Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Comoară istorică


Cetatea de la Racoș, capitală a dacilor

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
www.cimec.ro
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 15.11.2013
• Situl arheologic de la Racoșul de Jos a oferit cercetătorilor o comoară de vestigii istorice, iar localnicilor, un crîmpei de istorie veche de două milenii

Cea mai mare așezare dacică din Țara Bîrsei a fost la Racoș. Importanța acesteia trecea de granițele locale, cetatea fiind al doilea centru politico-administrativ și religios după Sarmizegetusa. În Tipia Ormenișului, cum se numește zona în care s-au găsit ruinele cetății dacice, a funcționat și un sanctuar, întregul munte fiind considerat loc sacru al dacilor din această parte a Carpaților. Comoara istorică de la Racoș e completată și de misterul unui cui care, de 2.000 de ani, nu vrea să ruginească. Mai mult, poziția acestei puternice așezări l-a făcut pe Decebal ca, în anul 106, cînd s-au încheiat războaiele daco-romane, să aleagă Racoșul ca bază militară înainte de a ataca pentru ultima oară legiunile romane. Deși a fost capitală de regat, istoria fortificației de la Racoș este mai puțin cunoscută. După două milenii, cetatea își dezvăluie secretele.

A doua Sarmizegetusa Regia

În sec. V î.H., în zona Racoșului, dacii au ridicat o puternică cetate. Întreaga Țară a Bîrsei făcea parte dintr-un regat dacic puternic, bine clădit și apărat. Se presupune că, în vremea regelui Oroles, capitala regatului era chiar la Racoș. După istoricii Florea Costea și Florin Salvan, zona Racoșului era locuită de dacii din neamul cumidavensilor, o ramură a cotensilor. Descoperirile arheologice au scos la iveală la Racoșul de Jos construcții dispuse în trepte, de tip zigurat. S-au găsit, pe lîngă ruine antice, și ceramică, rîșnițe de tuf și de piatră, unelte de lut și de metal, podoabe și accesorii vestimentare, cuie și balamale, adică acele obiecte întîlnite doar în așezările importante. În secolul I î.H., cetatea evoluase atît de mult încît arheologul brașovean Florea Costea consideră c㠄nivelul ei de dezvoltare este în bună măsură comparabil cu acela înregistrat la Sarmizegetusa Regia. Cetatea nu era mare, dar a avut rol important de apărare“. Nici nu e de mirare că acest complex de construcții era un centru important al dacilor, din moment ce coordona cetățile învecinate. Istoricul arată că, în această parte a Carpaților, „singura fortificație care avea un definitoriu rol militar, politico-administrativ și religios este cea de la Racoșul de Jos-Tipia Ormenișului. Pînă în prezent, doar aici s-au descoperit edificii care indubitabil erau reședințe ale unor însemnați conducători religioși, militari și civili“.

„Este vorba, practic, de un oraș“

Așezarea de la Racoș însemna, cu cel puțin 300 de ani înainte de venirea romanilor, 20 de terase în trepte cu locuințe civile ale clerului, comandanților militari și căpeteniilor politico-administrative, alte 20 de hectare cu terase pentru oamenii de rînd, o cazarmă militară care adăpostea circa 300 de soldați și un sanctuar religios. Cele cîteva mii de oameni care locuiau în acest perimetru îl conduc pe istoricul Florea Costea la concluzia c㠄este vorba, practic, de un oraș“, în care locuitorii făceau mai mult decît doar agricultură necesară subzistenței, erau meșteșugari și făceau comerț cu produsele lor, se ocupau cu mineritul și metalurgia. Nu locuiau toți în bordeie, aveau și case la suprafață, din bîrne, cu acoperiș și podea de piatră sau lemn. O locuință avea în medie 15 mp. Dacii de la Racoș aveau pînă și gropi menajere, ceea ce denotă că țineau la igienă. Locuințele erau ridicate din lemn, piatră și pămînt, fără un liant de tipul mortarului, blocurile de calcar fiind tăiate și îmbinate perfect. Se pare că zidurile cetății, groase de doi metri, a căror lungime ajunge la 100 m, s-au suprapus peste altele din neolitic. Construcția dacică înseamnă și porți de piatră, vetre și sobe, podele șlefuite. S-au găsit aici vîrfuri de săgeți, fibule de bronz, vase de ceramică, piroane cu cap de lebădă și borcane cu grîu carbonizat. Cetatea de pe Tipia Ormenișului este diferită de altele din arcul Carpatic, este unică în această parte a Daciei.

