Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

9 mai 1950


Cum s-a născut steagul Uniunii Europene

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Autorul drapelului UE s-a inspirat dintr-o viziune din 1830, cînd Fecioara Maria s-a arãtat unei cãlugãrițe purtînd o aureolã cu 12 stele
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 09.05.2014
• Drapelul care simbolizează Uniunea Europeană a fost creat de un simplu funcționar
• El a recunoscut că a fost inspirat de „Medalia Miraculoas㓠care o înfățișează pe Fecioara Maria cu un nimb format din 12 stele

Astăzi este Ziua Europei. În toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, această zi se celebrează prin arborarea drapelului Uniunii Europene. Cele 12 steluțe aurii pe fond albastru reprezintă un simbol al unității europene și a fost adoptat în 1955. Însă puțini știu că rădăcinile acestui model, cu un desen atît de simplist, de altfel, au semnificații creștine. Cel ce l-a desenat a recunoscut că a fost fascinat de reprezentările Fecioarei Maria, cea care i s-a arătat unei călugărițe din Paris, în 1830. Drapelul UE este inspirat din Medalia Miraculoasă, turnată după săvîrșirea aceluiași miracol. Fondul albastru este de asemenea culoarea Maicii Domnului, iar numărul stelelor, 12, ne duce cu gîndul la cei 12 apostoli. Haloul de 12 stele este menționat și în Apocalipsă. Deși semnificația simbolurilor creștine din drapel nu este aprobată oficial de către UE, creștinii consideră că nimic nu e întîmplător, UE ar fi protejată de însăși Fecioara Maria. Povestea drapelului UE, deși este una recentă, nu este lipsită de mistere și controverse, începînd cu identitatea autorului, Arsene Heitz, despre care nu se știe mare lucru. Iată cum s-a născut acum 59 de ani cercul de stele pe fond albastru.


Steagul „Statelor Unite ale Europei“


Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost inițial al Consiliului Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. A fost adoptat la 8 decembrie 1955. La 26 mai 1986, a fost preluat de Comunitatea Europeană. Steagul a ajuns mai departe, la Uniunea Europeană, înființată prin Tratatul de la Maastricht în 1992, în prelungirea Comunității Europene. Ideea unui steag european plutea încă din 1920. Contele austriac stabilit în Japonia Richard Nikolaus von Coudenhove Kalergi a propus, în numele Mișcării Pan-Europa pe care o conducea, primul drapel al Europei: o cruce roșie într-un cerc galben, totul pe fundal albastru. Tot acest conte a propus în 1929 ca „Oda Bucuriei“, finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven, să devină imn al Europei unite, ceea ce s-a și întîmplat, dar abia în 1985. În 1930, a apărut o propunere de drapel al Europei pentru ceea ce autorul francez Robert Poucher numea „Statele Unite ale Europei“. Steagul semăna cu cel al SUA. Pe 23 august 1949, proiectul franțuzoaicei Camille Manne înfățișa un drapel în care să fie reprezentate „toate vechile națiuni europene într-un organism comun“, steagul urmînd să reprezinte, prin cele șase culori, „sinteza diferitelor drapele ale națiunilor europene“, prezente și viitoare. Printre acestea, este menționată și România, care este astfel inclusă pentru prima oară în Consiliul Europei, fie și numai teoretic. Alte propuneri: un E de culoare verde pe un fundal alb, 8 cercuri argintii pe un fundal albastru (respins deoarece cercurile semănau cu zerouri), o stea galbenă pe fundal albastru (respins fiindcă semăna cu cel al Republicii Congo).

