Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Comori zugrăvite


Misterioasele fresce din Șchei

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 23.03.2012
• În Biserica Sfîntul Nicolae din Șchei există o pictură numit㠄Roata Lumii“, în care Apocalipsa pare să fie vestită de inversarea polilor magnetici ai Pămîntului

Multe predicții despre nenorociri s-au aglomerat în acest an. Dar despre sfîrșitul lumii se știe încă din secolul I, cînd a fost scrisă binecunoscuta, dar și controversata, Apocalipsă după Ioan. Ultimul capitol din Biblie a fost ilustrat în fel și chip. De la pictura laică pînă la frescele din biserici și mănăstiri, sfîrșitul lumii e zugrăvit cît se poate de înfricoșător. În România, avem puține reprezentări ale apocalipsei, iar una dintre ele este la Brașov. În Biserica Sfîntul Nicolae din Șchei, mai precis în paraclisul „Buna Vestire“, un loc în care nu a intrat niciun turist de zeci de ani, există nu mai puțin de 13 scene ale Apocalipsei, pictate pe bolta locașului. Plus o frescă năucitoare pe care n-a reușit să o înțeleagă nimeni pînă acum, dar care seamănă izbitor cu ceea ce vedem în documentarele despre predicțiile pentru 2012: explozii solare și inversarea polilor magnetici.

Din „lăsămîntul“ fiicei lui Brâncoveanu

Biserica Nicolae din Șchei nu și-a etalat încă toate surprizele. Acest loc de închinăciune, leagăn al limbii române și tezaur de vestigii istorice prețioase, mai ascunde încă multe comori. Una dintre ele este paracliserul de nord, o încăpere aflată în lateralul bisericii care, prin anii ’70, a fost închisă publicului. Este de fapt, tot o bisericuță, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Se pot vedea altarul, iconostasul împodobit cu picturi deosebite, mica turlă pictată. Frescele deteriorate sporesc farmecul, dar și misterul paraclisului. Scenele Apocalipsei, Iisus ținînd sabia în gură, ochiul lui David, toate acestea sînt zugrăvite pe pereții locașului, încurcînd mințile celor ce încearcă să le deslușească tîlcul. Istoria picturilor începe cu istoria paraclisulului, pe care profesorul părinte Vasile Oltean a izbutit s-o afle, după o îndelungată muncă de cercetare. ,,Iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri, s-au pus temeliile paraclisului, care s-au făcut pentru treaba ispovedaniei, întru hramul Blagoveștenilor Precestei, care s-au făcut prin îndrumarea și purtarea de grijă a popei Radului, fiul popei Radu Tempea“, spune o cronică din 1733. O inscripție din vechiul catastif al bisericii de la 1759 arată c㠄fundator“ a fost Costanda lui Manole. „Este vorba de soția lui Apostol Manole, vestit negustor, slujitor al voievodului Constantin Brâncoveanu, care avea la Brașov un han pe actuala Stradă De Mijloc“, explică părintele Oltean. Cert e că această construcție a fost posibilă prin strădania protopopului cronicar Radu Tempea II, în baza daniei domnilor Grigore Matei Ghica și Constantin Mavrocordat, dar și din ,,lăsămîntul“ domniței Ancuța, fiica voievodului Constantin Brîncoveanu. „Mormîntul ei a fost depistat de curînd în paraclisul de nord, ea locuind la Brașov, unde a și decedat în 1730“. Timp de doi ani, șcheienii au făcut demersuri pentru ridicarea acestui locaș.

Ziduri îmbrăcate în scene biblice

Paraclisul are doar 12,6 metri lungime, cu tot cu altar, și 4,5 metri lățime, este dreptunghiular, cu bolți semicilindrice și o turlă în zona centrală. „Purtînd hramul Bunei Vestiri, noul paraclis a fost îmbrăcat în pictură murală între anii 1735-1738 de vestiții zugravi craioveni Hranite Grigore, fratele său Gheorghe, fii săi Ioan și Mihail, cunoscuți pentru fresca din naosul Tismanei și a bisericii din Vlădeni“, spune directorul Muzeului Primei Școli Românești, care descrie astfel picturile: pe bolta turlei este pictat Pantocratorul, adică Iisus Hristos, ca împărat al lumii. Spre răsărit, este reprezentată Maica Domnului cu pruncul pe tron, între doi arhangheli. Spre vest, găsim mai multe scene din Ciclul Patimilor. Este bogat ilustrată tema Învierii, cu zeci de scene. Cu totul deosebită este și fresca înfățișînd Întîiul Sinod de la Niceea din 325 al celor 318 Sfinți Părinți, în care împăratul Constantin cel Mare e înconjurat de episcopi. Cîteva scene din Vechiul Testament sînt și ele zugrăvite pe pereți. Picturile au fost realizate în 1737, de către Gheorghe Hranite și fratele său Grigore, pe cheltuiala șcheienilor Hagi Radu și fratele său Șandru, Teodor Ciurcu și fratele său Hagi Dimitrie, după cum e precizat în catastiful bisericii. Icoana de hram a paraclisului păstrează inscripția, confirmînd autorul și data: ,,Iconopiseț Gheorghie Zugrav, 1738“. Pridvorul paraclisului a fost pictat de zugravul Ioan, fiul lui Grigorie, cel care a realizat și scenele din Apocalipsa lui Ioan.
Inițial, paraclisul a funcționat ca sacristie (casă de taină) și loc pentru spovedanie, ulterior a devenit capelă funerară, din 1856 pînă în 1978.

