Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

A luptat pentru emanciparea femeii


Maria Baiulescu, cea mai puternică brașoveancă

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Maria Baiulescu
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 07.03.2014
• O mare personalitate a mișcării feministe din lume, scriitoarea Maria Baiulescu a condus timp de 27 de ani cea mai mare organizație de femei din România
• Popularitatea Mariei Baiulescu, activistă în plan filantropic, social, politic și național, rămîne încă greu de egalat

Cea mai puternică personalitate brașoveană care a luptat pentru drepturile femeilor a fost Maria Baiulescu. Vreme de cîteva decenii, de la începutul secolului XIX și pînă în perioada interbelică, alături de Regina Maria, a fost feminista cea mai cunoscută și mai titrată în presa vremii. Scriitoare, traducătoare, dramaturg, Maria Baiulescu a rămas singura femeie care a colaborat la elaborarea Enciclopediei Române, oferind importante referințe etnografice. De altfel, este cea care a descris pentru prima oară portul românesc din Șchei. S-a implicat și în dezvoltarea meseriilor și ocupațiilor femeilor. A salvat viețile a sute de orfani și le-a oferit educație instituționalizată, în cadrul unei școli de menaj pe care ea a creat-o. A ținut conferințe în toată România și în Europa. Însă cea mai importantă realizare a brașovencei a fost unificarea tuturor organizațiilor de femei din țară. A condus Uniunea Femeilor din România timp de 27 de ani. Popularitatea Mariei Baiulescu, activistă în plan filantropic, social, politic și național, este și astăzi greu de egalat. În „Dicționarul Biografic al Mișcărilor Femeilor și Feminismului din Europa Centrală, De Est și Sud-Est“, autoarea Tanya Dunlap, de la Rice University, Houston, Texas, o numește „mamă a educației“.
Fiindcă astăzi este 8 Martie, Ziua Internațională a Femeii, Monitorul Expres își face o datorie de onoare din a evoca memoria Mariei Baiulescu, cea mai feministă brașoveancă a tuturor timpurilor.

Baiulescu, o familie de mari brașoveni

S-a născut în 1860, în Brașov, și pînă în ultima clipă, la vîrsta de 81 de ani, a militat pentru emanciparea româncelor. Numele Mariei Baiulescu a fost legat de Reuniunea Femeilor Române, organizație brașoveană, care a inaugurat în România mișcarea feministă. Maria Baiulescu provine dintr-o familie de intelectuali de vază ai Brașovului. Tatăl său, preotul Bartolomeiu Baiulescu (foto medalion), a fost și învățător la școala primară în limba română, a cărei cîteva clase au funcționat în propria lui casă din Zărnești. A fost secretarul lui Andrei Șaguna, apoi protopop. În anul 1896, la 65 de ani, și-a împlinit cel mai mare vis: terminarea lucrărilor de construcție la catedrala ortodoxă română a Sfintei Adormiri, din Cetatea Brașovului. A avut cinci copii: Elena (1852-1920), Ioan (1854-1911) inginer inspector general, Gheorghe (1855-1935) medic, Maria (1860-1941) și Romulus (1863-1941) tot inginer inspector general. Cu toții se odihnesc în cimitirul Groaveri din Brașov. Foarte cunoscut brașovenilor este Gheorghe Baiulescu, profesor de igienă și medic, editorul revistei bilunare „Sănătatea“, din 1916, primul primar român al Brașovului, iar după Unire, în 1919, primul prefect român al județului și apoi inspector general administrativ. În această familie de fii ai Brașovului, Maria a dus mai departe tradiția implicării în destinele comunității și ale României.

