Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Istorii mai puțin știute


Ministrul de Externe al Poloniei, refugiat de lux la ARO Brașov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 29.08.2014
• În Al Doilea Război Mondial, după invadarea Poloniei de către trupele germane, colonelul Jozef Beck s-a adăpostit în România, iar autoritățile române i-au pus la dispoziție două etaje la cel mai elegant hotel al vremii din Brașov

Se împlinesc trei sferturi de veac de la evenimentul care a marcat începutul celei mai mari conflagrații din istoria omenirii. Prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial a fost 1 septembrie 1939, cînd Germania a atacat Polonia. În cîteva ore, guvernul polonez a căutat o portiță de salvare în România. Puțini știu că, în acei ani de groază, România a acceptat să îi adăpostească pe înalții demnitari ai Poloniei, ba chiar să le păstreze tezaurul național, pe care apoi l-a înapoiat în integralitate. În patru localități, răsfirate în cîte o provincie istorică a României, au ajuns aproape 50.000 de refugiați polonezi, oameni simpli, militari sau politicieni. Noi, brașovenii, l-am găzduit pe Jozef Beck, ministrul de Externe al Poloniei, un mare diplomat și omul-cheie al politicii polone în acele vremuri. Împreună cu suita sa, Beck a locuit vreme de o jumătate de an la hotelul ARO. Aici, politicianul și-a scris memoriile și s-a răsfățat pe cheltuiala statului român. Surprinzător, atitudinea lui Beck nu a fost binevoitoare față de noi. În manualele de istorie ale Poloniei, vreme de cîteva decenii, gestul protector al românilor a fost interpretat greșit. Prin eforturile diplomaților români, adevărul istoric a fost restabilit. Monitorul Expres vă prezintă povestea șederii la Brașov a ministrului de Externe al Poloniei, un episod despre care brașovenilor nu li s-a vorbit pînă acum.

Guvernul polonez s-a refugiat în România

După ce armata germană a forțat granița cu Polonia la Gleiwita, pe 1 septembrie 1939, la ora 5 dimineața, autoritățile române au fost contactate de către ministrul de Externe polon Jozef Beck. Acesta a reamintit conducerii române de tratatul de garanție bilateral din 1921, reînnoit și completat în 1926, 1931 și 1936, prin care cele două state își promiseseră ajutor reciproc în cazul unei agresiuni armate. România nu a pregetat să-și țină cuvîntul. Pe 17 septembrie, Polonia a fost atacată și de Armata Roșie. În vreme ce armatele poloneze luptau cu cele două puteri agresoare, oficialii guvernului polonez și comandamentul armatei erau deja în Kolomyja, în apropiere de granița cu România. În acea zi, la ora 16,00, diplomații polonezi au căzut de acord ca președintele Ignacy Moscicki, împreună cu reprezentanți ai guvernului, să părăsească țara și să treacă prin România, spre Franța aliată. Guvernul român a încuviințat găzduirea pe termen nelimitat a conducerii poloneze, de la președinte, la miniștri și generali, ambasadori și alți demnitari de care depindea soarta Poloniei în război. Pe lîngă personalități, au ajuns în România și civilii care fugeau din calea tunurilor germane, pe de o parte, și a celor rusești, pe de alta. Românii i-au primit cu brațele deschise pe polonezi. În acea noapte de 17 spre 18 septembrie 1939, diplomații polonezi și-au făcut bagajele în grabă și s-au îndreptat spre granița polono-română. Au trecut Podul Cermușului și, la ora 2 noaptea, au intrat în Cernăuțiul ticsit de refugiați. Șeful statului și membrii guvernului au fost găzduiți în Palatul Metropolitan.

