Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Un centenar de la premieră


O brașoveancă a jucat în primul film românesc

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 31.08.2012
• Actrița brașoveană Sonia Cluceru, artist emerit, a fost distribuită în „Independența României“, film care împlinește mîine o sută de ani

Primul film în adevăratul sens al cuvîntului din istoria cinematografiei românești împlinește mîine 100 de ani de la premieră. Pelicula „Independența României-Răsboiul româno-ruso-turc 1877“ a stîrnit valuri de admirație în rîndurile publicului din România, dar și peste hotare. Era bine realizat, bine jucat, relata cu realism evenimente vechi de 35 de ani și avea o lungime neobișnuită în epocă: 120 de minute. Practic, a fost primul film de lung metraj din istoria mondială. În această bijuterie cinematografică din 1912, rolurile principale au fost distribuite marilor nume ale Teatrului Național. Unul dintre ele a revenit unei brașovence. Sonia Culceru, artist al poporului, a interpretat-o pe sora de Cruce Roșie care nu-și pierdea firea în fața valului de răniți, oferindu-le îngrijire și cuvinte de îmbărbătare. Iată povestea acestui film care a făcut istorie.

Sonia Cluceru, o mare actriță a scenei românești

„Independența României“ nu a fost prima încercare în arta cinematografică din România. Dar pînă la acest film se făcuseră doar scurte documentare și un filmuleț de ficțiune, „Amor fatal“, un amestec de teatru și cinema. Cinematograful românesc trebuia să treacă la o etapă superioară. Așa a apărut prima noastră capodoperă, „Independența României“, care a rulat sub mai multe titluri: Războiul Independenței, Războiul pentru neatîrnare, Războiul pentru Independență. Filmul istoric, lansat la 35 de ani de la încheierea Războiului de Independență, tratează luptele armatei române împotriva otomanilor, împletite cu povestea de dragoste și eroismul celebrului Peneș Curcanul, din poezia lui George Coșbuc. Una dintre surorile de Cruce Roșie care îngrijea răniții a fost brașoveanca Sonia Cluceru. Născută în 1892, la Cuciulata, la filmări avea doar 20 de ani. Ca actriță, se formase sub îndrumarea Aristizzei Romanescu. Numele ei a rămas în istoria comediei clasice din România prin rolurile din piesele lui Caragiale, Kirițescu și Mușatescu. A mai jucat într-un singur film, „Năbădăile Cleopatrei“, în 1925. A fost distribuită nu doar în primul film românesc, ci și în premiere absolute ale unor capodopere ale teatrului românesc: „Omul cu mîrțoaga“ (1927), alături de George Calboreanu, „Titanic Vals“ (1932), împreună cu George Calboreanu și Ion Finteșteanu. A avut rolul principal din „Gaițele“ (1930). Artist al poporului, actrița brașoveancă considera c㠄noblețea stă în sufletul și mintea omului“. S-a născut și a copilărit într-o familie de plugari săraci, ca fiică a lui Pavel și Maria Strîmbu. Apoi, ca actriță a Teatrului Național din București, și-a schimbat numele de scenă. A fost unul dintre artiștii cei mai populari ai timpului său. Ascensiunea ei în lumea teatrului a fost considerată fulminantă. A murit în 10 februarie 1955, în București.