Incendiul din vara anului 106

Vestigiile dacice dintre Augustin și Mateiaș, care se întind pe o lungime de 5 kilometri, sînt ridicate pe formațiuni în formă de căciulă (tipie), amplasamente ideale pentru un sistem defensiv eficient. Decebal a apreciat poziția strategică a cetății de la Racoș, ideală pentru a opri înaintarea romanilor. Pentru a face față acestei misiuni, cetățile au fost întărite, „atenția de care s-au bucurat nefiind cu nimic mai redusă decît în cazul celor din munții Orăștiei“, după cum apreciază arheologul Florea Costea, care și-a publicat concluziile în cartea „Dacii din Sud-Estul Transilvaniei înaintea și în timpul stăpînirii romane“. Mai mult, istoricul arată că aceste cetăți „au fost destinate să reprezinte, în cazul căderii Sarmizegetusei, nu doar un ultim punct de rezistență, ci locul de grupare și reluare a confruntărilor cu Traian“. Felul în care au fost devastate cetățile dacilor, în special sanctuarul de la Racoș, care a fost incendiat și demontat, îl face pe istoric să considere că ultimele bătălii dintre daci și romani s-au dat chiar aici, la Racoș, în vara anului 106.

Sanctuarul de pe Muntele Sfînt

Sanctuarul este o construcție specială în cadrul cetății. Este interesant prin forma lui circulară, ceea ce atestă faptul că aici era celebrat soarele la solstiții, exact ca la Sarmizegetusa. La daci, însă, de cele mai multe ori, preotul era chiar regele, ceea ce face posibil ca Racoșul să fi fost chiar capitala regatului lui Oroles. Ipoteza este susținută și de istoricul Florea Costea, care crede că amplasarea capitalei regatului lui Oroles ține de sud-estul Transilvaniei, undeva, pe malul Oltului, unde trăiau circa 155.000 de daci, din cei aproape 3 milioane ai întregii Dacii. În fața acestor date copleșitoare legate de construcțiile dacice de la Racoș, istoricul se întreabă: „Aveau dacii numai un Munte Sfînt, respectiv un Kogaionon, termen tradus prin «muntele cu altare și sanctuare»? Părerea mea e că ne aflăm în fața unui Munte Sfînt“. Sanctuarul, format din trei cercuri concentrice, cel mai mare avînd un diametru de 20 de metri, era locul sacru în care era venerat Zamolxe. „Învelitoarea a fost, probabil, din șindrilă, și acoperea întregul edificiu“, susține arheologul. O machetă a sanctuarului poate fi văzută în Casa Sfatului. Cercetările în aceste situri arheologice nu s-au încheiat, fiindcă, așa cum spune Stelian Coșuleț, șeful Secției de Istorie a Muzeului Județean de Istorie Brașov, mai există încă multe de aflat despre așezarea de la Racoș.

Semne de întrebare

Sanctuarul a fost distrus de romani, azi mai putem vedea doar resturi de coloane, aruncate tocmai în vale. „Dar cu cît timp înainte a fost construit nu se poate preciza“, conchide Florea. Fiecare ușă avea cîte trei balamale. S-au mai găsit un zăvor, un cîrlig, cuie, piroane, fibulă, toate din fier, forma lor determinîndu-i pe arheologi să le compare cu cele de la Sarmizegetusa și lumea celtică. Ceramica și obiectele de fier, toate din perioada sec. I î.H.- sec. II. d.H., au fost expuse la Muzeul de Istorie Casa Sfatului. Vasele din ceramică au fost modelate cu mîna sau la roată. Printre ele, există și niște vase ciudate, cărora arheologii Ioan Glodariu și Florea Costea nu le-au găsit destinația: „Vasele cu guler caracterizate prin absența fundului pentru care nu s-a găsit încă nicio explicație utilitară convingătoare și acceptabilă, sînt de pus în legătură cu practici rituale rămase necunoscute“. Vasele de lut găsite în încăperea dreptunghiulară din mijlocul templului, locul sacru prin excelență, erau folosite pentru păstrarea ofrandelor. Tot aici erau și piroane cu cap de lebădă înfipte în bîrne în care se spune că dacii atîrnau animalele sacrificate pentru zeitățile lor, probabil ale belșugului. Se pare că zeii care au guvernat aceste locuri ocrotesc încă Tipsia Ormenișului, solul de pe platou și de pe terase este încă negru și mănos, plantele sălbatice cresc mai viguroase și mai înalte decît în alte locuri. Un examen pedologic asupra unui pumn de pămînt de aici a aratăt că pămîntul are caracteristici similare celui din Bărăgan.