Nu s-au așteptat la atîta bunăvoință

Două ore mai tîrziu, diplomații George Crutzescu și Gheorghe Grigorcea i-au cerut lui Beck ca guvernanții polonezi să renunțe la atributele constituționale, politice și administrative pe perioada cît sînt oaspeți în România. Beck a refuzat categoric. Totuși, țara noastră le-a oferit găzduire. Un tren special i-a dus către noile lor reședințe: președintele Moscicki la Bicaz, în Castelul Regal pus la dispoziție de Carol al II-lea, mareșalul Eduard Smigly-Rydz la Craiova, în casa patriarhului ortodox, iar membrii guvernului la Slănic Moldova, în cel mai bun hotel. După cîteva zile, Moscicki și-a dat demisia și l-a numit ca succesor pe Wladyslaw Raczkiewicz. Însă, deși am întins o mînă frățească refugiaților polonezi, se pare că n-au fost mulțumiți. Prof. dr. Nicolae Mareș (foto), cercetătorul cel mai avizat al relațiilor româno-polone, susține în „Alianța româno-polonă între destrămare și solidaritate (1938-1939)“, că prietenia dintre cele două țări era fragilă. Visînd utopic la statutul de Mare Putere, ca odinioară, de la Baltică la Marea Neagră, politica externă promovată de colonelul Józef Beck îmbrățișa Germania, Ungaria și Bulgaria, în defavoarea României. Promova relații cordiale cu Italia, dar se detașa de Mica Înțelegere, din care făcea parte Regatul României. Cu toate acestea, după invadare, Beck a găsit salvare tocmai la români, recunoscînd în memoriile scrise la Brașov („Ostatni raport - Ultimul raport“) că bunăvoința României a fost „un lucru neașteptat“.

„Le-am dat tot ce aveam mai bun“

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici povestește că, la sosirea polonezilor, românii au organizat cantine, la care servea și soția acestuia, și au amenajat locuințe speciale pentru refugiați. „Am văzut unități militare care-și abandonau echipamentul și vehiculele pentru cea mai mică pană (chiar una de cauciuc) numai ca să fugă mai repede spre Occident, unde au format apoi (în Anglia) faimoasa armată de eliberare a Poloniei“. Acestea erau sentimentele cu care soldații poloni au intrat pe teritoriu românesc. Cu totul altceva susțin polonezii. Militarii s-au plîns că s-au simțit dezonorați și au plîns atunci cînd, imediat după trecerea graniței, jandarmii români le-au luat armele. Reacția acestora e de neînțeles. Ca soldați ar fi trebuit să înțeleagă că a intra înarmat într-o țară nu e permis nicăieri în lume. Totuși, literatura de specialitate poloneză descrie refugiul în termeni ofensatori: „centre de detenție“, „internare“, „capcană pregătită cu premeditare încă din 11 septembrie“. Smigly-Rydz se plîngea: „Aveam de ales între luptă, sinucidere sau captivitate“. Au fost nemulțumiți de condițiile oferite și de paza permanentă, cu toate că, după cum spune profesorul Mareș, „le-am dat tot ce aveam mai bun. Am fost mari domni cu ei, de la vlădică la opincă. Polonezii se crucesc cînd le povestesc ce s-a întîmplat exact în România. Generozitatea noastră a fost nemaiîntîlnită în nicio parte a Europei“.

Două etaje la ARO pentru ministrul de Externe

Colonelul Beck a ajuns întîi la Slănic Moldova, apoi la Brașov, cu un vagon ministerial. Profesorul Ion Constantin explică mutarea colonelului polonez prin mai multe motive: „starea de sănătate, nevoia de a fi păzit în condiții mai bune de o eventuală răpire din partea germanilor, dar și de atacurile din partea unor conaționali ai săi“. Beck suferea de tuberculoză. Ministrul de Externe Grigore Gafencu s-a întîlnit cu el în gara Chitila, pe 4 octombrie 1939. Conform relatărilor lui Doman Rogoyski, secretarul particular al lui Beck, i-a propus să locuiască în condiții mai bune, la un hotel confortabil în Brașov, i-a acceptat chiar să-i țină de urît familia ministrului Antoni Roman, a cărui „bună dispoziție îl va influența favorabil pe ministrul Beck“. Nicolae Mareș consemnează: „Puțini știu că, după intrarea în România, Beck și 17 persoane din anturajul său, pentru a fi cît mai sigur apărate, au fost transportate cu vagonul oficial al lui Gafencu la Brașov, unde au ocupat ultimele două etaje în cel mai luxos hotel din localitate, ARO, pentru a fi ocrotit de eventuale atacuri din partea conaționalilor, care îl vînau în mod sălbatic pentru a-i pune capăt zilelor, drept răzbunare pentru modul în care a condus politica externă poloneză, implicit a situației în care îi adusese pe refugiați“. De altfel, diplomații refugiați au fost tot timpul supravegheați, însă nu atît de către autoritățile române, care oricum aveau acest drept, cît de propriii compatrioți și de poliția germană. Toți vizitatorii lui Beck erau înregistrați. La ARO locuia împreună cu soția sa, Jadwiga, și fiica vitregă, „o fată blondă înaltă și zveltă“.