Turcia voia și o semilună

Diplomatul spaniol Salvador de Madariaga este cel care a așezat România în UE pentru a doua oară. În decembrie 1951, a venit cu ideea unui steag asemănător cu cel de azi: pe fundal albastru, fiecare capitală a Europei, inclusiv Bucureștiul, era reprezentată de o bulină aurie, plasată exact în locul pe care l-ar fi ocupat pe hartă. Steagul-hartă nu avea desenate frontiere, motiv pentru care a început să circule gluma că e o singură țară, foarte mare, posibil URSS. Un an mai tîrziu, cel ce avea să fie recunoscut drept părintele drapelului UE, Arsene Heitz, a venit cu primul lui desen: un steag verde, cu colțuri, similar celui adoptat de Papa Leon al III-lea. Peste puțin timp, a desenat o cruce roșie pe fond verde. În același an, 1952, a avut, de fapt, cinci propuneri, trei dintre ele prefigurînd modelul consacrat. Stelele aurii, în număr de 15, erau dispuse în două cercuri concentrice, însă într-un colț, figura fie steagul Franței, fie al Marii Britanii, fie al Turciei, țară care de cîteva ori se opusese drapelelor anterioare cu tentă creștină și care voia adăugarea unei semiluni. Înainte de a ajunge la forma finală, Heitz a încercat și o roză a vînturilor în roșu și albastru și o stea galbenă în cerc roșu. Prolificul Heitz a venit cu alte 20 de propuneri în anul 1955. Versiunea aleasă a fost cea pe care o știm, însă în mijloc era o a 13-a stea, mai mare. La 24 aprilie 1955, deputații au respins steagul lui Salvador de Madariaga, preferîndu-l pe cel cu 12 stele în cinci colțuri, dar fără cea din mijloc, adoptat oficial în 8 decembrie 1959 ca drapel al Consiliului Europei, din peste 100 de propuneri înregistrate de-a lungul timpului.

„Iar pe capul ei, o coroană de douăsprezece stele“

Pe parcursul anilor, Consiliul Europei a încurajat proaspetele instituții europene să adopte, la rîndul lor, acest drapel, astfel că există în prezent zeci de versiuni ale design-ului de bază, adaptate logo-ului fiecărei instituții europene. Cît despre simbolistică, albastrul reprezintă pacea, iar cercul de stele uniunea statelor componente. Indiferent de numărul acestora, pe steag rămîn doar 12 steluțe. Acestea sînt plasate vertical, exact ca orele pe cadranul unui ceas și trebuie să fie identice și la distanțe egale, pentru a simboliza egalitatea dintre toate statele europene. Mulți s-au întrebat de ce 12? De la numărul zodiilor, de la numărul lunilor anului sau numărul gradațiilor de pe cadranul ceasului, cei 12 cezari menționați de istoricul Suetonius, cele 12 table ale Legii romane? Inițial, propunerea lui Heitz conținea 15 stele, fiindcă în 1953, Consiliul Europei avea 15 state membre. Însă 12 a fost considerat „simbol al perfecțiunii și plenitudinii“, fără conotații politice, „respectînd și criteriul laicității“, după cum se precizează pe site-ul UE, oficialii preferînd să nu recunoască vreun înțeles creștin în acest drapel. Însă autorul proiectului a declarat că s-a inspirat din cultul sfintei Fecioare Maria. Arsene Heitz a recunoscut că, de fapt, Cartea Apocalipsei (unde haloul de 12 stele al Fecioarei Maria a fost menționat prima dată) l-a ajutat să se inspire în realizarea steagului.
„Un mare semn s-a arătat pe cer, o femeie îmbrăcată în Soare, și cu Luna la picioarele ei, iar pe capul ei, o coroană de douăsprezece stele“, este precizat în textul sacru. A fost ușor să se descopere această legătură, atîta timp cît chiar ziua adoptării drapelului a fost legată de Fecioara Maria. Pe 8 decembrie, ziua aprobării drapelului, catolicii sărbătoresc Imaculata Concepție a Binecuvîntatei Fecioare Maria, sărbătoare decretată în 1854 de Papa Pius al IX-lea. În plus, albastrul din drapel a fost asociat cu culoarea cerului, iar în cele mai multe picturi, Maria apare cu o mantie albastră, simbol al lucrării Duhului Sfînt.