Cuiul care nu ruginește

• Minunile de la Racoș nu se opresc aici. Andrei Vartic, fizician român din Basarabia, a găsit în sanctuarul dacic de la Racoș un cui special. Studiat cu raze X la Institutul de Metalurgie de la Bălți, s-a constatat că acel cui de peste 2.000 de ani conține 99,97% alfa-fier pur, dar nu ruginește. Nici urmă de impurități, adică de compuși ai carbonului care rămîn din prelucrare. Pînă la ora actuală sînt cunoscute în lume numai două exemple de obiecte antice cu proprietăți similare: stîlpul de fier de la Delhi și un disc din Mongolia, din secolul IX. Fizicianul a dus cuiul la Leningrad, unde cercetătorii au mai descoperit o minune, confirmată ulterior și în laboratorul din Moscova: cuiul de la Racoș nu a ruginit pentru că e acoperit, nu cu vopsea, ci cu 3 straturi moleculare de magnetită, oxid feros și alumino-silicați. Din păcate, cuiul de la Racoș nu e cuprins în niciun inventar și nimeni nu mai poate spune nici unde e, nici dacă laboratoarele performante de azi pot confirma ciudata compoziție. Cert e că și istoricii Florea și Glodariu au observat că balamalele de fier găsite în sanctuar s-au conservat cel mai bine, fiind acoperite de o peliculă roșcată, de unde și presupunerea c㠄părerea că unele materiale au fost «vopsite» cu o substanță anticorozivă cîștigă în consistență“.

Sute de așezări dacice în Țara Bîrsei

• Repertoriul arheologic al Județului Brașov consemnează circa 630 așezări dacice, la care adăugăm și 102 zone probabil locuite. Cele mai numeroase sînt din epoca bronzului și a doua epocă a fierului. Nu se poate spune că strămoșii noștri n-au locuit această parte de lume, că nu au ajuns la un anumit grad de civilizație. Cetățile dacilor din Țara Bîrsei s-au construit în perioade diferite, pe mai toate înălțimile importante. Iată cîteva dintre ele: Cetatea de la Pietrele lui Solomon, cea de pe dealul Șprenghi, pe dealul Melcilor, Valea Cetății, Bunloc, Hărman, Rîșnov, Sînpetru, Feldioara, Prejmer, Rupea, Hălchiu, Satu Nou. O parte din acestea au fost distruse de romani, altele au dăinuit pînă în Evul Mediu, cînd cavalerii templieri și apoi sașii și-au așezat cetățile pe ruinele lor. Alte cetăți au fost la Roadeș, Bran, Crizbav, Breaza, Feldioara, Teliu, Bunești, Codlea, Cuciulata și Comăna de Sus. Dacii de la Rîșnov (Cumidava) făceau parte din neamul cotensilor, de la care s-au păstrat 28 de cuvinte de origine traco-dacică, atestate numai în Țara Bîrsei.

