Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

A luptat pentru emanciparea femeii


Maria Baiulescu, cea mai puternică brașoveancă

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Maria Baiulescu
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 07.03.2014
• O mare personalitate a mișcării feministe din lume, scriitoarea Maria Baiulescu a condus timp de 27 de ani cea mai mare organizație de femei din România
• Popularitatea Mariei Baiulescu, activistă în plan filantropic, social, politic și național, rămîne încă greu de egalat

Cea mai puternică personalitate brașoveană care a luptat pentru drepturile femeilor a fost Maria Baiulescu. Vreme de cîteva decenii, de la începutul secolului XIX și pînă în perioada interbelică, alături de Regina Maria, a fost feminista cea mai cunoscută și mai titrată în presa vremii. Scriitoare, traducătoare, dramaturg, Maria Baiulescu a rămas singura femeie care a colaborat la elaborarea Enciclopediei Române, oferind importante referințe etnografice. De altfel, este cea care a descris pentru prima oară portul românesc din Șchei. S-a implicat și în dezvoltarea meseriilor și ocupațiilor femeilor. A salvat viețile a sute de orfani și le-a oferit educație instituționalizată, în cadrul unei școli de menaj pe care ea a creat-o. A ținut conferințe în toată România și în Europa. Însă cea mai importantă realizare a brașovencei a fost unificarea tuturor organizațiilor de femei din țară. A condus Uniunea Femeilor din România timp de 27 de ani. Popularitatea Mariei Baiulescu, activistă în plan filantropic, social, politic și național, este și astăzi greu de egalat. În „Dicționarul Biografic al Mișcărilor Femeilor și Feminismului din Europa Centrală, De Est și Sud-Est“, autoarea Tanya Dunlap, de la Rice University, Houston, Texas, o numește „mamă a educației“.
Fiindcă astăzi este 8 Martie, Ziua Internațională a Femeii, Monitorul Expres își face o datorie de onoare din a evoca memoria Mariei Baiulescu, cea mai feministă brașoveancă a tuturor timpurilor.

Baiulescu, o familie de mari brașoveni

S-a născut în 1860, în Brașov, și pînă în ultima clipă, la vîrsta de 81 de ani, a militat pentru emanciparea româncelor. Numele Mariei Baiulescu a fost legat de Reuniunea Femeilor Române, organizație brașoveană, care a inaugurat în România mișcarea feministă. Maria Baiulescu provine dintr-o familie de intelectuali de vază ai Brașovului. Tatăl său, preotul Bartolomeiu Baiulescu (foto medalion), a fost și învățător la școala primară în limba română, a cărei cîteva clase au funcționat în propria lui casă din Zărnești. A fost secretarul lui Andrei Șaguna, apoi protopop. În anul 1896, la 65 de ani, și-a împlinit cel mai mare vis: terminarea lucrărilor de construcție la catedrala ortodoxă română a Sfintei Adormiri, din Cetatea Brașovului. A avut cinci copii: Elena (1852-1920), Ioan (1854-1911) inginer inspector general, Gheorghe (1855-1935) medic, Maria (1860-1941) și Romulus (1863-1941) tot inginer inspector general. Cu toții se odihnesc în cimitirul Groaveri din Brașov. Foarte cunoscut brașovenilor este Gheorghe Baiulescu, profesor de igienă și medic, editorul revistei bilunare „Sănătatea“, din 1916, primul primar român al Brașovului, iar după Unire, în 1919, primul prefect român al județului și apoi inspector general administrativ. În această familie de fii ai Brașovului, Maria a dus mai departe tradiția implicării în destinele comunității și ale României.