Un film mut cu 200.000 de actori

Mărturiile vremii arată că inițiativa realizării filmului s-a datorat tînărului Grigore Brezeanu, regizor la Teatrul Național, care a văzut în împlinirea celor 35 de ani de la războiul din 1877 o ocazie unică de a obține sprijin de la autorități pentru realizarea unui film de anvergură. Cei mai mulți bani au venit de la Leon Popescu, „om cu stare, senator și mare iubitor al artelor“, moșier și „proprietar al Teatrului Liric (o frumoasă sală pe care au distrus-o bombardamentele germane din al doilea război mondial)“, după cum spune Călin Căliman în „Istoria filmului românesc“. Omul de afaceri a pus la bătaie o sumă enormă în epocă: 400.000 de lei. Producția a aparținut Societății Cinematografice a Actorilor Teatrului Național București. Aceștia au reușit să atragă fonduri de la instituții ale statului și Casa Regală, adăugînd și din propriul buzunar pentru a putea porni filmul. Ministerul de Război a acordat sprijin logistic, documentație, echipament, armament, regimente întregi de ostași care, împreună cu figuranții, ar fi ajuns la fantasticul număr de 200.000 de persoane. Pe unul dintre afișele de la premieră sînt trecute cîteva detalii: „cu participarea a două sute de mii de persoane", „filmul de 2000 metri lungime va fi reprezentat în 5 acte, durînd 2 oare complete“, „la reconstituirea răsboiului au cooperat cu permisiunea guvernului român cele mai alese trupe ale armatei române în costume și cu armatură istorică“, „rolurile persoanelor istorice sînt susținute de artiști de la Teatrul Național din București“. Brezeanu a angajat doi operatori români (Gheorghe Ionescu și Nicolae Barbelian) și unul francez (Franck Daniau-Johnston). A achiziționat două aparate de filmat sistem „Prevost“, o mașină de copiat și alta de perforat. Pentru scenele de interior, a fost improvizat un studio în curtea Teatrului Liric.

Scenariu după adevărul istoric

Primele scene au fost turnate la începutul lui martie 1912. „Trecerea Dunării“ s-a filmat în aceeași lună la Brăila și Măcin, iar partea numit㠄Valea Plîngerii“, în aprilie. În acel timp, între Băneasa și Otopeni era un mare platou de filmare pentru lupte. Acțiunea începe cu imaginea unui sat obișnuit, aflat în sărbătoare, în timp ce la București se decide în Consiliul de Coroană mobilizarea armatei. Hora sătească și idila dintre Peneș și Rodica sînt întrerupte de „executarea mobilizărei“. „Cei nouă și cu sergentul zece“ pleacă la război, în timp ce femeile rămîn cu inima frîntă. În primele scene de război, rușii sînt respinși, iar artileristul Cobuz (unul din cei 10) este ucis la Calafat. Se arată imagini din tabăra românească de la Poiana, apoi secvențe din trecerea Dunării. În tablouri succesive ne sînt prezentate bătăliile de la Plevna și Grivița, situația tragică din Valea Plîngerii și din spitalele de campanie, în care regele și regina împart medalii muribunzilor, căderea Plevnei și capitularea lui Osman. Spre final, Peneș se întoarce acasă decorat, o companie rusească întîlnită pe drum dîndu-i onorul. Filmul se termină cu prezentarea unor secvențe reale, filmate la parada militară din 10 mai 1912, această parte fiind intitulat㠄Dupe 35 de ani-Serbarea Independenței României“. La sfîrșitul anilor 80, s-a constatat că, din filmul păstrat la Arhiva Națională de Film, lipsesc circa 20 de minute. Ulterior, s-au descoperit încă două scene: întîlnirea în cartierul general de la Poradim dintre Carol I și țarul Alexandru al II-lea și ostilitățile româno-turce. Lipsesc însă fragmentele în care erau evocate debarcarea pe malul turcesc, cucerirea redutei Grivița I, o ambuscadă română, urmărirea unui convoi turcesc, Osman comandînd armata sa la Plevna, moartea căpitanului Mărăcineanu, înlocuirea steagului turcesc, capturat de soldatul Grigore Ioan, cu cel românesc, înfipt de Peneș. La developare și montaj, operațiuni executate la Paris, au fost eliminate din film: întîlnirea dintre Osman și Carol pe un drum, plecarea lui Osman după înapoierea spadei sale și o scenă cu un tren.