Oroles, regele dacilor din Țara Bîrsei

• Oroles a fost rege peste mai multe triburi dacice din prima jumătate a secolului al II-lea î.H. din estul Transilvaniei și sudul Moldovei. A luptat împotriva bastarnilor. Există diferite păreri în legătură cu identitatea lui Oroles, perioada exactă în care a domnit și chiar în legătură cu numele său. Unii istorici susțin că e unul și același cu Rubobostes, despre care o altă tabără de cercetători cred că ar fi însuși Burebista. În România, Oroles este considerat predecesorul lui Burebista sau unul din conducătorii unui teritoriu anexat ulterior la regatul dac. Oroles a mai fost identificat și cu Rholes, conducător dac sud-dobrogean, aliat al romanilor și adversar și el al bastarnilor. Istoricul Trogus Pompeius susținea că, în urma războiului împotriva bastarnilor, fiindcă au pierdut, luptătorii daci au fost pedepsiți de regele lor, Oroles, să doarmă la picioarele soțiilor lor și să facă muncile lor din gospodărie. Rușinoasa pedeapsă a fost ridicată abia la prima victorie împotriva bastarnilor. Acest episod sugerează gradul de disciplină și marea autoritate regală pe care o avea Oroles asupra supușilor săi și chiar talentul cu care își motiva suplimentar oștenii.

Cealalt㠄cetate“ de la Racoș

• Multor turiști le este recomandată sub numele de Cetatea din Racoș o altă construcție, care n-are nici pe departe vechimea celei dacice. De fapt, corect este să o numim castel. A fost construit în 1624 de familia grofului Istvan Sükõsd, pe domeniul primit de la principele Gabriel Bethlen. Zidurile închideau o incintă rectangulară întărită la colțuri cu bastioane circulare. În ciuda aspectului de cetate, construcția a fost în primul rînd o reședință nobiliară luxoasă, fortificată totuși pentru a face față unei eventuale năvăliri turcești, dar mai ales pentru a rezista răscoalelor țărănești. Lăsat moștenire, castelul a schimbat mai mulți proprietari. În 1903, locuitorii din Racoș au cumpărat moșia și castelul. În 1945, zidul dinspre strada principală a fost spart pentru a se crea o zonă de acces pentru mașini de tonaj mare. După 1962, aici era sediul CAP-ului, care a transformat castelul în grînar, iar un turn a fost remiza pompierilor. La cutremurul din 1977, a suferit numeroase avarii, un turn s-a prăbușit. Cu toate acestea, castelul a rămas în picioare. Pastorul bisericii reformate din comună a înființat în anul 1992 fundația Bethlen, cu scopul de a strînge fonduri pentru restaurare. În prezent, construcția e într-o stare precară.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Prima pagina


    Start pentru Terminalul Aeroportului


    Azi 09:28
  • ➤ Eveniment


    La admiterea 2019


    Universitatea Transilvania acordă 30 de burse doctorale


    Azi 09:19
  • ➤ Eveniment


    Show de excepție la herghelia de la Sâmbăta de Jos


    Azi 09:16
  • ➤ Eveniment


    Angajatele de la Protecția Consumatorului nu mai au voie decolteu și fustă mini


    Azi 09:09
  • ➤ Actualitate


    Începe ediția 19, din 2019


    „Cerbul de Aur“ este din nou în Piața Sfatului


    Azi 09:02
  • ➤ National


    Ce a primit Iohannis de la Donald Trump


    „Make România great again!“


    Azi 08:48
  • ➤ Life


    Mereu frumoasă, dar și cu muncă


    Ce este fericirea pentru Catrinel Menghia


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Bobby Păunescu a cucerit-o pe sexoasa Alyssa Arce?


    Azi 08:39
  • ➤ Life


    Corina Chiriac repetă de zor pentru show-ul de la Cerb


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Larry King, în vârstă de 85 de ani, divorțează de a șaptea soție


    Azi 08:34
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ghid de supraviețuire: Ce este de făcut în cazul unui cutremur?


