Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Simbolurile românilor


Stema României a împlinit două decenii

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 30.11.2012
• Deși unii specialiști susțin că stema României ar trebui modificată, ea este un simbol național și trebuie cinstită de Ziua României

Tricolorul, „Deșteaptă-te române!”, stema și sigiliul țării sînt simboluri care ne reflectă identitatea. Cu aceste însemne de stat sîntem români, ne recunoaștem apartenența la țara în care ne-am născut și, la vederea lor, este imposibil să nu ne simțim măcar în cazuri speciale emoționați. Mîine, de Ziua Națională a României, se va auzi imnul de stat, iar tricolorul va flutura pe clădiri. Stema României, însă, este mai puțin invocată în momente de sărbătoare, cu toate că nu există act oficial al statului român care să nu o conțină. Vulturul care poartă simbolurile provinciilor române vorbește de istorie și tradiții, dar simbolizează și suveranitatea, independența și unitatea statului român de azi. Acest desen, care nu e doar un simplu desen, ci un semn heraldic suprem, împlinește 20 de ani. O istorie scurtă, dar presărată cu controverse și nemulțumiri, care merită știută. Deoarece Ziua României este și Ziua stemei României.

Acvila de aur, simbolul Sfîntului Ioan

„Pentru toate popoarele, stema țării, semnul heraldic suprem, are o importanță deosebită. Imaginile care o compun evocă istoria țării, prin intermediul ei tradiția rămîne veșnic vie, iar semnificația ei trezește sentimentul național.“ Acestea sînt cuvintele care descriu stema României pe website-ul președinției. O cunoaștem cu toții, însă puțini înțelegem simbolurile pe care le cuprinde. Nu e chiar simplu să înțelegi de ce apar crucea, sabia, vulturul, Luna, și nu alte simboluri. Iată cum o descrie Legea nr. 102 din 21 septembrie 1992 Privind stema țării și sigiliul statului: „Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stîngă un buzdugan”. Buzduganul și spada sînt simboluri ale puterii statale, vulturul însuși este o pasăre puternică, iar în religia creștină, îl simbolizează pe evanghelistul Ioan. Scutul pe care stă vulturul este de culoarea înălțimilor spre care se avîntă. Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic împărțit în cinci cartiere, corespunzătoare provinciilor istorice.

O stemă din cinci steme

Stema Țării Românești este simbolizată tot printr-o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o Lună Nouă de aur la stînga. Stema Moldovei, așa cum e descrisă în lege, este reprezentată pe fond roșu și conține simbolurile unui cap de bour negru, „însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci petale la dreapta și de o lună conturnată la stînga, ambele de argint”. Banatul și Oltenia se regăsesc prin simbolurile: „valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreaptă din față”. Stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana, cuprinde o acvilă neagră cu ciocul de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint la stînga, și șapte turnuri roșii, crenelate, amintind de cele șapte cetăți ale Transilvaniei. Al cincilea sector este dedicat Dobrogei, simbolizată prin „doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate”. Toate stemele provinciilor au fost preluate după modelele stemelor vechi, cu mici modificări. Fiecare zonă este reprezentată de elemente semnificative pentru fauna, flora, clima sau relieful local. Actuala stemă a României a stîrnit admirația parlamentarilor români de acum 20 de ani, care s-au grăbit s-o adopte, considerînd-o o variantă mult mai potrivită pentru un țară respectabilă decît gaura din drapelul României revoluționare. Însă, cîteva erori au rămas necorectate.

Două proiecte respinse

După căderea regimului comunist, încă din primele momente ale Revoluției din 1989, stema comunistă a fost decupată de pe steag, iar sigiliul oficial, timp de doi ani, nu a conținut decît numele țării. Ne trebuia o stemă nouă, reprezentativă. Comisia de heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a propus Parlamentului două variante finale care au fost, în cele din urmă, combinate în actualul design. Unul dintre proiecte a fost realizat de către heraldistul Gabriel S. Jivănescu.
El propunea o stemă după modelul celei regale din 1921, în care scutul aflat pe pieptul acvilei era tripartit (Țara Românească, Moldova și Transilvania), iar deviza „Nihil Sine |Deo” era înlocuită cu „Virtus Romana rediviva”. Politicienii vremii, însă, au refuzat simbolul Coroanei de Oțel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, și astfel, au respins întreg proiectul. O altă propunere a venit de la heraldiștii Jean-Nicolas Mănescu și Constantin E. Ștefănescu, în septembrie 1990. S-a pornit de la moștenirea heraldică a stemei României din 1921, din care au fost eliminate însemnele regalității. N-a fost eliminată, însă, Coroana de Oțel, element care a dus la respingerea proiectului. Scutul aflat pe pieptul acvilei cruciate era împărțit de data aceasta în șase provincii istorice, care respecta și împărțirea administrativă ecleziastică, adică mitropoliile existente atunci.