Îngerii inversează polii Pămîntului

Cea mai interesantă frescă o găsim pe un contrafort. Se numește „Roata lumii“ și „redă o scenă unică a rotirii pămîntului în jurul soarelui, rotație executată de sfinți, program iconografic surprinzător și apreciat de marii specialiști în domeniu“, după cum mărturisește profesorul Oltean. Nu se poate să treci pe lîngă această pictură fără să o remarci. Soarele, în mijlocul căruia este un triunghi echilateral care încadreaz㠄ochiul cel neobosit“, aruncă spre Pămînt raze ucigătoare. Este Ochiul lui David, după cum precizează profesorul, dar seamănă și cu simbolul masonic. Pămîntul este o sferă susținută de patru personaje. Două cîte două și la poli opuși, aceste personaje au haine de aceeași culoare. Par să fie doi bărbați și două femei. Nu au aceeași vîrstă, nici aceeași rasă nu par să fie. Dar cel mai ciudat lucru este poziția lor. Personajele încearcă să urnească planeta, dar nu în plan orizontal, al mișcării de rotație, ci în plan vertical, de parcă ar vrea s-o dea peste cap. Dacă această roată a lumii face parte din ansamblul scenelor care descriu apocalipsa, atunci nu se poate să nu facem legătura cu mult vehiculata teorie a inversării polilor magnetici ai Terrei, una din spaimele care anunță sfîrșitul lumii. De unde să fi știut pictorul Ioan Hranite de schimbarea polilor magnetici? Dar de exploziile solare, două dintre teoriile care prezic venirea apocalipsei în 2012? Dacă exploziile solare sînt inevitabile, ciclul de 11 ani al activității solare încheindu-se în decembrie 2012, inversarea polilor magnetici nu reprezintă nicio amenințare. Este un fenomen natural, vizibil deja, dar care durează mii de ani, deci e imperceptibil. Totuși, rămîne o enigmă cum de i-a trecut pictorului prin minte să asocieze aceste două catastrofe.

Pictori de icoane plîngătoare

Oricum, îngerii care rotesc Pămîntul e o reprezentare cel puțin bizară, dacă nu chiar unică în lume. La momentul cînd a fost pictată, Biserica Catolică încă nu admisese revoluționara teorie a lui Galilei, deși trecuse un secol. În 1741, Vaticanul a permis publicarea cărților savantului și abia în 1992 a recunoscut formal că Pămîntul se rotește în jurul Soarelui. Cu atît mai mult, în 1738, pictorul Ioan Hranite a fost un pionier al științei în Țările Române. Dar, curios lucru, a pictat o teorie științifică într-o biserică. Cu ce scop? „Roata Lumii“ ar trebui să atragă atenția teologilor și oamenilor de știință, deopotrivă, în căutarea unei interpretări. În acest moment, fresca din Șchei e doar un imens semn de întrebare. Poate că lucrurile s-ar lumina dacă am afla mai multe despre cel care a zugrăvit-o. Ioan Hranite făcea parte dintr-o familie de pictori de biserici. Bunicul său era considerat un pictor faimos, din grupul de la Hurez. Tatăl său, Grigore Hranite (sau Ranite) s-a născut în 1712, în zona Craiovei, deși originea acestei familii nu e pe deplin elucidată. Grigore Hranite a fost unul dintre cei mai talentați zugravi din cea de-a doua generație care a practicat stilul brâncovenesc și unul dintre cei mai apreciați dascăli, în preajma sa formîndu-se cîteva dintre cele mai reprezentative figuri ale artei românești de la mijlocul secolului XVIII. A pictat o icoană la Blaj din care Maica Domnului a lăcrimat în 1764. Icoana s-a pierdut, după ce a fost studiată la Viena. A mai pictat încă două, care, la rîndul lor, au plîns. Ioan a învățat tot de la tatăl său, cu care a semnat cîteva fresce bisericești. A făcut studii de teologie și, găsim că în 1785, semna cu numele „Popa Ioan zugrav“ o frescă numită Roata Vieții la Rășinari (foto jos), diferită mult de Roata Lumii din Brașov.