Succes nemaipomenit în toată Europa

Prima proiecție a filmului mut a avut loc la Castelul Peleș, în 17 iulie 1912, iar primii spectatori au fost membrii Casei Regale. Apoi, pe 30 august, au văzut filmul „toți ofițerii garnizoanei, d. prefect al Capitalei, d. prefect al Poliției și întregul batalion de vînători“. În spatele ecranului, au asigurat coloana sonoră fanfara regimentului II Vînători, două tobe, douăzeci de soldați cu arme și cartușe oarbe, care strigau la fiecare asalt: „Uraaaa!“. Premiera pentru public a fost pe 1 septembrie 1912, la Teatrul-Cinema „Boulevard-Palace“ (sala Eforie) din București, iar sunetul a fost asigurat doar de un clavir și cîteva flașnete. După 22 de zile, cu cîte trei-patru spectacole pe zi difuzate cu sala plină, filmul a trecut și pe la alte săli de cinema din București și din țară. Cel puțin trei ani, a avut un succes nebun, la terminarea proiecției, oamenii porneau chiar manifestații de stradă. Presa a primit și ea cu interes prima mare producție cinematografică românească. De altfel încă din anul 1911, „Rampa“ anunța c㠄la noi, maestrul Nottara este pe cale să facă operă patriotică redînd Războiul României pentru Independență, printr-un film, astfel că generațiile de astăzi vor învăța istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii îi va rămîne tabloul viu al vitejiei românești“. „Viitorul“ din 17 septembrie 1912 scria: „Publicul obișnuit al cinematografelor este, de regulă, alimentat cu spectacole melodramatice care au o valoare educativă egală cu un mare zero. Cum n-am saluta un film care e menit a desfășura în fața noastră scenele războiului care ne-a făcut ce suntem azi?“ În 1913, filmul fost achiziționat de către casa de filme „Apollo“ din Budapesta. Aceasta l-a distribuit și în principalele orașe din Transilvania. Entuziasmul „românilor ungureni“ a fost și mai mare. Din Brașov, Petra Popescu scria: „cu filmul acesta facem mai mult decît zece volume în popor. E un delir la reprezentație.“ Aprecierile criticilor au fost și ele pozitive: „o grandioasă înviere a unei pagini de istorie“, „operă de patriotism luminat“. „Le Figaro“ nota c㠄producția este amețitoare, marcînd o epocă nouă în cinematografie“.

Film despre film

Casa Regală a recunoscut meritele realizatorilor, conferindu-i lui Gheorghe Brezeanu, în octombrie 1912, medalia Bene-Merenti, clasa a II-a. Ironia sorții, toți cei care au făcut acest mare film n-au mai continuat pe drumul pe care l-au deschis în istoria cinematografiei mondiale. Unii au murit, alții au încercat să mai facă filme, dar de slabă calitate. În 1917, la Teatrul Liric, a izbucnit un incendiu care a distrus toate peliculele stocate, cu excepția unei copii a „Independenței României“, cea care a ajuns pînă la noi. Dar, încă din 1912, multe țări s-au arătat interesate să achiziționeze un film atît de lung, „de 2.000 de metri“. De exemplu, rușii au cerut 20 de copii, oferind 2,50 Fr/metru. Casa de producție cinematografică Pathé a solicitat inițial 25 de exemplare, cu prețul de 3,25 Fr/metru. Din păcate, deși se putea face o avere de pe urma peliculei, nici măcar o copie n-a putut fi vîndută, din cauza tărăgănării unor negocieri cu Leon Popescu. Întreaga poveste a filmărilor, din martie pînă pe 23 mai 1912, cînd s-au încheiat, a fost transpusă pe marele ecran de către regizorul Nae Caranfil. Filmul „Restul e tăcere“, avînd ca subiect turnarea Independenței României, a fost lansat în martie 2008 și a cîștigat 9 premii Gopo. După doi ani de filmări, în martie 2007, peliculei i s-a realizat mixajul sonor la Hollywood, după care a revenit în țară pentru ultimul montaj. Cu un buget de 2,4 milioane de euro, filmul îi are ca protagoniști principali pe Marius Florea Vizante (G. Brezeanu), Ovidiu Niculescu (L. Popescu), Ioana Bulcă (A. Romanescu), Valentin Popescu (Catargiu), Florin Zamfirescu. „Restul e tăcere“ ne arată peripețiile din spatele primului film românesc, cu bune și cu rele, așa cum au putut fi reconstituite din ziarele vremii și mărturiile celor ce au fost pe platourile de filmare.