Singura femeie care a semnat în Enciclopedia Română

Maria a fost puternic influențată de mama sa, Elena, colaboratoare a Societății Reuniunea Femeilor Românce și președinta „comitetului politic“ al doamnelor române din Brașov în timpul mișcării memorandiste din 1892-1994. Președinta Reuniunii va deveni Maria, începînd cu anul 1908. Maria a absolvit Școala Secundară Germană și Institutul Francez de Domnișoare din Brașov. A debutat în revista „Meseriașul Român“ cu traduceri din limbile engleză și franceză. S-a afirmat și ca publicistă în multe dintre marile reviste și ziare ale vremii: „Vatra“, „Familia“, „Gazeta Femeii“, „Tribuna“ „Universul literar“. A tradus din literatura germană și franceză, semnînd cu pseudonimul „Sulfina“. A publicat apoi volume de versuri, proză și dramaturgie: „Note și impresiuni“ (1896), „Vacanții“ (1903) și „Extaz“ (1908) și a semnat traduceri din Schiller, Shakespeare, Goethe. Brașoveanca a rămas singura femeie care a colaborat la realizarea Enciclopediei Române, în toate trei volumele, la capitolele: costume, costume și economie de casă și industrie textilă. Vastele ei cunoștințe în aceste domenii erau de neegalat, fie și într-o lume a bărbaților. Într-o scrisoare din colecțiile speciale ale Bibliotecii „George Barițiu“, coordonatorul Enciclopediei, dr. Cornel Diaconovici, o invita pe Maria, în data de 23 iulie 1896, să se alăture colectivului de autori, 200 de bărbați „din toate țările române și chiar străine“: „Ne luăm voia a vă ruga și pe mult stimata dumneavoastră să binevoiți să colaborați la Enciclopedia Română pentru materia de costume naționale“.

Idealuri caritabile, naționale și politice

Ca militantă pentru emanciparea femeii române, a ținut prima conferință cu temă feministă în Brașov, în 1896, cu tema „Rolul femeii în societatea de azi“, urmată de „Misiunea femeii române“ (1901). Membră a Reuniunii Femeilor Românce din Brașov, din 1906, a îmbinat mișcarea feministă cu lupta națională a românilor din monarhia austro-ungară, fondînd Uniunea Generală a Femeilor Române din Transilvania și Ungaria. În 1908, a transformat orfelinatul patronat de Reuniune în școală de menaj și industrie casnică, iar în 1920 în școală profesională. În timpul Primului Război Mondial, s-a refugiat la Iași, activînd în cadrul Societății Ortodoxe, sub patronajul căreia a înființat Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război și Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii Române (1917). Revenită la Brașov, în 1918, a preluat conducerea Reuniunii Femeilor Românce și a Uniunii Femeilor Române și s-a dedicat asistenței sociale, activînd în mai multe societăți: Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război, Crucea Roșie, Profilaxia Tuberculozei, Invalizii de Război. A fost distinsă cu medalia „Crucea Reginei Maria“, clasa I și medalia „Ferdinand I“. A ținut conferințe în țară și în Franța, Belgia, Elveția, Suedia. În 1920, în studiul „Drepturile și îndatoririle noastre“, Maria și-a formulat crezul: „Cîmpul de activitate ce i se va deschide femeii prin cîștigarea drepturilor sale civile și politice va aduce atîtea roade în refacere morală, socială și culturală a poporului nostru încît este incalculabil ajutorul ce-l va putea da femeia neamului său și rezultatele ce le vom obține prin colaborarea sa“.

„Viitorul unui popor e țesut de mîna harnică a femeii“

De fapt, Maria a moștenit spiritul de luptătoare pentru afirmarea femeii de la mama sa, președinta celei mai vechi și mai prestigioase organizații de femei din Transilvania, prima din România. La constituirea sa din 24 martie 1850, la Brașov, sub numele de Reuniunea Femeilor Române pentru ajutorul creșterii fetițelor orfane române mai sărace, „președinta deschise adunarea adresîndu-se către celelalte cucoane cu o cuvîntare despre folosul Reuniunii lor și despre dorința tuturor femeilor române de a se interesa de creșterea fetițelor române și de a ajuta după putință orfanele martirilor națiunii române, celor ce au căzut jertfă în revoluțiunea maghiaro-transilvană din anii 1848 și 1849“. Gazeta Transilvaniei nota în 1852 că, în Transilvania, existau aproximativ 25.000 de văduve cu orfani în întreținere. Ideea înființării acestei reuniuni, la numai doi ani de la Revoluția Pașoptistă, a fost inspirată de Iacob Mureșianu, ginerele Mariei Nicolau, prima președintă a organizației. De altfel, organizația a funcționat sub îndrumarea liderilor mișcării naționale române și a fost subvenționată de Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică, de băncile românești și de oameni de afaceri români de pretutindeni. Din aceste fonduri au fost trimise la studii multe orfane, au fost create școli secundare de fete la Sibiu, Blaj și Brașov, iar mai tîrziu, internate, precum și o bibliotecă a Reuniunii. „A răsărit acest gînd pentru că străbunele noastre au vrut să lase o moștenire nepieritoare și pentru că viitorul unui popor e țesut de mîna harnică a femeii“, scriau brașovencele într-un istoric al asociației, publicat cu ocazia jubileului de 25 de ani.

