Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Zestrea brașovenilor


Poarta șcheiană, tradiție a vechiului burg

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Meșterul popular Nicolae Purcãrea și-a fãcut singur o poartã șcheian㠄cu capac“
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 08.11.2013
• Zeci de porți ale caselor din Șchei, monumente ale meșteșugarilor brașoveni de acum două secole, așteaptă să fie salvate de la uitare

Trecătorul care merge la pas pe străzile Șcheiului este impresionat de arhitectura deosebită a celui mai vechi cartier din Brașov. Însă ochiului atent nu-i va scăpa nici porțile care străjuiesc intrarea în casele șcheienilor. Adevărate bariere între „înăuntru“ și „afară“, între casă și stradă, porțile de lemn vorbesc și ele despre istoria orașului. Lemnul lor are o sută sau chiar două sute de ani. Unele porți s-au lăsat sub povara timpului, altele au fost restaurate, altele au fost pur și simplu înlocuite cu unele metalice, mai rezistente, dar goale de simboluri și amintiri. Dacă maramureșenii se pot lăuda cu faimoasele lor porți tradiționale, și brașovenii ar trebui să prețuiască mai mult aceste monumente de arhitectură. Avem nu cîteva, ci zeci de porți vechi, frumoase, adevărate opere de artă meșteșugărească. Un patrimoniu incredibil de valoros și original, care așteaptă să fie redescoperit, restaurat și reunit de specialiști sub conceptul de „poarta șcheiană“.

Poartă de autor

Poarta românului a reprezentat dintotdeauna o delimitare între cele două universuri, familia și restul lumii. Trecînd peste pragul ei, se simțea acasă, în siguranță, ferit de toate relele. În secolele trecute, șcheienii au ținut să-și facă porți care de care mai frumoase, fiindcă după cum era poarta se judeca și starea socială a proprietarului și gustul lui pentru frumos. Așa se face că astăzi putem vedea pe străzile cartierului porți de lemn sculptat cum puține orașe transilvănene mai au. Cincisprezece dintre ele sînt declarate monumente istorice și se află în grija Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, care are un plan de restaurare a lor. Există și o fundație care a redat cîtorva porți o a doua viață. Însă, mai sînt atît de multe porți care așteaptă o schimbare! Uneori, proprietarii au ales să le înlocuiască pe cele degradate cu altele de fier. Altele, stau gata, gata să se prăbușească. Și totuși, cei mai mulți șcheieni le păstrează, fiindcă aceste porți moștenite au un farmec aparte. Nicolae Purcărea, binecunoscutul meșter popular și fiu al Șcheiului, s-a apucat să-și facă singur poarta. O creație unică, pe care trecătorii o admiră îndelung. „Este o poartă de autor“, remarcă arhitectul restaurator Marina Iliescu, arătînd că poarta meșterului are decorațiune de influență folclorică, tipică satelor românești.

„O poartă durează vieți“

„Am pus poarta aceasta în 1985, ca să mă separ de fratele meu. Cumnata mea era informatoare la Securitate“. Așa începe povestea porții lui Nicolae Purcărea, sfîntul închisorilor, brașoveanul care a făcut ani grei de temniță comunistă. Poarta este concepție proprie și a terminat-o într-un an. A lucrat 10 ani ca tîmplar, timp în care a învățat să facă ornamente pe sicrie. Însă făuritorii de porți trebuie să știe mai mult decît tîmplărie. „O poartă se lucrează în stil dulgheresc, nu tîmplăresc. Cu îmbinări în coadă de rîndunică. Poarta se face din trei straturi de lemn, ca să nu se încovoaie. Șipcile care formează trapezele trebuie îmbinate în nut și feder. Balamalele le face fierarul, din ciocan. Înainte vreme nu era lac, lemnul de brad se dădea cu ulei de in fiert sau seu de oaie. Azi se curăță cu sare de țipirig. În orice caz, o poartă durează vieți“, explică meșterul în vîrstă de 90 de ani. Cît despre ornamentație, poarta lui Purcărea este decorată cu rozete, „simbolul soarelui în mai multe ipostaze, dimineața, la prînz și seara, sau al punctelor cardinale, la care se adaugă Nadirul și Zenitul“. Rozetele le-a sculptat în mijlocul rombului, „simbolul oului, care înseamnă fertilitate, fecunditate, naștere, viață“. Artistul lemnului crede că poarta maramureșeană e frumoasă, dar „frînghia, simbolul șarpelui, e cam disproporționată“. Însă poarta șcheiană are ceva aparte în arhitectura românească, iar cea ieșită din mîinile lui este cu atît mai minunată cu cît „nu am putut să redau nimic altceva decît esențialul, am scos frumosul din lemn“.