„Vitejii mei! Săriți nițel mai la dreapta!“

După ce a trecut entuziasmul, filmului i s-au găsit și greșeli. Ziarul „Viitorul“ a subliniat minusurile filmului: figurația neconvingătoare, șarjele reduse la 10-20 de călăreți, morții care învie doar pentru a muri din nou, după ce se feresc din calea cavaleriei. În revista de umor „Furnica“, din 12 aprilie 1912, s-a publicat un articol despre evenimentele de pe platoul de filmare. Dintre acestea, unele sînt absolut savuroase. Majoritatea au fost tăiate la montaj. Una dintre aceste secvențe a fost aceea în care caii, speriați de zgomotul obuzelor, s-au ridicat pe picioarele dinapoi. Bravii soldați s-au speriat și ei, ascunzîndu-se pe sub căruțe. În tabloul în care armata turcă se retrage în dezordine peste rîul Vidin, trebuia ca voluntarii să sară disperați de pe pod în apă. Dar primul ostaș a sărit prea aproape de stîlpul podului, accidentîndu-se. Ceilalți voluntari nu mai aveau curaj să se arunce în apă. Atunci, actorul Ion Merișescu, îmbrăcat în uniforma generalului Davilla, a avut prezența de spirit să-și îmbărbăteze soldații: „Nu vă fie teamă, vitejii mei! Săriți nițel mai la dreapta!“ Filmul fiind mut, îndemnul n-a ajuns la urechile publicului. Osman-Pașa, interpretat magistral de Constantin Nottara, în momentul predării, trebuia să rostească niște cuvinte pline de amărăciune. Nottara a improvizat o turcă atît de expresivă, încît actorii și figuranții au izbucnit în rîs. Scena a trebuit să fie filmată din nou, într-o epocă în care „dubla“ era un lucru neobișnuit. Tot într-o scenă cu Osman, au fost camuflate cu paie șinele de tramvai, deoarece se filmase în fața unei case din București. Dar, se pare că treaba n-a fost bine făcută, astfel că scena a fost tăiată la montaj. Marea problemă pe parcursul întregului film au fost figuranții care se uitau tot timpul în camera de filmat. Mai aflăm că Aurel Athanasescu (Peneș Curcanul) s-a împușcat din imprudență în plină filmare. Cu toate aceste neajunsuri, criticii celei de-a șaptea arte au găsit în „Independența României“ scene memorabile. Toți istoricii de astăzi consideră că este uimitor ce s-a putut realiza în condițiile de acum un secol și cu regizori complet lipsiți de experiență.

•Fragment din manuscrisul scenariului

„Vineri 13 aprilie - scenă de spital: 40 de soldați răniți, cu bonete în cap albe. 8 paturi în baracă spital complete, 4 doctori țivili cu uniforma de spital, Regina și opt doamne, la cap cu voal lung pe spate. Pansamente, instrumente de chirurgie și cele necesare unui spital. Feșile cu crucea roșie pentru brațe: 15. Peneș care moare în spital.“