Apariția Mariei cu nimb de 12 stele

Papa Ioan Paul al II-lea spunea în octombrie 2004: „Cu toate că din Constituția UE lipsește orice referire la rădăcinile creștine care stau la baza culturii tuturor națiunilor UE de astăzi, eu sînt sigur că valorile Evangheliei vor inspira în continuare eforturile acelor oameni care sînt răspunzători de imaginea UE. Și sper ca Europa să păstreze această moștenire spirituală ca bază a unității ei“. În iconografia catolică, Fecioara Maria are un nimb format din 12 stele pe ceea ce se numește „Medalia Miraculoasă“. Aceasta a fost realizată după apariția sfintei în iulie și noiembrie 1830. Se spune că Maica Domnului s-a arătat unei călugărițe din Mănăstirea Fiicelor Carității din Paris. Într-o noapte, Ecaterina Labouré a auzit glasul îngerului său păzitor care o chema în capelă. Aici, i s-a arătat Fecioara Maria, înconjurată de lumină. Apariția a durat aproape două ore. În noiembrie 1830, a apărut din nou, într-un oval de lumină. Fecioara stătea în picioare pe un glob pamîntesc, zdrobind șarpele încolăcit pe glob. În mîini ținea o sferă aurită. Ea i-a spus Ecaterinei: „În acest glob stă întreaga lume“. În partea superioară a ovalului care o încadra, a apărut o inscripție: „O, Marie, concepută fără păcat, roagă-te pentru noi care alergăm la tine“. Maria purta pe cap 12 stele strălucitoare, exact ca în viziunea Sfîntului Ioan descrisă în Apocalips. Ecaterina a auzit o voce: „Vreau să se bată o medalie așa cum ai văzut această imagine. Persoanele care o vor purta cu încredere, vor primi haruri deosebite!“. După doi ani, au apărut primele medalii. Treptat, din Franța, s-au răspîndit în toată lumea. Se spune că și azi, medalia e la fel de puternică, prin aceasta, s-au produs multe vindecări și convertiri. Pe medalie sînt gravate cuvintele auzite de călugăriță: „O Marie, concepută fără de păcatul strămoșesc, roagă-te pentru noi care alergăm la tine“.

Un român slujind în Capela Medaliei Miraculoase

Medalia Miraculoasă este hramul mai multor biserici și mănăstiri catolice, însă cea care este legată direct de miracol este Mănăstirea surorilor „Sfîntului Vincentiu de Paul“ de pe strada du Bac din Paris, acolo unde s-a produs viziunea. De această mănăstire este legat și destinul Monseniorului Ghika, românul beatificat anul trecut de Papa Francisc. El a fondat un spital gratuit pentru toți românii, astăzi Institutul de endocrinologie „C.I. Parhon“, și a introdus în România, la București, ordinul acestei mănăstiri. După ce a fost hirotonit preot catolic la Paris, a ținut prima Liturghie chiar în Capela Medaliei Miraculoase. Că drapelul european este creștin o dovedesc și declarațiile oamenilor politici. În decembrie 2009, europarlamentarul polonez Miroslaw Piotrowski a făcut o nouă legătură între creștinism și drapelul UE. El a observat că fondatorii Uniunii au fost creștin-democrați: Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi, Robert Schuman și Jean Monnet. De altfel, pentru Robert Schuman, primul președinte al Parlamentului European, există un proces de beatificare aflat în desfășurare. „Vă reamintesc că drapelul adoptat de Uniunea Europeană se referă la cele 12 stele de deasupra capului Sfintei Fecioare Maria – Revelația Sfîntului Ioan, capitolul 12:1“, a mai spus Piotrowski. Și fostul secretar general al Consiliului Europei, Leon Marchal, i-a susținut punctul de vedere: „Este vorba despre «corona stellarum duodecim» (coroana din 12 stele) a Femeii din Apocalipsă“. Deși nu este membru UE, toate monedele euro emise de statul Vatican, indiferent de valoarea lor, poartă pe una din fețe chipul Papei Ioan Paul al II-lea, înconjurat de 12 stele. Papa Pius al XII-lea o numea pe Fecioara Maria „mama națiunilor“, iar dacă drapelul Europei stă sub patronajul Ei, atunci nu putem fi decît binecuvîntați.