Colonelul plănuia să fugă

În plan politic, cît a stat la Brașov, Beck a sprijinit înființarea grupării conspirative „Organizația de Lucru pentru Țar㓠(Organizacja Pracy na Kraj), „capital uman adunat în refugiu în România care ar putea să fie de folos pentru stat“, după cum arăta într-o scrisoare trimisă președintelui Raczkiewicz. Atitudinea colonelului a stîrnit reacții negative din partea politicienilor români. Ministrul Palatului Regal al României, Ernest Urdărescu, îl acuza c㠄a prejudiciat interesele vitale ale Poloniei și României“, iar Gafencu îl caracteriza pe omologul polonez prin atributele: „aroganț㓠și „fel de a fi pretențios“. Beck voia să plece din România cu orice preț, uzînd de terțe medii politice care să pledeze pentru cauza lui. Oficialități americane au ajuns să amenințe cu ruperea relațiilor diplomatice cu Bucureștiul, dacă nu li se va da drumul să plece din România președintelui Moœcicki și colonelului Beck. Autoritățile române l-au lăsat pe Moœcicki să plece în Elveția, pe 25 decembrie 1939. Beck, sub pretextul unui consult medical, a venit la București, sperînd să fie lăsat să plece și el, dar n-a primit nicio promisiune concretă. Pe 26 ianuarie, Gafencu l-a atenționat că o „inițiativă nechibzuită de plecare“ a sa în Anglia ar putea aduce prejudicii asupra situației polonezilor refugiați în România. Pînă și ministrul de Externe din guvernul polonez aflat la Angers-Franța, August Zaleski, cerea „stoparea unor asemenea acțiuni“. Germanii îl voiau și ei pe Beck în România, dar nu la Brașov, pentru c㠄Brașovul, nefiind prea departe de capitală, naște pericolul evadării lui Beck“. Tot în plan politic merită amintit că Nicolae Titulescu nu-l agrea pe Beck. De altfel, nimeni nu-l simpatiza, nici măcar soldații polonezi, care-l acuzau de pierderea războiului. „Polonezii l-ar fi împușcat“, susține Nicolae Mareș.

Antonescu a refuzat să-l predea nemților pe Beck

Aparatul securității germane a pus la cale o acțiune care urma să-l incrimineze pe Beck că e spion al britanicilor. „Afacerea valiza“ a însemnat lansarea în presă a știrii că geamantanul lui Beck a fost furat de la hotelul din Brașov. Ziarele au scris că valiza conținea „documente secrete“, printre care și scrisori către fostul ministru de Externe sovietic Maxim Litvinov și chiar către mareșalul Hermann Göring. Înscenarea a avut efectul scontat, astfel că Beck a fost nevoit să dea o dezmințire în „Biuletyn“, revista refugiaților polonezi din România, recunoscînd că nu i s-a furat nimic. În iunie 1940, Beck și suita lui au fost mutați în vila Teodoride de la Dobrești, pe malul lacului Snagov, pentru o mai bună și continuă supraveghere. În septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, iar șef al statului a fost numit generalul Ion Antonescu. Cu toată paza, pe 20 octombrie 1940, Beck a încercat să fugă în Belgrad, dar autoturismul lui a fost repede reperat de poliția română. Din noiembrie, Józef Beck a locuit la hotel Excelsior din București (deși polonezii spun că a fost trimis în închisoare), apoi, la cererea sa, într-o vilă somptuoasă. La 21 decembrie, Antonescu și-a arătat îngrijorarea în legătură cu nesăbuința lui Beck: „Dacă fuge, mi se creează cele mai mari dificultăți cu Germania“. În ședința de guvern din 10 ianuarie 1941, a dezvăluit oferta Gestapo-ului de răpire a regelui Carol al II-lea din Spania și predare a lui în schimbul colonelului Beck și a mareșalului Smigly-Rydz. Antonescu a refuzat categoric: „Vă rog să nu pretindeți generalului Antonescu să-și dezonoreze epoletul!“. Beck n-a fost niciodată recunoscător. Dimpotrivă, a lăsat cu limbă de moarte ca, la înmormîntarea lui, să nu vină români. După uciderea lui Armand Călinescu, a dat ordin să nu se trimită condoleanțe din partea lui. Premierul a murit pe 21 septembrie 1939, la 3 zile după ce și-a asumat riscul ca Beck și ai lui să ajungă în siguranță în România. O singură dată Beck a mulțumit românilor pentru ceva. Atunci cînd prima soție, împreună cu fiul său legitim, refugiați și ei, au fost tratați cu toată grija la trecerea lor prin România.