    Azi 08:31
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    Corona Brașov participă la un turneu amical în Croația


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    Din nou în galben - negru


    Marian Cristescu, întoarcerea fiului risipitor


    Azi 08:17
  • ➤ Sport


    Alexandru Ioniță, convins de Balint să aleagă UTA Arad


    Azi 08:13
  • ➤ Sport


    Prea târziu


    De ce a respins FRF contractul de asociere dintre Kids Tâmpa Brașov și ACS SR Brașov


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Premiile AFAN pentru sezonul 2018-2019


    21.08.2019
  • ➤ Local


    Asociația "Joaca de-a ecologia" îndeamnă brașovenii să spună #StopBaloaneleÎnAer


    21.08.2019
  • ➤ Local


    Pieton lovit de mașină în timp ce traversa corect b-dul Saturn


    21.08.2019
  • ➤ Local


    CJ a semnat contractul pentru terminalul Aeroportului Brașov


    21.08.2019
  • ➤ Local


    Universitatea Transilvania acordă 30 de burse doctorale, la admiterea 2019


    21.08.2019
  • ➤ National


    Dăncilă pune în fruntea Poliției Române pe fostul șef de la Operațiuni Speciale, dat afară de Dragnea


    21.08.2019
  • ➤ Local


    Trei zile de caniculă


    21.08.2019
  • ➤ Local


    Podurile de la Posada și Azuga de pe DN1București-Brașov intră în reparații


    21.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Titlul de excelență PRO URBE pentru polițistul Martin


    21.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Controale la școli


    21.08.2019
  • ➤ Eveniment


    De 9 ori mai mult ca anul trecut


    57 de echipamente medicale de specialitate, la spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie


    21.08.2019
  • ➤ Actualitate


    Brașovenii care au muncit au rămas niște anonimi


    Cum s-a născut Cerbul de Aur


    21.08.2019
  • ➤ Economic


    Mai bogați, dar mai săraci


    Cu salariile „mărite“ de azi cumpărăm mai puțin decât acum 5 ani


    21.08.2019
  • ➤ National


    PNL, USR, PMP și Pro România au depus la Camera Deputaților solicitarea de convocare a unei sesiuni extraordinare


    21.08.2019
  • ➤ Life


    E tot mai frumoasă


    Timpul n-o atinge pe Ileana Lazariuc


    21.08.2019
  • ➤ Life


    Ioana Filimon, sechestrată în Turcia de iubitul milionar?


    21.08.2019
  • ➤ Life


    Anamaria Ferentz spune că America îi face bine


    21.08.2019
  • ➤ Life


    Cătălin Botezatu s-a operat de „o gâlmă enormă”


    21.08.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Aproape totul despre Aloe Vera


    21.08.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    21.08.2019
  • ➤ Sport


    Gabi Tamaș: „Când mă uit la câte prostii am făcut...“


    21.08.2019
  • ➤ Sport


    Prea crud pentru Liga I


    Brașoveanul Călin Popescu de la Sepsi OSK, împrumutat la ASU Poli Timișoara


    21.08.2019
  • ➤ Sport


    Nostalgiile unui mare campion brașovean


    „Am plâns când s-a demolat tribuna de la Stadionul Tractorul“


    21.08.2019
  • ➤ Local


    Orare speciale la RATBv pe timpul ”Cerbului de Aur”


    20.08.2019
  • ➤ Local


    O brașoveancă s-a spânzurat în pădurea din Răcădău


    20.08.2019
  • ➤ National


    România, țara din UE în care mor cei mai mulți bicicliști și pietoni


    20.08.2019
  • ➤ Local


    Polițistul german Martin Markel care i-a sprijinit pe românii din Munchen să voteze a primit titlul de excelență PRO URBE la Brașov


    20.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    UPDATE/ A doua zi de proteste la Spitalul de Boli Infecțioase


    20.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Doar o zi


    RATBV suspendă mai multe linii în 1 septembrie


    20.08.2019
  • ➤ Eveniment


    S-a răsturnat cu mașina în câmp, lângă Codlea


    20.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Kronospan, prima companie care își transportă angajații legal în municipiul Brașov


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Pentru zile calde


    5 ceaiuri cu gheață care ard grăsimile rapid și hidratează


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Motivul pentru care nu ar trebui să folosim hârtie igienică


    20.08.2019
  • ➤ Doctor


    Vinetele, cel mai bun detoxifiant


    20.08.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Zestrea brașovenilor


    Poarta șcheiană, tradiție a vechiului burg

    Articolul următor

    Rădăcinile strămoșilor


    Cetatea lui Solomon, între legendă și adevăr istoric

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 16.481 milisecunde, încărcat în milisecunde