Autorul machetei a cerut daune morale

FSN-iștii au fost cei mai înverșunați adversari de atunci ai Coroanei de Oțel. Greșit înțeleasă, această coroană a fost asimilată monarhiei, statut incompatibil cu cel de republică. În realitate, ea este simbol al Independenței din 1877. A fost turnată din țeava unui tun turcesc, capturat în Războiului de Independență, fiind practic și un trofeu de razboi. Coroana a fost purtată de toți regii României. Parlamentarii au respins proiectele specialiștilor în heraldică, dar l-au acceptat pe cel al unui militar. Victor Dima este creatorul stemei României.
Macheta realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor și, cu mici retușuri, a fost aprobată. În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al machetelor grafice”. Patru ani mai tîrziu, Victor Dima a chemat în judecată Monetăria Statului SA, cerîndu-i să-i plătească procentul legal din beneficiile obținute prin reproducerea machetelor sale pe leul românesc. A pierdut definitiv și irevocabil. Epopeea proceselor legate de drepturile de autor pentru stema României s-a încheiat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Conform sentinței, în mai puțin de trei luni, statul trebuia să-i achite despăgubiri morale și materiale. Victor Dima ceruse două milioane de dolari, a primit doar 2.000 de euro. Victor Dima, licențiat al Institutului de Arte Plastice din București și angajat al armatei, se plîngea în 2010: „Autoritățile române nu au dorit să-mi recunoască nici în ziua de astăzi calitatea de autor al stemei și sigiliului României. Justiția română, prin domnul Florin Costiniu, a considerat de cuviință să încalce o dispoziție a Curții Europene. În opinia lor, autorul este Parlamentul României care a votat proiectul realizat de subsemnatul”, spune el.

Unde sînt românii din Transilvania?

Stema României postrevoluționare a fost discutată îndelung și stîrnește nemulțumiri și astăzi. Unii susțin că reunirea celor cinci steme ale provinciilor induce ideea unui stat federal, în care, „dacă provinciile au fost alăturate, pot fi oricînd separate”, după cum consideră dr. Mircea Dogaru, istoric militar. Prof. Univ. Ioan Silviu Nistor arată în cartea „Stema României” că erorile grave vin din istorie, fiind perpetuate și în noua stemă. Problema reprezentării Transilvaniei a apărut în stema din 1921, cînd Regele Ferdinand a fost nevoit să accepte proiectul unui heraldist maghiar. „Jozsef Sebestyen de Keopeczi, care nu știa românește, a vorbit cu regele prin interpret, a făcut o stemă sumară și neavenită, eterogenă, nejustificată. Cele trei provincii păreau anexate celorlalte două, nu reîntregite. Este greu de înțeles cum de a acceptat regele această stemă în care Transilvania este reprezentată prin vulturul negru de stepă, însemnul națiunii maghiare, cele 7 cetăți germane (Siebenburgen) și semiluna, ca însemn al secuilor. Iar românii nu sînt nicăieri. E o stemă discriminatoare”, crede el. „În această stemă, noi, românii din Transilvania, nu sîntem reprezentați”, susțin și membrii fundației „Alba Iulia 1918”, car cer autorităților să schimbe actuala stemă a României.

Critici și propuneri

Monarhiștii sînt și ei supărați, deoarece lipsesc din actuala stemă elemente care simbolizează întemeierea statului român modern: coroana, mantia de purpură și însemnele familiei regale (sceptrul). Ei invocă stemele altor republici foste comuniste (Ungaria, Bulgaria, georgia, Polonia, Cehia) pe care tronează coroane regale, în amintirea unor suverani glorioși din istorria acelor popoare. Aceste țări nu sînt regate, dar stemele lor sînt încoronate. Specialiști în heraldică și iconografie aduc critici cu privire la înfățișarea bourului Moldovei, care nu seamănă deloc cu cel medieval, unde era mai fioros, cel din stema actuală aducînd mai mult cu o văcuță blîndă. „Acest lucru s-a întîmplat deoarece în desen s-a reprezentat buza de jos a bourului, lucru ce nu se împacă deloc cu tradiția. Bourul tradițional era înfățișat într-o poziție mult mai impunătoare”, este de părere numismatul Adrian Homuțescu. S-a discutat și despre semilună, simbol al islamului, dar și al secuilor. Astronomii au remarcat că, așa cum e desenată, semiluna nu e „Crai Nou” (lună nouă), ci e astrul nopții în ultimul pătrar, deci nu în creștere, ci în descreștere. Deși au fost multe voci avizate care au cerut în repetate rînduri o nouă stemă a României sau doar corectarea anumitor detalii, însemnul național a rămas neschimbat de 20 de ani încoace. Perfectă sau nu, aceasta este stema României și trebuie s-o cinstim. Este emblema imprimată în sufletul fiecărui român.