Singura femeie care a semnat în Enciclopedia Română

Maria a fost puternic influențată de mama sa, Elena, colaboratoare a Societății Reuniunea Femeilor Românce și președinta „comitetului politic“ al doamnelor române din Brașov în timpul mișcării memorandiste din 1892-1994. Președinta Reuniunii va deveni Maria, începînd cu anul 1908. Maria a absolvit Școala Secundară Germană și Institutul Francez de Domnișoare din Brașov. A debutat în revista „Meseriașul Român“ cu traduceri din limbile engleză și franceză. S-a afirmat și ca publicistă în multe dintre marile reviste și ziare ale vremii: „Vatra“, „Familia“, „Gazeta Femeii“, „Tribuna“ „Universul literar“. A tradus din literatura germană și franceză, semnînd cu pseudonimul „Sulfina“. A publicat apoi volume de versuri, proză și dramaturgie: „Note și impresiuni“ (1896), „Vacanții“ (1903) și „Extaz“ (1908) și a semnat traduceri din Schiller, Shakespeare, Goethe. Brașoveanca a rămas singura femeie care a colaborat la realizarea Enciclopediei Române, în toate trei volumele, la capitolele: costume, costume și economie de casă și industrie textilă. Vastele ei cunoștințe în aceste domenii erau de neegalat, fie și într-o lume a bărbaților. Într-o scrisoare din colecțiile speciale ale Bibliotecii „George Barițiu“, coordonatorul Enciclopediei, dr. Cornel Diaconovici, o invita pe Maria, în data de 23 iulie 1896, să se alăture colectivului de autori, 200 de bărbați „din toate țările române și chiar străine“: „Ne luăm voia a vă ruga și pe mult stimata dumneavoastră să binevoiți să colaborați la Enciclopedia Română pentru materia de costume naționale“.

Idealuri caritabile, naționale și politice

Ca militantă pentru emanciparea femeii române, a ținut prima conferință cu temă feministă în Brașov, în 1896, cu tema „Rolul femeii în societatea de azi“, urmată de „Misiunea femeii române“ (1901). Membră a Reuniunii Femeilor Românce din Brașov, din 1906, a îmbinat mișcarea feministă cu lupta națională a românilor din monarhia austro-ungară, fondînd Uniunea Generală a Femeilor Române din Transilvania și Ungaria. În 1908, a transformat orfelinatul patronat de Reuniune în școală de menaj și industrie casnică, iar în 1920 în școală profesională. În timpul Primului Război Mondial, s-a refugiat la Iași, activînd în cadrul Societății Ortodoxe, sub patronajul căreia a înființat Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război și Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii Române (1917). Revenită la Brașov, în 1918, a preluat conducerea Reuniunii Femeilor Românce și a Uniunii Femeilor Române și s-a dedicat asistenței sociale, activînd în mai multe societăți: Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război, Crucea Roșie, Profilaxia Tuberculozei, Invalizii de Război. A fost distinsă cu medalia „Crucea Reginei Maria“, clasa I și medalia „Ferdinand I“. A ținut conferințe în țară și în Franța, Belgia, Elveția, Suedia. În 1920, în studiul „Drepturile și îndatoririle noastre“, Maria și-a formulat crezul: „Cîmpul de activitate ce i se va deschide femeii prin cîștigarea drepturilor sale civile și politice va aduce atîtea roade în refacere morală, socială și culturală a poporului nostru încît este incalculabil ajutorul ce-l va putea da femeia neamului său și rezultatele ce le vom obține prin colaborarea sa“.

