life


    Fierbinte ca vara


    Anna Lesko a făcut compot de cireșe


    Azi 08:27
  • ➤ Life


    Adelina Pestrițu și-a mai făcut un tatuaj


    Azi 08:24
  • ➤ Life


    Silvia Dumitrescu suferă de o boală rară


    Azi 08:22
  • ➤ Cititori


    Un mic dejun bogat în grăsimi contribuie la pierderea în greutate


    Azi 08:20
  • ➤ Cititori


    Arpagicul alungă ghinionul


    Azi 08:17
  • ➤ Sport


    Dan Bona, urmașul dacilor liberi la Sarmizegetusa


    Azi 08:14
  • ➤ Sport


    Restart


    Marian Ivan cere reînființarea FC Brașov


    Azi 08:08
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Mirajul terasei


    Azi 08:02
  • ➤ Sport


    Oficial. Edi Iordănescu s-a despărțit de Gaz Metan! "Niciodată nu voi accepta mediocritatea"


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    2 cazuri noi de coronavirus la Brașov


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Cetatea Feldioara, cea mai veche fortificație din județul Brașov, a fost redeschisă


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    De ce sărbătorim Ziua Copilului pe 1 iunie


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Intervenție în Piatra Craiului, pentru recuperarea unui turist accidentat


    01.06.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Mașină răsturnată pe DN11, între Brașov și Hărman


    31.05.2020
  • ➤ Life


    Ziua Internațională a Blondelor: până în 2202 nu vor mai rămâne blonde naturale pe Terra


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    7 cazuri de coronavirus noi la Brașov, 124 de cazuri noi în țară


    31.05.2020
  • ➤ Sport


    Dumitru Dragomir, 74: "Explodează hormonii în fotbaliști!"


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    ALERTĂ METEO ANM: Averse, descărcări electrice, grindină și vijelii, până miercuri!


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID la Brașov urcă bilanțul la 53 de morți


    30.05.2020
  • ➤ National


    Ludovic Orban a scos din buzunar 3.000 de lei pentru fumat și nepurtarea măștii


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    7 noi cazuri de COVID 19 la Brașov, 151 de noi pacienți confirmați în țară


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Dacă tușești nu ai voie la terase, de la 1 iunie


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Al 52-lea deces COVID 19, la Brașov


    30.05.2020
  • ➤ Sport


    Hochei. Lotul prinde contur la Corona Brașov / 14 jucători au semnat contractele / Negocieri cu antrenorul Dave MacQueen


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID 19 la Brașov urcă bilanțul negru la 51 de morți


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    AJF Brașov. Consultări cu cluburile de Liga 4. Ce scenarii au propus reprezentanții echipelor pentru reluarea campionatului


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK a făcut al treilea test pentru coronavirus


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    13 noi cazuri de COVID 19, la Brașov


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Facilități fiscale de pandemie la Brașov: Reducere cu 50% a impozitului pe clădri și a taxei pentru terase


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Minivacanță de 1 iunie în siguranță!


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Transport gratuit pentru elevi


    29.05.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Eroi uitați ai României Mari


    Primul general român al Transilvaniei

    Articolul următor

    Poveste dulce amăruie


    115 ani de la prima ciocolată brașoveană

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 27 milisecunde, încărcat în milisecunde