Prima școală pentru educația fetelor din Brașov

Cele cîteva școli românești existente pe atunci în toată Transilvania, printre care școala primară și Liceul din Brașov, au primit susținere financiară prin eforturile femeilor din Reuniune. Tot brașovencele s-au zbătut și au înființat, de-a lungul timpului, 1.855 cursuri de lucru de mînă în toate țările române. „Pentru propășirea vieței culturale“, se organizau conferințe de literatură română. De-a lungul celor 77 de ani de existență a Reuniunii, membrele au refuzat să facă parte din vreun partid politic, limitîndu-se să facă doar politica iubirii de neam. În Războiul pentru Independență din 1877, membrele din Brașov ale Reuniunii „dădură o strălucită dovadă a înaltelor lor sentimente naționale și al avîntului lor necunoscător de hotare, prin zelul cu care au lucrat pentru colectarea de bani și pregătirea de scame, bandaje și alte lucruri trebuincioase răniților români“. Celor mai zeloase membre, „Domnul României le acordă în decembrie 1878 prin înalt decret crucea comemorativă «Elisabeta»“. Acțiunile caritabile au dat roade și la Școala de Fete din Brașov, unde elevele învățau în doi ani să pregătească mîncarea, să spele și să calce, să coasă la mașină, să toarcă lînă, să cultive legume, „să-și îngrijească rațional gospodăria, casa, familia“. Peste un an, școala s-a mutat în „casele doamnei Filitis, născută Radovici, care oferi în mod gratuit internatului localul caselor sale din strada Castelului“. În 1906, Reuniunea „a profitat de ocaziunea vînzării caselor băncii «Albina» din Șirul Spitalului nr. 10, vechi case românești, și le-a cumpărat în schimbul sumei de 47.500 coroane. În 11 (24) nov. 1907 s-au sfințit cu mare solemnitate“.

Inițiatoarea „învățămîntului femenin“ în Ardeal

Odată cu venirea la conducere a Mariei Baiulescu, Reuniunea a luptat cu Ministerul de Instrucție Maghiar. Maria a făcut un artificiu, scoțînd școala din sistemul maghiar, prin transformarea ei în școală profesională, categorie inexistentă în sistemul ocupanților. Școala a început să se dezvolte rapid. Avea deja 7 profesori, o bibliotecă mare și materii moderne: contabilitate, fizică, chimie culinară. Se învăța dup㠄Cursul de menaj“ al Mariei Baiulescu și „Cursul de chimie alimentară“, de Maria Popescu Bogdan. Absolventele erau plasate la familii bune și erau în continuare susținute financiar pînă își făceau o situație stabilă. Tot anul, fetele lucrau haine pentru copii care, de Crăciun și Paște, erau dăruite orfanilor. La serbări și expoziții, „cusăturile și covoarele românești au fost mult admirate și apreciate chiar și de un Arhiduce austriac“. Uniforma fetelor era o ie românească. Școlii i se dusese vestea pînă departe, încît era căutată și de eleve din Regat. Activitatea însă s-a întrerupt pe perioada războiului. În 1920, cursurile școlii profesionale s-au reluat, iar în 1927, instituția a trecut în grija statului. În 1936, s-a transformat în liceu industrial. De la prima școală, cu 8 eleve și o profesoară, se ajunsese la 250 de eleve, 21 de profesori și 5 ateliere. Brașovencele au predat statului român o școală puternică, perfect organizată. „Reuniunea, prin înființarea școalei, a fost o pionieră a culturei și naționalismului și a fost inițiatoarea învățămîntului femenin în Ardeal. A contribuit la înfrățirea cu Țara Mamă. A preparat viitoarea mamă română pentru zile de grele încercări și mari izbînzi“. Singurul obiectiv pe care femeile din Brașov n-au reușit să-l atingă a fost înființarea „unui jurnal periodic pentru creșterea și instrucțiunea femeii române“.