De la hotel de lux, la o casă țărănească

În primăvara anului 1944, au început bombardamentele avioanelor americane și britanice asupra teritoriului României. Beck fusese diagnosticat cu tuberculoză și starea sănătății lui era tot mai proastă. S-a decis să fie mutat în satul Stejarul, comuna Chirculești, județul Vlașca (în prezent satul Stănești, comuna Singureni, județul Giurgiu). Locul a fost astfel ales încît diplomatul să fie departe de șoselele intens circulate de trupele germane. A locuit într-o casă arătoasă, apoi în clădirea școlii, unde avea la dispoziție: două clase, un antreu, o cancelarie și o verandă, livezi de pomi fructiferi. Schimbarea a fost un șoc. Nu mai aveau curent electric și apă în casă, iar doamna Beck trebuia să gătească și să spele. Jurnalistul polonez Leopold Unger, care făcea parte din suita colonelului, povestește că locuința era o cocioabă. Istoricul Nicolae Mareș are o explicație: „Polonezii spun că a murit ca un cîine. Dar uită că după bombardament nu se găseau case în stare bună. Uită că Antonescu l-a trimis la înmormîntare pe șeful protocolului și că s-au tras focuri de armă, în onoarea decedatului“. Colonelul nu prea ieșea din casă, unde îl îngrijea medicul său personal. „Dacă mă voi face sănătos și vor veni vremuri mai bune, pe locul acestei școli voi ridica una mult mai încăpătoare“, ar fi promis el notarului din sat. La 5 aprilie 1944, Józef Beck a murit. Corpul neînsuflețit, așezat în două sicrie, unul de metal și altul de stejar, a fost înmormîntat cu onoruri militare la cimitirul Șerban Vodă (Belu) din București. Monumentul a fost plătit de fiului defunctului din prima căsătorie, care trăia în New York. În 1991, Andrzej Beck a făcut demersuri pentru a transporta rămășițele pămîntești ale tatălui de la București la Varșovia. În martie 1991, a avut loc la cimitirul militar Powlski din Varșovia, o a doua înmormîntare a fostului ministru de Externe Józef Beck.

„Cușca de aur“ din Brașov

Referitor la șederea lui Beck la Brașov sînt multe de spus, dar cel mai puțin pomenit este aportul financiar al statului român pentru găzduirea suitei demnitarului polonez. Nicolae Mareș arată c㠄pînă la sfîrșitul anului 1940, cheltuielile noastre au fost de 2,1 miliarde de lei, sumă care reprezenta dublul valorii materialelor de război aduse de polonezi. S-au înființat școli pentru copiii refugiaților, cursuri de limba română, engleză și franceză pentru adulți, ba chiar și cercetătorilor li s-au creat condiții să-și continue activitatea. Tot atunci, întreținerea lor costa 20 de milioane de lei pe lună, din care 100.000 cea a colonelului Beck și a suitei sale. De peste 25 pînă la 50 de ori salariul mediu al unui român din acele vremuri, de patru ori mai mare ca a Patriarhului României, fost prim ministru, sau a unui ministru plenipotențiar, a ambasadorului Gheorghe Grigorcea, acreditat în acea perioadă la Varșovia, de sute de ori solda unui militar de rînd. Mama primea 200 de lei solda lui tata, indemnizația unui ofițer polonez era de 270 lei pe zi, a lui Beck era de 35.000 de lei pe lună“. Cheltuielile legate de întreținerea lui Beck erau decontate la Ministerul Afacerilor Străine, conform rapoartelor prefecturii Brașov. Cînd nu-și scria memoriile, colonelul se lăfăia. „Mînca mult, bea mult. Deschidea sticla de șampanie cu pistolul. Adică trăgea în ea. El și slugile lui comandau numai purcei de lapte“, povestește academicianul Mareș, bazîndu-se pe o consistentă documentare. Întrebat de Rogoyski dacă se simte bine la Brașov, Beck a recunoscut că nu-i lipsește nimic. „În timp ce concetățenii săi își dădeau viața pe fronturile europene, fostul demnitar făcea la primul revelion petrecut la restaurantul Aro din Brașov o consumație de circa 15.000 de mărci, achitate de autoritățile românești, sumă care nu valora mai puțin decît azi“, preciza cercetătorul acum 10 ani. Pe lîngă confort, Beck avea dreptul să primească scrisori și ziare, avea aparate de radio, putea întrebuința propriile automobile, pentru care i se punea la dispoziție benzina necesară, putea vorbi la telefon în țară și străinătate. Beck a petrecut șase luni de lux. De altfel, jurnalistul polonez Melchior Wañkowicz, care l-a întîlnit pe Beck la Brașov, scria că ministrul „e închis într-o cușcă de aur la un hotel de lux din Brașov“. Toate acestea au fost uitate, de aceea diplomații români au luptat din răsputeri pentru a face cunoscut adevărul istoric. Monitorul Expres se alătură acestor eforturi, redînd brașovenilor episodul în care înaintașii noștri l-au ascuns pe Jozef Beck, cel mai important om politic al Poloniei la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