Aceeași viziune ca la Muntele Athos

Deși a pictat cîteva biserici și troițe, despre o bună perioadă din viața zugravului Ioan Hranite nu se știe nimic. Cercetătorul Marius Porumb susține chiar că artistul s-ar fi stabilit la Brașov. Este foarte posibil ca Ioan Hranite să fi vizitat mănăstirea Dionisiu de la Muntele Athos, de unde să-l fi inspirat stilul frescelor care tratează Apocalipsa după Ioan. Asemănările dintre reprezentările din Grecia și cele din Șchei sînt izbitoare: aceleași fuioare de nori, simboluri ale îngerilor sau alte făpturi cerești prezente la fiecare eveniment biblic. Picturile cu care Ioan Hranite a decorat zidurile bisericilor din Șchei, dar și din Tismana, conțin și alte ciudățenii care pot fi interpretate drept nave extraterestre, avioane, costume de protecție (foto 1 și 2). La fel ca „Roata Lumii“, acestea introduc elemente laice, de ordin științific. Mănăstirea Dionisiu sau „Nea Petra“ a fost construită pe o stîncă, la 80 de metri deasupra mării, în secolul XIV, mulți principi români contribuind cu sume importante și obiecte de cult la dezvoltarea locașului care poartă hramul Ioan Botezătorul. Dată fiind apropierea acestei mănăstiri de Țările Române, e posibil ca Ioan Hranite să o fi vizitat și, cu această ocazie, să fi admirat picturile realizate în 1546. Inspirat sau nu de frescele de la Muntele Sfînt, Hranite ne-a lăsat pe zidurile bisericii din Șchei cîteva picturi unice, care, din lipsă de fonduri, se degradează cu fiecare zi care trece. Restaurarea lor ar putea scoate la lumină și alte scene la fel de surprinzătoare ca „Roata lumii“. Cît despre semnificația lucrării, descifrarea ei este o provocare care începe abia acum.

Apocalipsa, o singură carte, o sută de interpretări

• Apocalipsa lui Ioan (sau Revelația lui Ioan) este ultima carte din Noul Testament. Autorul este de obicei denumit Ioan Teologul din Insula Patmos din Marea Egee. Dar nu s-a ajuns încă la un consens, unele interpretări identificîndu-l pe Ioan cu Apostolul Ioan. Apocalipsa cunoaște sute de interpretări, de la stimulent moral pentru creștini, pînă la scenarii complexe asupra viitorului. Unii consideră chiar că nu are niciun înțeles. Primele tîlcuiri teologice asupra Apocalipsei au fost scrise în limba greacă, la începutul secolului al VI-lea, în Capadocia, de către Sfîntul Andrei, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Astăzi, ortodocșii consideră că Apocalipsa este un avertisment pentru a fi gata din punct de vedere moral și spiritual pentru sfîrșitul vremurilor, oricînd ar decide Dumnezeu. În orice caz, acel moment nu poate fi prezis de către muritori. „Nu știe decît Dumnezeu cînd va veni sfîrșitul lumii“, spune și părintele Oltean. Cartea Apocalipsei este singura carte din Noul Testament care nu este citită în cursul slujbelor Bisericii Ortodoxe.

Judecata de Apoi în bisericile românești

• Viziunile pictorilor asupra Apocalipsei pot fi întîlnite în puține locașuri de cult ortodox din lume. Cele mai cunoscute și cele mai vechi sînt picturile din Mănăstirea Dionisiou (foto), realizate în secolul XVI de zugravul cretan Tzortzis. Pictura se datorează generozității domniței Ruxandra, fiica lui Petru Rareș și soția voievodului Alexandru Lăpușneanu. Pe mănăstirile din Moldova, ridicate sau împodobite de Petru Rareș, găsim de asemenea scene ale Judecății de Apoi, care e de fapt ultima scenă din Apocalipsă. Alte fresce găsim și la Mănăstirea Văcărești, Biserica Icoanei și Biserica Krețulescu din București, Biserica „Buna Vestire“ și paraclisul episcopiei din Rîmnicu-Vîlcea. Toate au fost realizate în secolul XVIII.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK - Viitorul 0-0. Viera a fost aproape să-i rupă genunchiul lui Ianis Hagi!