Comitetul politic secret al femeilor

După modelul organizației din Brașov, au luat ființă asociații asemănătoare la Sibiu, Blaj, Hunedoara, Deva, Făgăraș și în alte localități. În afară de educația tinerelor, feministele luptau și pentru idealuri politice. Documentele arată implicarea din plin a reuniunilor de femei în luptele politice, din ce în ce mai ascuțite în ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel, femeile române „n-au rămas cu nimic îndărătul zelului și a avîntului național al eroilor lor soți“ în timpul mișcării memorandiste (1893-1895). Ele au creat la Brașov un comitet politic secret, în frunte cu Elena Baiulescu, „pentru a sprijini și apăra pe bărbații lor prin apeluri și propagandă în țară și în străinătate“. Din inițiativa acestui comitet a fost trimisă președintelui parlamentului italian o scrisoare semnată de 920 de femei, în care se condamnau represaliile autorităților austro-ungare contra mișcării revendicative a românilor din Transilvania. După această ispravă, ministrul ungar de interne a întărit și mai mult controlul asupra organizațiilor de femei, impunîndu-le să anunțe cu 15 zile înainte data convocării adunărilor lor ordinare și extraordinare și să predea autorităților locale copii legalizate după procesele-verbale ale ședințelor.

A unit toate femeile române

Inițiativa de unificare a asociațiilor și reuniunilor de femei sub un comitet director aparține tot celei mai puternice organizații din Transilvania, Reuniunea Femeilor Române de la Brașov. „Adunarea generală extraordinară din ianuarie 1908, a ales în locu-i pe distinsa scriitoare și vechea și zeloasa colaboratoare a reuniunii, d-na Maria B. Baiulescu“, se arată în anuarul organizației. Președinta a propus, în 1911, convocarea unui congres de unificare a tuturor reuniunilor de femei române din Austro-Ungaria. Între 3 și 5 iunie 1913, la Brașov, au participat delegatele a 37 de reuniuni care au stabilit sediul Uniunii Femeilor Române la Brașov. În fruntea comitetului director a fost aleasă Maria Baiulescu. „Ziua întreagă s-a petrecut sub Tîmpa în casa de tir, pe a cărei terasă s-au produs în sunetele muzicii militare elevele școalei Reuniunii Femeilor Române din Brașov, jucînd diferite dansuri naționale îmbrăcate în costume naționale, urmînd apoi declamațiuni și corurile elevelor. Oaspeții au ascultat cu multă mulțămire și bucurie tot programul executat de eleve, plecînd cu înălțare sufletească, în plină admirațiune pentru toate festivitățile și pentru tot succesul ce a avut Congresul. Seara publicul a luat parte la reprezentația dată de Reuniunea de cîntări din Brașov, la care a dat concursul distinsa cîntăreață d-na Veturia Triteanu. S-a cîntat «Cavaleria Rusticană» de Mascagni și «Șezătoarea» de Dr. Tiberiu Brediceanu. Maestrul Gheorghe Dima a dirijat întrega producție muzicală“, se arată în „Anuarul Uniunii Femeilor Române din România Mare“. Documentul precizează c㠄Reuniunea, după o viață frumoasă și binefăcătoare de 18 ani, a cîștigat renumele de cel mai frumos și mai bine organizat institut național românesc“.