600 de polonezi la Timișul de Sus

• Numărul exact al refugiaților polonezi în România nu se cunoaște cu exactitate, dar, conform înregistrărilor vremii, au fost aproximativ 30.000 de soldați și 10.000 de civili. Plus oficialitățile, familiile și anturajele lor. 600 de tineri polonezi au ajuns, în toamna lui 1939, la Timișul de Sus, în tabăra de tineret a Asociației Creștine a Tinerilor YMCA România, înființată în 1919, la inițiativa Reginei Maria. Pe durata șederii aici, refugiații și-au construit și un altar catolic închinat Fecioarei Maria. În 1999, altarul din pădure a fost sfințit în prezența lui Michal Klinger, ambasadorul Poloniei în România, a președintelui senatului polonez Alicja Grzeskowiak, reprezentanți ai cultelor ortodox și romano-catolic din România și a prefectului de atunci, Adrian Manole. La ceremonie, a fost de față și un supraviețuitor al acelor vremuri, Aurel Savin, care în anul 1939 avea 22 de ani. După popasul de cîteva luni la Timișul de Sus, tinerii refugiați polonezii s-au înrolat în trupele aliate contra hitleriștilor sau au plecat în Occident sau în Turcia. Auzind de altarul construit de refugiații de la Timiș, colonelul Beck și-a făcut timp să părăsească apartamentele de la ARO ca să viziteze tabăra compatrioților săi și să se roage la micul altar.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Accident cu 3 victime și o Ambulanță lovită, între Rupea și Brașov


    Azi 19:21
  • ➤ Local


    Brașoveanul Octav Bjoza a fost reales Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    Azi 17:54
  • ➤ Local


    Elevii nu vor mai avea gratuitate 100% pe transportul RATBV, însă vor beneficia de reducere pe tot timpul anului și indiferent de absențe


    Azi 16:59
  • ➤ Local


    Proiectele a 4 ONG-uri de servicii sociale vor fi finanțate de Consiliul Județean Brașov


    Azi 16:32
  • ➤ Local


    Școala informală de IT reunește comunitatea pasionaților de tehnologie la Brașov


    Azi 15:45
  • ➤ Local


    De mâine, la Brașov, se pot depune cereri pentru ajutorul de încălzire a locuinței


    Azi 14:38
  • ➤ National


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață de Consiliul UE


    Azi 13:29
  • ➤ Local


    Teodorovici renunță la proiectul privind închisoarea pentru datornici


    Azi 13:21
  • ➤ Local


    Ziua de Curățenie Națională și la Brașov


    Azi 11:58
  • ➤ Local


    Compania Apa Brașov scumpește apa, canalizarea și epurarea în toate localitățile deservite


    Azi 11:58
  • ➤ Local


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Managementul bazinului hidrografic Tărlung amonte de acumularea Săcele din perspectiva schimbărilor climatice


    Azi 11:04
  • ➤ Prima pagina


    Deputatul minorității germane: Nu am semnat niciun pact cu Dăncilă și refuz să discut cu ea până când nu-și cere scuze public minorității germane pentru calomniile debitate de diverși reprezentanți PSD


    Azi 09:58
  • ➤ Prima pagina


    Așa poftește PSD


    Cine nu-și plătește impozitul merge la pușcărie


    Azi 09:41
  • ➤ Eveniment


    Afară-i vopsit gardul


    Record de amenzi la Festivalul Cultural Maghiar din Piața Sfatului


    Azi 09:33
  • ➤ Eveniment


    A încercat să-și șantajeze șeful milionar


    Azi 09:30
  • ➤ Eveniment


    Au deranjat


    Doi procurori din Brașov au ajuns în vizorul Inspecției Judiciare, după ce au criticat modificările din Justiție