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Program dat peste cap! Amicalul dintre AFC Hărman și ACS SR Brașov a fost anulat!


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov suspendă activitatea în semn de protest


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Blocaj pe DN 13


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    S-au tras la sorți optimile de finală Europa League /Doar doi români au mai rămas în competiție


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța „2020 USR PLUS“ și-a lansat la Brașov campania pentru europarlamentare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș își suspendă activitatea pentru trei zile


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Cetate Olimpic Râșnov a realizat al șaselea transfer al iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul Judecătoriei Constanța și-a suspendat activitatea. Mesaj către ministrul Justiției: Așa ceva nu se mai poate!


    22.02.2019
  • ➤ National


    Magistrații din Cluj suspendă activitățile judiciare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Klaus Iohannis sesizează CCR în legătură cu Legea bugetului pe 2019


    22.02.2019
  • ➤ National


    Două cutremure în 3 ore, în Vrancea și Buzău


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Apel fără precedent al Forumului Judecătorilor către magistrații de la toate instanțele și parchetele


    22.02.2019
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    SOMAȚIE


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Vacanță cu gust


    Cele mai bune destinații din lume pentru iubitorii de ceai


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Made in România


    Genți handmade unicat, cusute la o mașină veche de 100 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Efecte terapeutice neașteptate


    Amestecul-magic: miere, scorțișoară și nuci


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Cel mai bătrân elefant ținut în captivitate a murit la 88 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    În pericol de dispariție


    Pangolinii giganți, cele mai traficate animale din întreaga lume


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Povești adevărate


    De pe coperta Vogue a ajuns cerșetoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Valentine’s Day-ul uitat al românilor


    Legende și datini de Dragobete


    22.02.2019
  • ➤ Life


    O actriță celebră a fost condamnată la 5 ani de închisoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Din culise


    Replica din „Titanic” pe care Leonardo DiCaprio nu a vrut să o spună


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Veniți în stradă să ne apărăm de dictatură!


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Numărul locurilor de parcare din Livadă pentru autocare, redus la jumătate


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Ministerul Sănătății vrea să multiplice modelul spitalului regional de la Brașov


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    De la glorie la paragină


    Fostul cinematograf Astra a intrat în șantier


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    CJ va reabilita podurile și podețele de pe traseele drumurilor modernizate pe fonduri europene


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Sărbătoare veselă


    Duminică strigăm „Dragobetele sărută fetele!”


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Ansamblu de locuințe, cu blocuri de 10 etaje, pe fosta platformă de la Prefa


    22.02.2019
  • ➤ National


    Aparatul lui Dragnea blochează toare anchetele


    DNA a deschis dosar penal privind cheltuirea subvențiilor primite de PSD


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța 2020 USR PLUS anunță că se alătură protestului de duminic㠄Nu lăsăm țara pe mâna hoților!“


    22.02.2019
  • ➤ National


    Comisia Europeană reacționează la plângerea penală făcută de Adina Florea lui Frans Timmermans


    22.02.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Decor de 10 milioane de euro


    Mădălina Ghenea, ședință foto pe iahtul socrului


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pavel Bartoș: „Principala mea calitate e soția mea”


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Gwyneth Paltrow a dat în judecată un bărbat care o acuză de vătămare corporală


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pisica Choupette a „mulțumit“ fanilor pe Instagram pentru mesajele de condoleanțe


    22.02.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Cărturari brașoveni în lupta națională


    Alexandru Ciurcu - de la „apostolatul gazetăresc" la amărăciunea unui exil odios (III)


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Dylan Flores a fost prezentat oficial la Sepsi


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Marilena Neagu a semnat prelungirea contractului cu Corona


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    LNHF


    Corona joacă în week-end, în deplasare, cu CSM Galați


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    CSM Satu Mare a făcut instrucție cu Olimpia


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Final de drum pentru Halep la Dubai


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Derby local la Hărman


    Ultimele teste ale iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Avocatul Toni Neacșu: Nici nu vă dați seama cât fierbe sistemul judiciar / Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Tenis. WTA, Dubai


    Simona Halep s-a oprit în sferturi. Românca, învinsă în trei seturi de Belinda Bencic


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Oficial. Marilena Neagu a semnat un nou contract cu Corona Brașov


    21.02.2019
  • ➤ National


    Tudorel Toader declanșează procedura de numire a unui nou procuror general


    21.02.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Alungă iarna


    Grădina în care a venit primăvara

    Articolul următor

    De 1 aprilie


    Cele mai tari farse din istorie

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 26.573 milisecunde, încărcat în milisecunde