„Viitorul unui popor e țesut de mîna harnică a femeii“

De fapt, Maria a moștenit spiritul de luptătoare pentru afirmarea femeii de la mama sa, președinta celei mai vechi și mai prestigioase organizații de femei din Transilvania, prima din România. La constituirea sa din 24 martie 1850, la Brașov, sub numele de Reuniunea Femeilor Române pentru ajutorul creșterii fetițelor orfane române mai sărace, „președinta deschise adunarea adresîndu-se către celelalte cucoane cu o cuvîntare despre folosul Reuniunii lor și despre dorința tuturor femeilor române de a se interesa de creșterea fetițelor române și de a ajuta după putință orfanele martirilor națiunii române, celor ce au căzut jertfă în revoluțiunea maghiaro-transilvană din anii 1848 și 1849“. Gazeta Transilvaniei nota în 1852 că, în Transilvania, existau aproximativ 25.000 de văduve cu orfani în întreținere. Ideea înființării acestei reuniuni, la numai doi ani de la Revoluția Pașoptistă, a fost inspirată de Iacob Mureșianu, ginerele Mariei Nicolau, prima președintă a organizației. De altfel, organizația a funcționat sub îndrumarea liderilor mișcării naționale române și a fost subvenționată de Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică, de băncile românești și de oameni de afaceri români de pretutindeni. Din aceste fonduri au fost trimise la studii multe orfane, au fost create școli secundare de fete la Sibiu, Blaj și Brașov, iar mai tîrziu, internate, precum și o bibliotecă a Reuniunii. „A răsărit acest gînd pentru că străbunele noastre au vrut să lase o moștenire nepieritoare și pentru că viitorul unui popor e țesut de mîna harnică a femeii“, scriau brașovencele într-un istoric al asociației, publicat cu ocazia jubileului de 25 de ani.

Prima școală pentru educația fetelor din Brașov

Cele cîteva școli românești existente pe atunci în toată Transilvania, printre care școala primară și Liceul din Brașov, au primit susținere financiară prin eforturile femeilor din Reuniune. Tot brașovencele s-au zbătut și au înființat, de-a lungul timpului, 1.855 cursuri de lucru de mînă în toate țările române. „Pentru propășirea vieței culturale“, se organizau conferințe de literatură română. De-a lungul celor 77 de ani de existență a Reuniunii, membrele au refuzat să facă parte din vreun partid politic, limitîndu-se să facă doar politica iubirii de neam. În Războiul pentru Independență din 1877, membrele din Brașov ale Reuniunii „dădură o strălucită dovadă a înaltelor lor sentimente naționale și al avîntului lor necunoscător de hotare, prin zelul cu care au lucrat pentru colectarea de bani și pregătirea de scame, bandaje și alte lucruri trebuincioase răniților români“. Celor mai zeloase membre, „Domnul României le acordă în decembrie 1878 prin înalt decret crucea comemorativă «Elisabeta»“. Acțiunile caritabile au dat roade și la Școala de Fete din Brașov, unde elevele învățau în doi ani să pregătească mîncarea, să spele și să calce, să coasă la mașină, să toarcă lînă, să cultive legume, „să-și îngrijească rațional gospodăria, casa, familia“. Peste un an, școala s-a mutat în „casele doamnei Filitis, născută Radovici, care oferi în mod gratuit internatului localul caselor sale din strada Castelului“. În 1906, Reuniunea „a profitat de ocaziunea vînzării caselor băncii «Albina» din Șirul Spitalului nr. 10, vechi case românești, și le-a cumpărat în schimbul sumei de 47.500 coroane. În 11 (24) nov. 1907 s-au sfințit cu mare solemnitate“.

Inițiatoarea „învățămîntului femenin“ în Ardeal

Odată cu venirea la conducere a Mariei Baiulescu, Reuniunea a luptat cu Ministerul de Instrucție Maghiar. Maria a făcut un artificiu, scoțînd școala din sistemul maghiar, prin transformarea ei în școală profesională, categorie inexistentă în sistemul ocupanților. Școala a început să se dezvolte rapid. Avea deja 7 profesori, o bibliotecă mare și materii moderne: contabilitate, fizică, chimie culinară. Se învăța dup㠄Cursul de menaj“ al Mariei Baiulescu și „Cursul de chimie alimentară“, de Maria Popescu Bogdan. Absolventele erau plasate la familii bune și erau în continuare susținute financiar pînă își făceau o situație stabilă. Tot anul, fetele lucrau haine pentru copii care, de Crăciun și Paște, erau dăruite orfanilor. La serbări și expoziții, „cusăturile și covoarele românești au fost mult admirate și apreciate chiar și de un Arhiduce austriac“. Uniforma fetelor era o ie românească. Școlii i se dusese vestea pînă departe, încît era căutată și de eleve din Regat. Activitatea însă s-a întrerupt pe perioada războiului. În 1920, cursurile școlii profesionale s-au reluat, iar în 1927, instituția a trecut în grija statului. În 1936, s-a transformat în liceu industrial. De la prima școală, cu 8 eleve și o profesoară, se ajunsese la 250 de eleve, 21 de profesori și 5 ateliere. Brașovencele au predat statului român o școală puternică, perfect organizată. „Reuniunea, prin înființarea școalei, a fost o pionieră a culturei și naționalismului și a fost inițiatoarea învățămîntului femenin în Ardeal. A contribuit la înfrățirea cu Țara Mamă. A preparat viitoarea mamă română pentru zile de grele încercări și mari izbînzi“. Singurul obiectiv pe care femeile din Brașov n-au reușit să-l atingă a fost înființarea „unui jurnal periodic pentru creșterea și instrucțiunea femeii române“.