•Începuturile filmului românesc

• 1897 - Prima filmare: „Parada regală de la 1897“
• 1897 - „Primele vederi filmate românești“ realizate de către operatorul francez Menu
• 1898 - Dr. Gheorghe Marinescu realizează cu ajutorul fraților Lumiere cîteva filmulețe pe teme medicale, primele din istorie
• 1901 - Apare prima sală de cinema din Transilvania, la Brașov
• 1096-1907 - la Circul Sidoli din Iași se înființează prima sală destinată exclusiv proiecțiilor cinematografice
• 1911 - Primul film românesc de ficțiune „Amor fatal“, cu Lucia Sturdza, Tony Bulandra, Aurel Barbelian
• 1 septembrie 1912 - Are loc premiera filmului istoric „Independența României“
• 1914 - Apare „Dragoste la mănăstire“, după scenariul scris de Victor Eftimiu și Emil Gârleanu
• Primul Război Mondial - Sînt filmați pe front Ferdinand I împreună cu generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu, imagini ce vor fi folosite în filmul „Ecaterina Teodoroiu“ (1930)
• 1921 - Primul film de animație românesc „Păcală pe lună!
• 1934 - Apare „Insula șerpilor“, primul film românesc sonor
• 1948 – Naționalizarea producțiilor cinematografice
• 1948-1989 – Printre numeroasele filme de propagandă comunistă, apar și filme apreciate de public: „Dacii“, „Mihai Viteazul“, „Veronica“, „Liceenii“.

•Distribuția

Constantin Nottara - Osman-Pașa
Aristide Demetriade - Domnitorul Carol (foto)
Ion Brezeanu - un țăran (foto)
Aurel Athanasescu - Peneș Curcanul
Ion Niculescu - Mihail Kogălniceanu
Vasile Toneanu - un flăcău
Nicolae Soreanu - un flăcău
Aurel Barbelian - un țăran
Gheorghe Ciprian - un țăran
Cristian Duțulescu – un țăran
Ion Dumitrescu - generalul Cernat
Ion Merișescu - generalul doctor Carol Davilla
Pepi Machauer - țarul Rusiei
Ghiță Popescu - generalul Arion
Constantin Orologea – Mitropolitul și generalul Totleben
Alexandru Mihalescu - un doctor
Achille Georgescu - un doctor
Jeni Metaxa-Doro - Rodica
Constanța Demetriade - Doamna Elisabeta
Aristizza Romanescu - Maria Ciucurescu
Agepsina Macri, Ecaterina Zimniceanu, Olimpia Bîrsan, Sonia Cluceru, Neli Santa, Angela Luncescu - doamnele de la Crucea Roșie
Maria Giurgea, Maria Filotti, Elvira Popescu, Marioara Fărcășanu, Alexandrina Liniver-Gusty, Adelina Mărculescu, Lulu Cruceanu - țărănci
La reconstituirea scenelor de asalt au fost consultați locotenent-colonelul Scărlătescu, căpitan Tomiță Dumitrescu și locotenent Aslan, precum și oameni care cu 35 de ani în urmă luptaseră pe front împotriva otomanilor.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Life


    Românii au început să vândă ,,cenușă de la incendiul de la Notre-Dame“


    Azi 16:15
  • ➤ National


    Estimări ale PE la europarlamentare în România: PNL - 9 mandate, PSD - 8, Alianța USR-PLUS - 6


    Azi 15:06
  • ➤ Local


    Brașov: Stația de taxi de la Livadă se mută După Ziduri


    Azi 14:29
  • ➤ Local


    Brașovenii sunt invitați la un concert de fanfară în Piața Unirii


    Azi 13:49
  • ➤ Sport


    Până la sfârșitul lunii


    Primăria Brașov semnează contractul de proiectare a Sălii Polivalente /În 2020 începe construcția


    Azi 13:19
  • ➤ Sport


    Un nou apel pentru salvarea clubului


    ACS SR Brașov. Stîngă, Toader și Marin au prefațat meciul cu ACSO Filiași


    Azi 10:47
  • ➤ Prima pagina


    Pietonal nou în Răcădău


    Azi 09:14
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat cu SC Distribuție Electrica Transilvania Sud SA