Părintele drapelului UE, un om cu o singură poză

Există multe alte povești despre steagul UE. Una dintre ele vorbește despre un european stabilit în Asia care, de cîte ori privea steaua Venus, se gîndea la casa lui din Europa. Așa ar fi apărut prima stea pe o propunere de drapel. Dar cea mai mare enigmă rămîne Arsene Heitz (1908-1989), modestul funcționar la Consiliul Europei, autorul drapelului. Se știe doar că era curier și nu avea mai deloc talent la desen, ceea ce se și poate observa din schițele lui. Probabil a fost și el mînat de o inspirație divină cînd a creat steagul. Într-un interviu acordat revistei franceze Lourdes, în iulie 2004, el a spus că a creat „brand-ul european“ inspirat de versete ale Apocalipsei și Medalia Miraculoasă. Originar din Strasbourg, Heitz a intrat în competiția lansată de Consiliul Europei cu peste 20 de modele de drapel. Pînă la forma finală, a muncit cinci ani. De ce așa de mult pentru o reprezentare atît de simplă s-au întrebat mulți. Și cum de a cîștigat tocmai desenul lui stîngaci? Se vorbește că atu-ul lui Heitz era Paul M.G. Levy, directorul de atunci al Serviciului de Presă al Consiliului Europei, cu care era bun prieten. Se spune despre acest baron evreu din Belgia că ar fi jurat că se convertește la creștinism dacă scapă cu viață din război. Ceea ce s-a și întîmplat. El ar fi fost fascinat de o statuie a Fecioarei Maria care avea deasupra capului coroana respectivă. Levy a spus mai tîrziu că totul e doar o legendă, de fapt, a aflat despre coroana din Cartea Apocalipsei mult după ce a fost ales steagul cîștigător. Tot o legendă pare să fie însuși Heitz, despre care se scria prin ziare că, în ciuda faimei sale, nu se știe unde locuiește. Misterul e întărit și de faptul că nu s-a publicat decît o singură poză cu Heitz, și aceea pe cartea poștală care aniversa împlinirea a 20 de ani de la adoptarea steagului UE. În aprilie 2004, acest steag a ajuns în cosmos, purtat de astronautul André Kuipers, la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Ziua Schuman

Astăzi, de Ziua Europei, este celebrat și Robert Schuman, în memoria declarației istorice a acestui ministrul de externe francez. Prin declarația lui de la 9 mai 1950, Schuman a propus unirea industriilor de oțel și cărbune ale Franței și Germaniei de Vest în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. El a rostit atunci propunerea realizării „unei solidarități de facto“ prin punerea bazelor concrete ale „unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii“. Germania și-a dat acordul de a deveni partenerul Franței. La ora 16,00, în aceeași zi de 9 mai 1950, în Salonul Orologiului din Quai d’Orsay, Robert Schuman citea proclamația care prin îndrăzneala ei avea să schimbe destinul Europei. Franța și Germania decideau să pună în comun rezervele de cărbune și oțel și invitau toate țările europene interesate să li se alăture. Printre fondatori s-au numărat și Belgia, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Pentru unii, planul Schuman era utopia unui „aventurier politic“, pentru alții un vis nebunesc, astăzi însă este o realitate pe care o trăim cu toții. Cert este că acea primă formațiune a UE și-a îndeplinit obiectivul: s-a pus capăt războaielor dintre națiunile europene. Data de 9 mai a fost aleasă drept Ziua Europei de către Consiliul European de la Milano, din 1985, iar Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sărbătoare oficială în octombrie 2008. Această zi este celebrată în diferite forme în majoritatea statelor membre ale UE, dar și în Turcia, prin acțiuni și festivități menite să apropie UE de cetățenii ei, dar și pe cetățenii uniunii între ei.

Noul steag n-a fost aprobat

• În 2002, președintele Comisiei Europene de atunci Romano Prodi a lansat ideea reinventării simbolurilor Uniunii Europene. Modelul propus atunci de arhitectul olandez Rem Koolhaas, semăna cu un cod de bare (foto 1) și era format din culorile drapelelor din cele 15 state membre. Ideea e fost respinsă, dar modelul a fost folosit în 2006 ca logo al președinției austriece a UE. Spre deosebire de steagul clasic cu 12 stele, steagul danezului se schimba la aderarea fiecărei noi țări. Tot din Olanda, Fundația Den Haag a organizat în 2010 un concurs de drapele ale UE. S-au primit peste 1.400 de modele din 63 de țări, inclusiv România, de unde au fost trimise 10 propuneri din partea a 7 autori. Un juriu internațional a selectat 12 desene (foto 2), care vor fi expuse prin capitalele Europei, iar desenul cîștigător va fi anunțat în 2018.