Regina Maria a participat la congresul din Brașov

Cel de-al șaptelea Congres al Uniunii Femeilor Române s-a ținut la Brașov, în 1926, cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înființarea Reuniunii Femeilor Române din Brașov. „Jubileul R.F.R. din Brașov, s-a serbat cu mare însuflețire, fiind onorat de participarea M.S. Regina Maria, Înalta patroană, împreună cu A.S.R. Principesa Ileana. Atît de înălțătoare a fost această ședință festivă, la care au participat femeile române din toate unghiurile țării, încît va rămînea neuitată, tuturor celor ce au avut parte să asiste.“ La acest congres, pentru prima oară, s-a atras atenția asupra faptului că soluționarea gravelor probleme sociale privind femeile (salarizarea, condițiile de igienă și de muncă, traficul de femei și de copii) poate fi realizată doar atunci cînd femeile vor deține aceleași drepturi ca bărbații. Brașovencele din Reuniune se considerau egalele bărbaților, se implicau în educația tinerei generații la fel ca soții lor, asumîndu-și sarcini dintre cele mai grele. Subtil, fără să acuze fruntașii epocii că nu sînt în stare să rezolve multele probleme ale românilor, au preluat frîiele unor compartimente, în special cele legate de educația categoriilor defavorizate. Toate aceste acțiuni care astăzi ni se par firești, erau considerate excentrice și chiar ilegale în contextul legislativ al epocii. Femeile de acum aproape un secol n-ar fi avut curaj să se afirme în societate și n-ar fi reușit să schimbe nimic dacă n-ar fi urmat exemplul Mariei Baiulescu, cea mai longevivă luptătoare în numele drepturilor femeilor din România.

Secolul XIX era al bărbaților

• Femeile conduse de Maria Baiulescu au luptat nu numai cu mentalitățile unei societăți dominate de bărbați, ci și cu regimul politic și legislativ. Iată, de exemplu, care erau legile de la sfîrșitul secolului XIX, în România:
- dacă femeia are avere și dotă, administrarea lor se dă pe mîna soțului, care face ce vrea cu ele, fără a da socoteală nimănui
- femeia datorează ascultare bărbatului
- averea femeii care nu e prevăzută în dotă nu poate să fie înstrăinată de către femeie fără acordul bărbatului
- femeia nu poate da în judecată și nici sta în proces cu cineva fără autorizația soțului
- femeia nu poate nici să dea și nici să primească bani sau alte lucruri de valoare; ea nu poate să primească sau să refuze moșteniri fără știrea bărbatului
- femeia nu are dreptul de a retrage bani din bancă fără consimțămîntul soțului, chiar dacă ea a avut dreptul de a deschide cont fără acest consimțămînt
- conform legii pensiilor, dacă soțul moare înainte de a împlini 15 ani de căsnicie, soția împreună cu copiii rămîn fără pensie
- dacă femeia cere despărțirea de soț, legea nu-i permite să plece din casa bărbatului în timpul litigiului oricît de periculoasă ar fi această ședere pentru ea
- soțul are drept de custodie asupra copiilor indiferent de condiția financiară a acestuia.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Accident cu un mort și 7 răniți lângă Brașov, pe Șoseaua Cristianului


    22.09.2019
  • ➤ Sport


    LNHF. Corona Brașov, cinci victorii din tot atâtea meciuri / Ion Crăciun: „Le felicit pe fete pentru determinare “


    22.09.2019
  • ➤ Local


    Incendiu în curtea fabricii Prodlacta din Brașov


    22.09.2019
  • ➤ Local


    Senatorul USR Allen Coliban solicită Primăriei Brașov să refacă studiul de fezabilitate pentru pasajul hobanat spre Tractorul, fără a pleca de la „o soluție presetată“


    21.09.2019
  • ➤ Local


    Pasageră accidentată, după ce taxiul a intrat într-un stâlp, în Brașov


    21.09.2019
  • ➤ Local


    O mașină a luat foc lângă Brașov, pe DN73


    21.09.2019
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov. CSM Corona Brașov a câștigat clar derbiul cu Precizia Săcele și e noul lider


    21.09.2019
  • ➤ Local


    Accident grav cu o victimă, în Brașov


    21.09.2019
  • ➤ Sport


    Daniel Isăilă, succes uriaș în Arabia Saudită / Prima victorie a sezonului a venit cu Al -Nassr