Două feluri de intrări în curte

Arhitectul Marina Iliescu explică de ce porțile din Șchei au atît de multe elemente comune și totuși nu sînt două la fel. „Porțile vechi din Șchei sînt de două tipuri: țărănești și de inspirație rurală săsească. Cele cu arhitectură împrumutată din cea a sașilor le găsim mai spre Prund. Au cadru de zidărie (cu arcadă în arc de cerc) și ușa pietonală inclusă în foile porții mari. Porțile țărănești, cu cadru din lemn, în care ușa mică este separată de poarta pentru care, aveau acoperiș din șindrilă“. Nicolae Purcărea le numește porți cu boltă și porți cu capac. Sînt ușor de diferențiat. Dacă veți face o plimbare pe Strada Pe Tocile, veți găsi cele mai multe porți vechi din cartier. Veți avea surpriza să descoperiți pe o singură stradă și porți deteriorate, și porți restaurate, dar și locuri din care pur și simplu au dispărut. „Porțile șcheiene sînt foarte interesante pentru istoria zonei. Reflectă identitatea și știința localnicilor de a prelucra lemnul. Nu pot fi separate de case, iar dacă o construcție e monument istoric, și poarta are acest statut, în consecință trebuie restaurată. Porțile șcheiene sînt un exemplu de artă populară de mare valoare, ne definesc ca brașoveni“, spune arhitectul, atrăgînd atenția că soarta porților vechi nu poate fi lăsată la voia întîmplării. Iar noile construcții cu rol de poartă nu țin loc de istorie, sînt „făcături contemporane“ care satisfac doar gustul proprietarului.

Cei trei stîlpi de susținere

Porțile țărănești din Șchei au fost inițial acoperite cu șindrilă, înlocuită azi cu lemn sau tablă. Poarta propriu-zisă, formată din mai multe foi (cadru, scîndură de fixare și partea modelată), are panouri decorative, oglinzi cu rame, decorațiuni geometrice, traforuri cu dantelării în lemn. Există porți închise în poarta mare, prin care intrau și ieșeau oamenii, și poarta mare, pentru accesul carelor. Sau le putem găsi alăturate, despărțite de zid. Găsim și porți ale căror scînduri, așezate transversal sau vertical, sînt prinse cu ținte de fier. Unele păstrează întreaga feronerie inițială: șilduri, clanța, balamalele și chiar butonul de apucat. Adevărate bijuterii în fier. „Nu exista fantă pentru scrisori, acestea au fost făcute ulterior de proprietari. Existau însă niște inele, niște șerpi din fier cu care poștașul ciocănea la poartă“, explică Marina Iliescu care ne atrage atenția asupra celor trei stîlpi de susținere, puternici, ca niște trunchiuri de copac. Conform tradiției, la instalarea porții, sub acești stîlpi se puneau bani pentru prosperitate, tămîie și agheazmă pentru ca gospodarii să fie feriți de duhuri rele și ciumă sau alte boli. De-a lungul timpului, strada s-a tot asfaltat și s-a înălțat. Astfel, găsim și porți scufundate în asfalt, așa încît, ca să intri, trebuie un pic să te apleci. Chiar și așa, lăsate și hîrbuite, porțile șcheiene sînt incredibil de frumoase, nu trebuie să le pierdem. Merită restaurate cît încă se mai țin în picioare.