Născuți de Ziua Națională

•La 1 decembrie, cînd românii sărbătoresc Ziua Națională a României, în județul Brașov mai au un prilej special de sărbătoare un număr de 1.811 persoane, 941 femei și 870 bărbați, care își sărbătoresc ziua de naștere. Tuturor le urăm ,,La mulți ani cu sănătate și împlinirea dorințelor!”.

Stema României din 1881, printre cele mai frumoase din lume

• Cele mai vechi steme ale formațiunilor prestatale de pe teritoriul României datează din secolul XIII. Toți voievozii români au avut propria heraldică, reprezentativă pentru teritoriul pe care îl conduceau și pentru familiile lor. Cea mai veche reprezentare heraldică românească păstrată o regăsim pe sigiliul pus de Mircea cel Bătrîn pe tratatul cu Polonia, la 1390. Simbolurile prezente atunci se regăsesc și în stema de azi a României: acvila, crucea, soarele și luna. După unirea realizată de Mihai Viteazul, sigiliile aplicate actelor domnești conțineau atît stemele voievodatelor respective, cît și pe cea a Daciei (doi lei afrontați, care sprijină o sabie) (foto 1). În 1859, în urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, s-a pus problema unei steme „conformă cu starea politică în care au intrat țările noastre de la realizarea principiului unirii și cu datele istorice de la colonizarea românilor în Dacia”, după cum spunea primul ministru Ion Ghica (foto 2). Acest prim proiect fusese pictat de către Carol Popp de Szathmary. În 1867, sub Carol I, a fost adoptată o altă stemă de stat. Specialiștii în heraldică apreciază că stema României din 1881 era cotată drept una dintre cele mai frumoase din lume. După Primul Război Mondial, și alte teritorii locuite în majoritate de români (Transilvania, Banatul, Maramureșul, Partiumul, Bucovina și Basarabia) au fost integrate României. Această situație politică a trebuit să fie reflectată și în stema regatului, astfel că în 1921 o comisie heraldică special instituită a adoptat o nouă reprezentare. Stema a fost schimbată odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947. Stema de tip bolșevic înfățișa un cîmp, pe care ara un tractor, iar în fundal erau trei furnale. Pe panglica tricoloră scria R.P.R. Prin legea din 28 martie 1948, interiorul stemei a fost înlocuit cu un cîmp verde la marginea unei păduri de brazi în care se află o sondă de petrol. În fundal, un masiv muntos din spatele căruia se ivește un soare care emană raze. În 1952, pe razele dintre spicele cununii, a fost plasată steaua roșie cu 5 colțuri. În 1965 a fost proclamată Republica Socialistă România, fapt care s-a reflectat și în stemă. Astfel, panglica tricoloră a fost scris numele întreg al țării. De asemenea, la baza pădurii, cîmpul a fost înlocuit cu o fîșie albastră, pentru a simboliza apele României.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ International


    Theresa May va demisiona pe 7 iunie


    Azi 15:32
  • ➤ National


    Cioloș: E important votul la europarlamentare pentru a da un semnal clar coaliției PSD-ALDE că nu mai are legitimitate să conducă România


    Azi 15:20
  • ➤ International


    Partidul lui Frans Timmermans câștigă alegerile europarlamentare în Olanda


    Azi 15:12
  • ➤ Local


    Sute de brașoveni din Tractorul au rămas fără curent, țepuiți de dezvoltator


    Azi 14:18
  • ➤ Local


    Cei mai puternici pompieri brașoveni


    Azi 14:09
  • ➤ Local


    Cal salvat din puțul plin cu apă într-un sat brașovean


    Azi 14:01
  • ➤ Local


    Accident de muncă în hala unei fabrici din Brașov


    Azi 13:14
  • ➤ Sport


    Gala Premiilor Handbalului Românesc 2019


    Sorina Tîrcă, cea mai bună tânără handbalistă din România / Mariana Tîrcă, premiu special


    Azi 12:53
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 11:20
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 11:17
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 11:13
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 11:09
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 11:06
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 11:02
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    Somație