Uniunea Europeană

• Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa începînd cu anul 1949. Astăzi este compusă din 28 state: Olanda, Irlanda, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Spania, Italia, Finlanda, Austria, Cipru, Lituania, Regatul Unit al Marii Britanii, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România (1 ianuarie 2007), Slovenia, Croația, Danemarca, Suedia și Slovacia. Originile Uniunii Europene se trag din Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Comunitatea Economică Europeană (CEE). În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. Sub actuala denumire, Uniunea Europeană a fost înființată în 1993 prin tratatul de la Maastricht. Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre. Cele mai importante instituții ale UE sînt Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de către cetățenii europeni. Politicile UE sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului și are politici comune în domeniul comerțului, agriculturii, pescuitului și al dezvoltării regionale. A fost înființată și o uniune monetară, Zona Euro, care este compusă în prezent din 17 state. Începînd cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională și poate încheia tratate. În 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuția de peste șase decenii la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    135 de carantinați și peste 2.600 de zutoizolați la domiciliu, în județul Brașov


    Azi 17:12
  • ➤ National


    Coronavirus în România: 40 de decese, Bilanțul îmbolnăvirilor - 1.760, din care 308 cazuri noi


    Azi 13:47
  • ➤ Local


    Precizările Direcției de Asistență Socială Brașov, despre cazul bătrânei care cerea ajutor la fereastră


    Azi 13:28
  • ➤ Local


    Dramatic. O bătrână de 83 de ani din Brașov, izolată în casă, strigăt de disperare: ”Îmi este foame! Nu am bani”


    Azi 11:44
  • ➤ National


    Încă 3 decese duc bilanțul la 37 de morți din cauza COVID 19


    Azi 01:02
  • ➤ National


    Alte 4 decese din cauza coronavirusului. Bilanțul a ajuns la 34


    28.03.2020
  • ➤ International


    Un orășel din Austria, focarul răspândirii infecției cu coronavirus în Europa. Acuzații de tăinuire


    28.03.2020
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    Scrisoare deschisă:Companiile de media au nevoie de sprijin financiar pentru continuarea activității


    28.03.2020
  • ➤ Local


    250 de voluntari răspund la numărul de telefon 0268-405000 pentru a ajuta brașovenii vârstnici și pe cei izolați


    28.03.2020
  • ➤ National


    La începutul săptămânii viitoare, România va depăși numărul de 2000 de persoane infectate și va trece în scenariul 4, moment în care vor adopta noi acte normative


    28.03.2020
  • ➤ National


    Al 30-lea deces provocat de coronavirus în România: Bărbat de 74 ani din județul Hunedoara


    28.03.2020
  • ➤ National


    „Deșteaptă-te, române” va răsuna din toate mașinile de poliție, astăzi, la ora 17.00 pentru toți cei care respectă carantina


    28.03.2020
  • ➤ National


    Adrian Streinu-Cercel: Peste o săptămână vom avea transmitere comunitară și lucrurile se vor schimba radical


    28.03.2020
  • ➤ National


    Coronavirus în România: Bilanțul îmbolnăvirilor - 1.452


    28.03.2020
  • ➤ National


    Trecem la ora de vară 2020. La noapte dăm ceasurile înainte o oră


    28.03.2020
  • ➤ National


    Încă trei decese din cauza coronavirusului. Bilanțul a ajuns la 29


    28.03.2020
  • ➤ Local


    Spitalul Militar din Brașov angajează de urgență medici și asistenți, fără concurs


    28.03.2020
  • ➤ National


    UPDATe/ Medicul de la Gerota e în stare foarte gravă,dar nu a murit


    27.03.2020
  • ➤ Religie


    Papa Francisc a adresat o binecuvântare specială Urbi et Orbi. Piața Sf. Petru din Vatican a fost goală