Comitetul politic secret al femeilor

După modelul organizației din Brașov, au luat ființă asociații asemănătoare la Sibiu, Blaj, Hunedoara, Deva, Făgăraș și în alte localități. În afară de educația tinerelor, feministele luptau și pentru idealuri politice. Documentele arată implicarea din plin a reuniunilor de femei în luptele politice, din ce în ce mai ascuțite în ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel, femeile române „n-au rămas cu nimic îndărătul zelului și a avîntului național al eroilor lor soți“ în timpul mișcării memorandiste (1893-1895). Ele au creat la Brașov un comitet politic secret, în frunte cu Elena Baiulescu, „pentru a sprijini și apăra pe bărbații lor prin apeluri și propagandă în țară și în străinătate“. Din inițiativa acestui comitet a fost trimisă președintelui parlamentului italian o scrisoare semnată de 920 de femei, în care se condamnau represaliile autorităților austro-ungare contra mișcării revendicative a românilor din Transilvania. După această ispravă, ministrul ungar de interne a întărit și mai mult controlul asupra organizațiilor de femei, impunîndu-le să anunțe cu 15 zile înainte data convocării adunărilor lor ordinare și extraordinare și să predea autorităților locale copii legalizate după procesele-verbale ale ședințelor.

A unit toate femeile române

Inițiativa de unificare a asociațiilor și reuniunilor de femei sub un comitet director aparține tot celei mai puternice organizații din Transilvania, Reuniunea Femeilor Române de la Brașov. „Adunarea generală extraordinară din ianuarie 1908, a ales în locu-i pe distinsa scriitoare și vechea și zeloasa colaboratoare a reuniunii, d-na Maria B. Baiulescu“, se arată în anuarul organizației. Președinta a propus, în 1911, convocarea unui congres de unificare a tuturor reuniunilor de femei române din Austro-Ungaria. Între 3 și 5 iunie 1913, la Brașov, au participat delegatele a 37 de reuniuni care au stabilit sediul Uniunii Femeilor Române la Brașov. În fruntea comitetului director a fost aleasă Maria Baiulescu. „Ziua întreagă s-a petrecut sub Tîmpa în casa de tir, pe a cărei terasă s-au produs în sunetele muzicii militare elevele școalei Reuniunii Femeilor Române din Brașov, jucînd diferite dansuri naționale îmbrăcate în costume naționale, urmînd apoi declamațiuni și corurile elevelor. Oaspeții au ascultat cu multă mulțămire și bucurie tot programul executat de eleve, plecînd cu înălțare sufletească, în plină admirațiune pentru toate festivitățile și pentru tot succesul ce a avut Congresul. Seara publicul a luat parte la reprezentația dată de Reuniunea de cîntări din Brașov, la care a dat concursul distinsa cîntăreață d-na Veturia Triteanu. S-a cîntat «Cavaleria Rusticană» de Mascagni și «Șezătoarea» de Dr. Tiberiu Brediceanu. Maestrul Gheorghe Dima a dirijat întrega producție muzicală“, se arată în „Anuarul Uniunii Femeilor Române din România Mare“. Documentul precizează c㠄Reuniunea, după o viață frumoasă și binefăcătoare de 18 ani, a cîștigat renumele de cel mai frumos și mai bine organizat institut național românesc“.