Restaurare, poartă cu poartă

Porțile din Șchei, predominant specifice tradiției țărănești, erau cîndva indicatoare ale statutului social. Încă de la stradă se știa care familie e mai înstărită și care e mai modestă. Pentru că în Șcheiul de acum două secole, conta cine ești. „Un om de vază avea întotdeauna o poartă mai înaltă și mai bogat ornamentată“, spune arhitectul brașovean. Mare sau mică, poarta șcheiană e valoroasă pentru vechimea ei (secolele XVII-XIX) și lucrătura tradițională. În anul 2009, un brașovean, care nu a putut să rămînă indiferent la starea de degradare în care ajunsese poarta pe care o moștenise odată cu casa din Șchei, a cerut ajutorul unei fundații specializată în salvarea, conservarea și restaurarea moștenirii arhitecturale și culturale. Fundația Pro Patrimonio și-a îndeplinit cu succes misiunea. Meșteri specializați în conservarea lemnului și metalului, lucrînd cu materiale și tehnici tradiționale, au reușit să redea porții aspectul de odinioară. Au urmat alte nouă porți din Brașovul istoric, restaurate de echipa condusă de arhitecta Silvia Demeter-Lowe. În proiect s-au implicat și români cu sînge albastru, Marina Sturdza și Șerban Cantacuzino, iar Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Brașov și Biserica Evanghelică CA Brașov s-au alăturat fundației în această migăloasă și nobilă muncă de salvare a porților orașului. Proiectul continuă, criteriile după care sînt selectate „candidatele“ urmăresc: valoarea arhitecturală și istorică, poziția în cadrul orașului și, nu în ultimul rînd, dorința de implicare a proprietarilor.
Noi, ceilalți, putem contribui la rîndul nostru la punerea în valoare a acestor veritabile arce de triumf tradiționale. Nu trebuie decît să le respectăm, să le îngrijim și să refuzăm să le înlocuim cu porți noi, cu telecomandă, atît de impersonale și străine de istoria Brașovului.

,,Redescoperirea valorilor uitate în umbra timpului“

Studiile de impact arată că turistul zilelor noastre, străin sau autohton, este dornic de noi „cuceriri“ și intenționează să exploreze și să tezaurizeze spațiile pe care le descoperă. Tendința actuală constă într-o demasificare a publicului, care se specializează pe diferite nișe (spre exemplu turism montan, cinegetic, circuit cultural, istoric sau divertisment) pentru care turistul are nevoie de o infrastructură care să-i susțină ideea de tezaurizare. Proiectul ,,Redescoperirea valorilor uitate în umbra timpului“ derulat de Monitorul Expres în luna noiembrie are ca scop promovarea, valorizarea și valorificarea prin vectori specifici media - print și online - a unor obiective culturale și istorice mai puțin cunoscute din patrimoniul comunităților din județul Brașov, în scopul creșterii potențialului turistic. Proiectul are dublu scop: revalorifică obiective din județul Brașov și, implicit, îmbogățește informația pusă la dispoziția vizitatorilor prin noi obiective, reconfirmînd zona Brașovului ca destinație turistică polivalentă.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Simona Halep câștigă dramatic primul meci de la Praga


    11.08.2020
  • ➤ National


    Senatul a respins OUG care majora etapizat alocațiile copiilor


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    Cum porți pantofii stiletto la birou, în ținută casual și la ocaziile speciale


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    Analize și investigații medicale pe care trebuie să le facă orice persoană de peste 60 de ani


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Allen Coliban: Brașov, orașul de la munte unde 40% din locuitori nu au acces la spații verzi


    11.08.2020
  • ➤ National


    Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru învățământul online în anul școlar 2020-2021


    11.08.2020
  • ➤ Comunicate


    POLIȚIA BRAȘOV


    Nu le dați ocazia infractorilor să acționeze!


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    La mulți ani, Octav Bjoza!