    27.03.2020
  • ➤ National


    Numărul deceselor a ajuns la 26. Ultimul pacient decedat, un bărbat de 65 de ani, din Timiș


    27.03.2020
  • ➤ National


    Al 26-lea deces provocat de coronavirus în România: Bărbat de 65 ani, din județul Timiș


    27.03.2020
  • ➤ International


    Șoc în Italia: 969 de decese într-o zi, cea mai mare cifră de la debutul epidemiei


    27.03.2020
  • ➤ National


    Ce trebuie să știi ca să nu te infectezi cu coronavirusul COVID 19


    27.03.2020
  • ➤ National


    Al 25-lea deces de coronavirus: un bărbat de 81 de ani din București


    27.03.2020
  • ➤ Local


    Poliția Brașov anchetează o firmă privată de transport după ce zeci de călători ar fi circulat înghesuiți într-un autobuz


    27.03.2020
  • ➤ National


    Paște 2020. Slujba de Înviere va avea loc fără enoriași din cauza noului coronavirus


    27.03.2020
  • ➤ Local


    Primul pacient grav infectat cu COVID 19 din Brașov a fost internat la Spitalul Județean


    27.03.2020
  • ➤ Local


    Guvernul a majorat amenzile pentru încălcarea regulilor impuse de starea de urgență: între 2000 și 20 de mii de lei pentru persoanele fizice


    27.03.2020
  • ➤ National


    COVID 19: 263 de cazuri noi de infectare


    27.03.2020
  • ➤ National


    Nelu Tătaru: La nivel local trebuie schimbate multe lucruri. Vor veni săptămâni și mai grele


    27.03.2020
  • ➤ National


    Scenariu:Ce face România când trece de 2.000 de cazuri de infecții cu coronavirus


    27.03.2020
  • ➤ Economic


    COVID-19: Parlamentul aprobă măsuri esențiale de sprijin la nivel european


    27.03.2020
  • ➤ National


    Coronavirus în România. Numărul deceselor a ajuns la 24


    27.03.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cine poate amâna plata ratelor la bancă


    27.03.2020
  • ➤ Eveniment


    Cum vor circula autobuzele


    Noi restricții la transport public de persoane în Brașov


    27.03.2020
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    Opera, la voi acasă!


    27.03.2020
  • ➤ Eveniment


    Controverse


    Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie se pregătește pentru pacienții cu COVID-19


    27.03.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovenii pot sprijini voluntar Serviciul Public pentru Situații de Urgență


    27.03.2020
  • ➤ Actualitate


    Spitalul de Copii face plângere penală împotriva unui brașovean care a propagat informații false pe internet


    27.03.2020
  • ➤ National


    Tătaru în locul lui Costache


    Coronavirus l-a răpus pe ministrul Sănătății


    27.03.2020
  • ➤ National


    România va produce de săptămâna viitoare 150.000 de măști de protecție pe zi


    27.03.2020
  • ➤ National


    CNAIR: Valabilitatea rovinietei nu se prelungește automat în perioada stării de urgență


    27.03.2020
  • ➤ Reportaj


    Argumentul cercetătorilor


    Coronavirusul nu a scăpat din laborator


    27.03.2020
  • ➤ Life


    Revine la Știri peste 14 zile


    Lavinia Petrea se simte în siguranță acasă


    27.03.2020
  • ➤ Life


    Totul va fi bine, spun copiii!


    27.03.2020
  • ➤ Life


    „Imagine”, imnul carantinei impuse de COVID-19


    27.03.2020
  • ➤ Cititori


    Pentru iubitorii de animale de companie


    Hamsterul


    27.03.2020
  • ➤ Cititori


    E bine să știți


    Introduceți și țelina în hrana voastră


    27.03.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    27.03.2020
  • ➤ Sport


    Ronaldo, criticat de italieni


    27.03.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    La început de drum


    Trupe brașovene la Zilele Brașovului

    Articolul următor

    Regina Științelor


    Olimpiada Internațională de Matematică s-a născut la Brașov

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 79.844 milisecunde, încărcat în milisecunde