Regina Maria a participat la congresul din Brașov

Cel de-al șaptelea Congres al Uniunii Femeilor Române s-a ținut la Brașov, în 1926, cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înființarea Reuniunii Femeilor Române din Brașov. „Jubileul R.F.R. din Brașov, s-a serbat cu mare însuflețire, fiind onorat de participarea M.S. Regina Maria, Înalta patroană, împreună cu A.S.R. Principesa Ileana. Atît de înălțătoare a fost această ședință festivă, la care au participat femeile române din toate unghiurile țării, încît va rămînea neuitată, tuturor celor ce au avut parte să asiste.“ La acest congres, pentru prima oară, s-a atras atenția asupra faptului că soluționarea gravelor probleme sociale privind femeile (salarizarea, condițiile de igienă și de muncă, traficul de femei și de copii) poate fi realizată doar atunci cînd femeile vor deține aceleași drepturi ca bărbații. Brașovencele din Reuniune se considerau egalele bărbaților, se implicau în educația tinerei generații la fel ca soții lor, asumîndu-și sarcini dintre cele mai grele. Subtil, fără să acuze fruntașii epocii că nu sînt în stare să rezolve multele probleme ale românilor, au preluat frîiele unor compartimente, în special cele legate de educația categoriilor defavorizate. Toate aceste acțiuni care astăzi ni se par firești, erau considerate excentrice și chiar ilegale în contextul legislativ al epocii. Femeile de acum aproape un secol n-ar fi avut curaj să se afirme în societate și n-ar fi reușit să schimbe nimic dacă n-ar fi urmat exemplul Mariei Baiulescu, cea mai longevivă luptătoare în numele drepturilor femeilor din România.

Secolul XIX era al bărbaților

• Femeile conduse de Maria Baiulescu au luptat nu numai cu mentalitățile unei societăți dominate de bărbați, ci și cu regimul politic și legislativ. Iată, de exemplu, care erau legile de la sfîrșitul secolului XIX, în România:
- dacă femeia are avere și dotă, administrarea lor se dă pe mîna soțului, care face ce vrea cu ele, fără a da socoteală nimănui
- femeia datorează ascultare bărbatului
- averea femeii care nu e prevăzută în dotă nu poate să fie înstrăinată de către femeie fără acordul bărbatului
- femeia nu poate da în judecată și nici sta în proces cu cineva fără autorizația soțului
- femeia nu poate nici să dea și nici să primească bani sau alte lucruri de valoare; ea nu poate să primească sau să refuze moșteniri fără știrea bărbatului
- femeia nu are dreptul de a retrage bani din bancă fără consimțămîntul soțului, chiar dacă ea a avut dreptul de a deschide cont fără acest consimțămînt
- conform legii pensiilor, dacă soțul moare înainte de a împlini 15 ani de căsnicie, soția împreună cu copiii rămîn fără pensie
- dacă femeia cere despărțirea de soț, legea nu-i permite să plece din casa bărbatului în timpul litigiului oricît de periculoasă ar fi această ședere pentru ea
- soțul are drept de custodie asupra copiilor indiferent de condiția financiară a acestuia.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Fostul lider al grupului PSD din CJ, candidează la primăria Făgăraș din partea ALDE


    10.08.2020
  • ➤ National


    Orban: Nu există niciun motiv de amânare a alegerilor


    10.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Invitație la Opera Brașov


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Antonio Banderas anunță că a fost diagnosticat cu COVID-19


    10.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Angajații DRDP Brașov au adunat gunoiul lăsat de turiști


    10.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    44 de noi cazuri de COVID la Brașov, 779 în țară


    10.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Vom avea vaccinul împotriva COVID-19 până la sfârșitul anului?