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    1215 noi cazuri de coronavirus depistate în România, doar 27 la Brașov


    11.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Iar „adunăm“ singurele 15 paturi ATI din Brașov


    11.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cifre grele


    43% din pacienții care au ajuns la Secția ATI COVID din Brașov au murit


    11.08.2020
  • ➤ Eveniment


    „Smart-City“


    Primii senzori pentru măsurarea calității aerului în Brașov


    11.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Ialomițianu și Căncescu, de la suduieli, la o „echipă pentru Brașov”


    11.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Coronavirusul, sub control?


    Orban: Nu există niciun motiv de amânare a alegerilor


    11.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Dosarul 10 August: Curtea de Apel și-a declinat competența


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    10 afecțiuni care pot cauza dureri în piept


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    TERAPII


    Ceaiul boldo: medicament natural pentru ficat


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    Asimptomaticii au aceeași cantitate de coronavirus ca pacienții simptomatici


    11.08.2020
  • ➤ Doctor


    Detox cu ceai de sunătoare, păpădie și gălbenele


    11.08.2020
  • ➤ Life


    „Libelula” nu stă degeaba


    Iubita lui Speak s-a lansat în afaceri


    11.08.2020
  • ➤ Life


    Ana Baniciu s-a pus pe zugrăvit


    11.08.2020
  • ➤ Life


    Irina Rimes, surpriză în vârful muntelui


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    4 sfaturi utile pentru decorarea casei


    11.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Medicamentele anti colesterol sunt toxice pentru ficat?


    11.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    11.08.2020
  • ➤ Sport


    După Praga, Halep va decide dacă joacă la US Open


    11.08.2020
  • ➤ Sport


    Brașovul va avea două echipe U16 în sezonul viitor al Ligii Elitelor


    11.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL – CUPELE EUROPENE


    Dinamo Zagreb, în calea CFR-ului către grupele Champions League


    11.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Nevoia de adevăr


    11.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Fostul lider al grupului PSD din CJ, candidează la primăria Făgăraș din partea ALDE


    10.08.2020
  • ➤ National


    Orban: Nu există niciun motiv de amânare a alegerilor


    10.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Invitație la Opera Brașov


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Antonio Banderas anunță că a fost diagnosticat cu COVID-19


    10.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Angajații DRDP Brașov au adunat gunoiul lăsat de turiști


    10.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    44 de noi cazuri de COVID la Brașov, 779 în țară


    10.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Vom avea vaccinul împotriva COVID-19 până la sfârșitul anului?


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Ieri, 60 de noi cazuri în județ


    Primarul din Sânpetru are COVID 19


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Se caută constructor pentru trei trasee de down-hill în Postăvarul


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Polițiștii locali au găsit o fetiță de trei ani pierdută de părinți


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    S-au întors cu COVID din tabăra de la Brașov


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De miercuri


    Locuitorii din zona nouă a cartierului Tractorul vor avea autobuze


    10.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Firma spaniolă care a întârziat lucrările de la Informatică va plăti daune


    10.08.2020
  • ➤ Actualitate


    La doi ani de la obținerea finanțării


    Drumul interjudețean dintre Brașov și Covasna intră în șantier


    10.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Când va fi gata, de fapt, autostrada Comarnic-Brașov?


    10.08.2020
  • ➤ National


    Plin de nimicuri


    Încă un transfer de la PSD la PNL


    10.08.2020
  • ➤ National


    Cîțu: România are cea mai mică creștere e deficitului bugetar față de estimarea inițială


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Se mărită


    Cătălina Ponor a primit inelul de nuntă


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Imaginea cu care Anda Adam a strâns peste 20.000 de like-uri


    10.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana Chivu și-a pus cele mai mari silicoane din România


    10.08.2020
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    A apărut un nou număr din Historia


    10.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Au supraviețuit în umbra timpului


    Casele memoriale ale Brașovului

    Articolul următor

    Comoară istorică


    Cetatea de la Racoș, capitală a dacilor

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 73 milisecunde, încărcat în milisecunde