    20.09.2019
  • ➤ Local


    Un brașovean a fost găsit mort în toaleta de la Kaufland


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    Corona Brașov a trecut și de hopul Zalău! Victorie mare pe terenul echipei lui Tadici


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    Liga 3, etapa 5


    ACS SR Brașov, eșec sever la Slatina / Cetate Râșnov, thriller cu Unirea Bascov


    20.09.2019
  • ➤ Local


    Șaguniștii au adus medalie de bronz pentru România, de la Concursul tinerilor oameni de știință, din Belarus


    20.09.2019
  • ➤ National


    Curtea de Apel București: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea


    20.09.2019
  • ➤ Local


    Ovidiu Mezei și-a dat demisia de la conducerea Operei Brașov


    20.09.2019
  • ➤ Local


    Conducerea Catena dă vina pe farmacistele de la Brașov că nu onorează rețetele compensate MAI


    20.09.2019
  • ➤ National


    Iohannis și-a depus candidatura pentru al doilea mandat: e nevoie de o muncă imensă pentru a repara tot ce a stricat PSD în trei ani


    20.09.2019
  • ➤ National


    Barna și-a depus candidatura pentru Cotroceni: Voi fi în turul al doilea


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Le vezi cu ochii tăi


    Locuri ciudate din România


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Trebuie atent îngrijite


    Mâinile spun cine ești


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Cremos și aromat


    Tortul Egiptean, cel mai bun tort din lume


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Doi rinoceri albi nordici, ultimii de pe planetă


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Cel mai nou petfluencer


    Cel mai fericit arici din lume are 1.5 milioane de urmăritori pe Instagram


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Timpul, un fel de partener


    6 cântărețe celebre care s-au schimbat mult


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Pot da dependență


    Cele mai bune seriale psihologice


    20.09.2019
  • ➤ Life


    "Băiatul de aur“ al Hollywood-ului


    Marele regret pe care îl are Brad Pitt


    20.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Laura Codruța Kovesi va fi procuror-șef european


    20.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Abrambureli pentru anul viitor


    Liceele unde niciun elev n-a luat Bac-ul rămân fără clase de a IX-a


    20.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Cabana Urlea a ars până la prag


    20.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Brașovenii, invitați să curețe zona Warthe, sâmbătă, la „Let’s Do it, România“


    20.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Din 2020


    Taxiurile din Brașov ar putea fi obligate să fie Euro 4


    20.09.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Capella Cracoviensis, în concert la Biserica Neagră


    20.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Un parc nou cu loc de joacă în cartierul Triaj


    20.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Brașovul a trimis peste 72.000 de semnături pentru Iohannis


    20.09.2019
  • ➤ Actualitate


    Un pic mai bine


    Pacienții secției de psihiatrie de la Vulcan au primit haine și încălțări noi


    20.09.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    20.09.2019
  • ➤ Life


    La Vocea României


    Karmen l-a cucerit pe Horia Brenciu


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Oamenii de știință vor lega Pământul de Lună cu un cablu


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Iuliana Luciu a câștigat procesul cu calomniatoarea ei


    20.09.2019
  • ➤ Life


    Andreea Marin și-a dus iubitul la mânăstiri


    20.09.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Moduri în care poți folosi ulei de cocos


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov joacă în Valea Ursului


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    Mihai Stere revine în antrenorat


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    „E nevoie de atenție“


    Corona va juca pe terenul lui Tadici


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov. Precizia Săcele - CSM Corona Brașov, derbiul turului


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    AJF Brașov. Curs pentru arbitri de fotbal


    20.09.2019
  • ➤ Sport


    Liga 3


    ACS SR Brașov fără Surdu la Slatina


    20.09.2019
  • ➤ National


    Ambasadorul UE Luminița Odobescu a votat pentru Kovesi, ignorând cererea lui Dăncilă


    19.09.2019
  • ➤ National


    Laura Codruța Kovesi a fost votată procuror-șef european


    19.09.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Seara alegerii


    Cine pleacă la Eurovision, în Danemarca?

    Articolul următor

    A schimbat cursul istoriei


    Brașoveanul care l-a înfuriat pe Napoleon

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 30.417 milisecunde, încărcat în milisecunde