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Ieri, 60 de noi cazuri în județ


    Primarul din Sânpetru are COVID 19


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Se caută constructor pentru trei trasee de down-hill în Postăvarul


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Polițiștii locali au găsit o fetiță de trei ani pierdută de părinți


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    S-au întors cu COVID din tabăra de la Brașov


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De miercuri


    Locuitorii din zona nouă a cartierului Tractorul vor avea autobuze


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Firma spaniolă care a întârziat lucrările de la Informatică va plăti daune


    10.08.2020
  • ➤ Actualitate


    La doi ani de la obținerea finanțării


    Drumul interjudețean dintre Brașov și Covasna intră în șantier


    10.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Când va fi gata, de fapt, autostrada Comarnic-Brașov?


    10.08.2020
  • ➤ National


    Plin de nimicuri


    Încă un transfer de la PSD la PNL


    10.08.2020
  • ➤ National


    Cîțu: România are cea mai mică creștere e deficitului bugetar față de estimarea inițială


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Se mărită


    Cătălina Ponor a primit inelul de nuntă


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Imaginea cu care Anda Adam a strâns peste 20.000 de like-uri


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana Chivu și-a pus cele mai mari silicoane din România


    10.08.2020
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    A apărut un nou număr din Historia


    10.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Cum să împachetezi original un cadou


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    Mutu a debutat cu dreptul


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    Ruben de la Barrera în locul lui Hagi


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL – LIGA CAMPIONILOR


    Campioana și-a aflat primul adversar din Europa


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    MacQueen continuă pe banca „lupilor”


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    SCM Vâlcea și CSM București își încep aventura europeană pe 12 septembrie


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Jucătorii lui SR Brașov, din nou la treabă


    10.08.2020
  • ➤ Sport


    U” Craiova, cap de serie în primul tur din Liga Europa


    09.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR Cluj și-a aflat adversara din primul tur preliminar


    09.08.2020
  • ➤ Economic


    Câte 2.500 de lei angajaților care lucrează acasă din cauza pandemiei


    09.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Primarul din Sânpetru are Covid. Primăria este închisă mâine publicului


    09.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    60 de noi cazuri COVID la Brașov, 1145 noi cazuri în România


    09.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Peste 500 de brașoveni testați cu COVID se află izolați la domiciliu


    08.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    32 de cazuri noi de COVID la Brașov, 1350 de cazuri în țară


    08.08.2020
  • ➤ National


    Pui de urs, omorât pe DN 1, lângă Brașov


    08.08.2020
  • ➤ Economic


    Germania a schimbat condițiile pentru străini: 7 județe din România sunt pe lista ”zonelor de risc”


    08.08.2020
  • ➤ Economic


    Fiscul strânge informații privind cardurile, conturile și casetele de valori ale persoanelor fizice


    07.08.2020
  • ➤ Religie


    De Sf Maria


    Pelerinii nu vor avea voie să se apropie de icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula


    07.08.2020
  • ➤ Life


    Se apropie un spectacol ceresc: ploaia de stele. Perseidele pot fi văzute în noaptea de 12/13 august


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Drumul care leagă comunele Măieruș, Apața și Augustin de județul Covasna, modernizat de CJ Brașov


    07.08.2020
  • ➤ National


    Intră în vigoare legea care pedepsește hărțuirea la locul de muncă. Sancțiuni, între 10.000 și 15.000 de lei


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    De miercuri, brașovenii din zona nouă a cartierului Tractorul vor avea transport în comun în cartier


    07.08.2020
  • ➤ Cititori


    6 detalii de luat în calcul atunci când cumperi un lampadar


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    79 de cazuri noi de COVID la Brașov, 1378 în țară. Record de decese: 50 în 24 de ore


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Biciclist lovit pe Bulevardul Griviței din Brașov


    07.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Câte paturi ATI COVID va avea spitalul modular?


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Mereu în alertă


    Încă un focar de COVID în județul Brașov


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ARR a dat aviz negativ mai multor autobuze Transbus


    07.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Seara alegerii


    Cine pleacă la Eurovision, în Danemarca?

    Articolul următor

    A schimbat cursul istoriei


    Brașoveanul care l-a înfuriat pe Napoleon

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 74 milisecunde, încărcat în milisecunde