    Azi 09:28
  • ➤ Eveniment


    Două drumuri județene care vor susține turismul din Țara Făgărașului intră în reabilitare


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți va avea loc pe 18 octombrie


    Azi 09:24
  • ➤ Eveniment


    Modernizarea WC-ului din Piața Sfatului va costa peste 1 milion de lei


    Azi 09:20
  • ➤ Actualitate


    După 20 de ani


    Brașovul va găzdui prima ediție a Cupei României la înot


    Azi 09:16
  • ➤ Actualitate


    Liniile 34B și 19 vor circula pe trasee deviate din cauza lucrărilor la calea ferată


    Azi 09:14
  • ➤ National


    Ce mai face Opoziția


    USR solicită urgentarea depunerii moțiunii de cenzură


    Azi 09:10
  • ➤ National


    PSD vrea să securizeze pensiile speciale și salariile uriașe ale privilegiaților


    Azi 09:07
  • ➤ Economic


    Președintele ASF: Decontarea directă pentru asigurarea RCA ar putea avea caracter obligatoriu


    Azi 09:05
  • ➤ Doctor


    Sănătatea ochilor


    Nouă probleme oculare care îți pot afecta vederea


    Azi 09:01
  • ➤ Doctor


    Dieta fără cereale are și riscuri, și beneficii


    Azi 08:59
  • ➤ Doctor


    7 beneficii pentru sănătate aduse de vinete


    Azi 08:55
  • ➤ Doctor


    Alimente potrivite la vârsta înțelepciunii


    Azi 08:54
  • ➤ Doctor


    Talpa gâștei, o plantă care ajută inima


    Azi 08:50
  • ➤ Doctor


    Cojile de ceapă conțin antioxidanți


    Azi 08:49
  • ➤ Doctor


    Cartofii calmează


    Azi 08:48
  • ➤ Doctor


    Vitamina D ar putea reduce riscul de răceală sau gripă


    Azi 08:46
  • ➤ Life


    Arată mai bine ca niciodată


    Anna Lesko, criză de personalitate după despărțirea de iubit


    Azi 08:43
  • ➤ Life


    Paul McCartney și Ringo Starr au reînregistrat o melodie compusă de John Lennon


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Ce job avea Monica Bârlădeanu înainte să devină actriță


    Azi 08:33
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Cele mai frecvente erori ale centralelor termice


    Azi 08:30
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:28
  • ➤ Sport


    Ultimul drum al lui Iuliu Ienei trece pe la Stadionul Tineretului


    Azi 08:25
  • ➤ Sport


    Cristi Chivu a debutat cu o victorie la Inter U17


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    Tomas Berdych, impresionat de Transfăgărășan


    Azi 08:18
  • ➤ Sport


    Liga I


    FCSB i-a stricat debutul lui Pițurcă la Craiova


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Eșec usturător pentru Isăilă cu Al Ettifaq/„Am fost proștii proștilor!“


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    „Lupii“ Coronei au pierdut primul derbi cu „ciucanii“


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Viața continuă ca șofer RAT


    Brașoveanul Lucian Țuțu s-a retras din arbitraj


    Azi 08:06
  • ➤ Sport


    Ultimul drum al lui Iuliu Ienei trece marți pe la Stadionul Tineretului / Înmormântarea va avea loc miercuri


    16.09.2019
  • ➤ Local


    Accident cu două victime pe B-dul Saturn, în Brașov


    16.09.2019
  • ➤ Local


    Doi procurori din Brașov, luați la țintă de Inspecția Judiciară pentru că au criticat modificările din Justiție


    16.09.2019
  • ➤ Local


    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți va avea loc pe 18 octombrie


    16.09.2019
  • ➤ National


    Klaus Iohannis își va depune candidatura pentru alegerile prezidențiale în 20 septembrie


    16.09.2019
  • ➤ Local


    Brașovenii sunt invitați din nou la ,,Recitalul de la ora 5”


    16.09.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Oameni cu care ne mîndrim


    Mari ingineri ai Brașovului

    Articolul următor

    Ocrotitoarea


    Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 31.629 milisecunde, încărcat în milisecunde