    Azi 10:58
  • ➤ Life


    Un loc plin de mistere


    Corbii de Piatra, un schit rupestru unic în România


    Azi 09:59
  • ➤ Life


    Cu stil


    Decalogul eleganței Coco Chanel


    Azi 09:55
  • ➤ Life


    Nu mai sunt secrete


    3 gustări cu efect antirid


    Azi 09:52
  • ➤ Life


    Cine vrea, crede


    Superstiții trăsnite cu animale


    Azi 09:47
  • ➤ Life


    Andreea Antonescu are un ritual special înainte de culcare


    Azi 09:45
  • ➤ Life


    Cum i-a urat „La mulți ani”


    Inna, dans în stradă alături de mama ei


    Azi 09:42
  • ➤ Life


    Ca în filme


    Povestea actorului uriaș de 1,35 m


    Azi 09:36
  • ➤ Life


    Nu mai înțelege


    De ce s-a supărat Aura Urziceanu pe România


    Azi 09:30
  • ➤ Prima pagina


    VOTEAZĂ! Tu dai sentința


    Azi 09:11
  • ➤ Eveniment


    518.715 de brașoveni din tot județul sunt așteptați la urne


    Un vot pentru viitor, un vot împotriva corupției


    Azi 09:01
  • ➤ Eveniment


    Acorduri și dezacorduri


    Contract „provizoriu“ pentru repararea străzilor din nordul Brașovului


    Azi 08:55
  • ➤ Eveniment


    Maratonul Brașovului modifică traseele RATBV


    Azi 08:52
  • ➤ Local


    O toaletă ecologică din Răcădău a dispărut fără urmă


    Azi 08:50
  • ➤ Eveniment


    „Sunt sondaje care ne dau câștigători, dar ele nu pot suplini votul propriu-zis“


    Azi 08:48
  • ➤ Actualitate


    Readus la viață


    Centru cultural pentru copii, până la sfârșitul anului


    Azi 08:45
  • ➤ Actualitate


    Au încredere în votul brașovenilor


    „Cred că Alianța 2020 USR+PLUS poate câștiga alegerile la Brașov“


    Azi 08:41
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    Azi 08:37
  • ➤ Cititori


    Brașoveni în lupta națională


    Gheorghe Tulbure - „ostaș“ al condeiului mobilizat „la frontiera limbii noastre“ III


    Azi 08:30
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:28
  • ➤ Sport


    Corona a prelungit contractele cu două jucătoare


    Azi 08:25
  • ➤ Sport


    Florin Iacob, după Laszlo Balint la UTA


    „Pensionarul“ și „Bătrâna Doamnă“


    Azi 08:21
  • ➤ Sport


    Simona Halep a renunțat la doi oameni din staff


    Azi 08:15
  • ➤ Sport


    Robert Hajnal vrea să bată un record cu ocazia crosului „Aleargă tu pentru ei”


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Final de sezon


    ACS SR Brașov, Cetate Râșnov și AFC Hărman, ultimele reprezentații


    Azi 08:06
  • ➤ Local


    Firmele brașovene premiate la Gala Excelentei în Afaceri 2019 (continuare)


    23.05.2019
  • ➤ Local


    Firmele brașovene premiate la Gala Excelenței în Afaceri 2019


    23.05.2019
  • ➤ Local


    Alianța 2020 USR PLUS are încredere în votul brașovenilor


    23.05.2019
  • ➤ Local


    S-a îmbătat și și-a bătut crunt soția


    23.05.2019
  • ➤ Local


    Incendiu într-un vagon CFR garat în zona Timiș-Triaj


    23.05.2019
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Atenție la metoda "Pomana"


    23.05.2019
  • ➤ National


    Update/ UDMR a rupt protocolul de colaborare parlamentară cu PSD și ALDE


    23.05.2019
  • ➤ Sport


    Corona Brașov. Viktoriia Tymoshenkova și Andreea Pătuleanu au semnat prelungirea contractelor


    23.05.2019
  • ➤ Cititori


    Deces în familie? Iată 5 motive pentru a face apel la o firmă de servicii funerare din sectorul dumneavoastră!


    23.05.2019
  • ➤ Local


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Încep lucrările la sistemul de canalizare în Brașov, Stupini și Feldioara


    23.05.2019
  • ➤ Prima pagina


    A doua eco-insulă, în cartierul Scriitorilor


    23.05.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    S-a lăsat cortina


    Șerban Ionescu nu va mai fi, dar ne rămîne

    Articolul următor

    Ca la carte, după lege


    Cine ne salvează de sfîrșitul lumii?

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 31.147 milisecunde, încărcat în milisecunde