    Încă o clasă de învățământ dual la Colegiul Tehnic „Mircea Cristea“


    Azi 09:10
  • ➤ Eveniment


    Roboți pentru sterilizarea secțiilor din Spitalul Făgăraș


    Azi 09:07
  • ➤ Eveniment


    Impozite mai mari pentru proprietarii de clădiri nerezidențiale


    Azi 09:06
  • ➤ Actualitate


    Să mâncăm mai sănătos


    Fără taxe pentru producători în Piața Star


    Azi 09:02
  • ➤ Actualitate


    CFR suplimentează de Paști trenurile și reduce prețul biletelor spre Marea Neagră


    Azi 08:58
  • ➤ National


    CEx PSD a votat dorința liderului absolut


    Dragnea l-a debarcat pe Tudorel Toader


    Azi 08:47
  • ➤ National


    Alianța 2020 USR PLUS, ținta unei campanii de dezinformare prin „pliante otrăvite“


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Excentricități


    Iulia Albu i-a făcut cocoșului cont de Instagram


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Ronan Keating, spectacol exclusivist în Poiana Brașov


    Azi 08:33
  • ➤ Life


    Nicoleta Luciu, două luni de dietă cu salate


    Azi 08:32
  • ➤ Life


    Sanda Țăranu, operată de urgență


    Azi 08:30
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Remedii pentru stoparea instalării diabetului zaharat


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:22
  • ➤ Sport


    Burleanu anunță că fotbalul românesc riscă dezastrul!


    Azi 08:19
  • ➤ Sport


    „Premiați“


    „Chiolhanuri“ marca FRF


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Olimpia CSU Brașov, în careul de ași al LNBF


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    Corona Brașov, la doi pași de titlul de campioană


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Numire


    Adrian Hârlab revine în fotbalul brașovean


    Azi 08:04
  • ➤ National


    Viorica Dăncilă a impus în CEX remanierea guvernamentală, dar Dragnea are alt plan


    17.04.2019
  • ➤ National


    BEC a stabilit ordinea pe buletinele de vot la europarlamentare: PSD și Alianța USR-PLUS, pe primele poziții


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Tâlhărit în parcarea unui centru comercial


    17.04.2019
  • ➤ National


    Alianța USR-PLUS îi cere lui Iohannis să refuze numirea lui Nicolicea la Justiție


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Siguranța la școală și în vacanță a copiilor


    17.04.2019
  • ➤ National


    Secretele din CV-ul lui Eugen Nicolicea, susținut de PSD pentru Justiție: unde a făcut Facultatea de Drept și cum a obținut certificatul de revoluționar


    17.04.2019
  • ➤ National


    Eugen Nicolicea este propus de PSD la Justiție, în locul lui Toader


    17.04.2019
  • ➤ National


    PSD a votat debarcarea lui Tudorel Toader


    17.04.2019
  • ➤ National


    Emilia Șercan, jurnalist: Am fost amenințată cu moartea


    17.04.2019
  • ➤ National


    Asociația foștilor deținuți politici din Sibiu susține că legitimația lui Ion Muntean,trimis de PSD la negocierile cu Iohannis, a fost eliberată în fals


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Prima pagina


    Încă 18 luni de șantier la Urgențe


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    Concurs de protecție civilă pentru elevi


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    Față nouă până în 2020


    Spitalul Județean renunță la cinci săli de operații


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    RIAL se extinde și caută angajați


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    Ridicată din propria cenușă


    330 de ani de când a ars Biserica Sf. Maria, renăscută Biserica Neagră


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    O singură ofertă pentru modernizarea „Drumului de sub munte“


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    De unde cumpărăm miei de Paști


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    Liberalii ies la curățenie în Bartolomeu


    17.04.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Ciudățenii din bucătăria popoarelor


    Cele mai extravagante mîncăruri din lume

    Articolul următor

    Scenarii și declarații contradictorii


    Cele 11 teorii ale atacurilor de la 11 septembrie 2001

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 28.347 milisecunde, încărcat în milisecunde