Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Sărbători eco


Pastele, în culori naturale

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 21.04.2011
• Ouăle, lumînările, icoanele, prăjiturile pot fi colorate și cu vopsele preparate din plante

Decorul sărbătoresc de Paște înseamnă un ștergar alb întins pe masă, peste care se așează farfuria cu ouă roșii, un bol în care surîd crenguțe înflorite, o lumînare care vestește că Mîntuitorul a înviat. Toate aceste simboluri pascale sînt produse industriale, fără nimic autentic și, mai ales, fără nimic natural. Culorile chimice sînt intense, dar nu atît de frumoase pe cît erau cele de odinioară, preparate de boiangițe din ierburi și prafuri minerale. Dacă vreți să aveți un Paște eco și cu adevărat tradițional, iată cîteva din secretele vopselurilor folosite odinioară de femeile de la țară.

Coloranți dăruiți de natură

Pe vremuri, femeile preparau vopsele din plante, minerale, ingrediente animale, în combinații iscusite, obținînd nuanțe și tonalități aparte. Cu ele se colorau țesăturile, se pictau icoanele și bisericile, se încondeiau ouăle, se pigmentau mîncărurile și rachiul. Femeile se făceau frumoase cu aceste ingrediente culese doar din natură. Azi, în Joia Mare, cînd veți vopsi ouăle, puteți încerca aceste metode vechi. Rețetele au la bază ierburi. O plantă poate conține unul sau mai mulți coloranți în fructe, flori, părțile verzi, scoarță sau în rădăcini. Prin combinația acestora rezultă alte culori. Adăugînd anumiți fixatori, tot naturali, nuanțele se intensifică. Contează și perioada în care a fost culeasă planta, felul cum a fost uscată. Contează materialul care se vopsește și timpul de acțiune al culorii. Vopsirea folosind darurile naturii este curată chimie, însă una sănătoasă.

Înălbitul cu cenușă

Cum se obține un astfel de colorant? Storcînd sucul fructului sau al plantei. Sau mărunțind frunzele uscate, peste care se toarnă apă de ploaie. Vasul se înfășoară într-o cuvertură de lînă și se lasă cîteva zile. Unii coloranți extrași din surse vegetale trebuie să fie utilizați imediat, în timp ce alții pot fi păstrați ani de zile. Înainte de toate, țesăturile trebuie albite, pentru o vopsire uniformă. Femeile fierbeau materialele ca să prindă mai bine culoarea. Cel mai răspîndit procedeu de albire era spălarea sau înmuierea pînzei în apă de var sau în apă fierbinte de cenușă de măr sălbatic sau mesteacăn, urmată de uscarea la soare. Sau la ger, dacă țesătura urma să fie brodată. Existau și niște trucuri. Pentru a vopsi fibrele naturale în roșu, acestea se vopseau mai întîi în galben. Din amestecul de galben și albastru rezultă culoarea verde, galben și roșu dau portocaliu, iar roșu plus negru se folosește pentru culoarea cafenie.

Culorile cojoacelor din Drăguș

Vopsitul a fost inițial meșteșug al femeilor de la țară. Cu timpul, această îndeletnicire s-a transferat în boiangeriile de pe lîngă mănăstiri, case boierești sau de la orașe. Lîna se colora prin soluții fierbinți, pe cînd firele de cînepă, in, bumbac prin soluții la temperatura camerei. Pentru întărirea culorii se foloseau fixatori de culoare: piatra acră, piatra vînătă, borșul de casă, leșia, zerul, oțetul, urina, apa de var, sarea de bucătărie. Iscusitele boiangițe de la sate vopseau și pieile din care cojocarii din zona Brașovului făceau piese de îmbrăcăminte. Decoctul din coajă de corcoduș se folosea drept colorant negru pentru firele de păr de capră, utilizate la producerea aței de cizmărie, a nojițelor și a toartelor pentru desagi. Din decoctul de burete-de-nuc se obținea culoarea galbenă, specifică decorațiilor cojoacelor din Drăguș.

„Ouă muncite“

Încondeierea ouălor de Paști folosind doar surse vegetale se menține și în zilele noastre. În Vrancea, Țara Bîrsei, sudul Olteniei și Munteniei, întîlnim ouă acoperite cu ceară și cufundate apoi în vopsea. Motivele cu care sînt pictate sînt preluate de pe scoarțe sau cusături. Ouăle-încondeiate-de-Bran, printre cele mai frumoase din țară, se disting prin decorul geometric. În Argeș, se desenează o linie șerpuită continuă, ca un labirint. La Cîmpulung-Moldovenesc, ouăle încondeiate au ornamente geometrice și sînt păstrate în vase de lemn împodobite cu motive pirogravate. În zona Rădăuților, ouăle sînt pictate cu romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, linii drepte punctate, întrerupte, curbe, frînte. Cele mai răspîndite motive sînt crucea și steaua, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, coarnele berbecului, peștele, cerbul. Meșteșugul încondeierii poartă denumiri variate, în funcție de zonă: a înflora (ouă înflorate), a scrie (ouă scrise), a săpa (ouă săpate), a munci (ouă muncite), a închistri (ouă închistrite), a picta (ouă pictate), a împestriți (ouă împestrițite), a împuia (ouă împuiate), a necăji (ouă necăjite).

Ouăle roșii se obțin din ouă galbene

Încondeierea era și mai este o tehnică foarte complicată, utilizînd ceara și aplicînd culorile într-o anumită ordine: mai întîi galbenul, urmat de roșu, apoi negrul. Culoarea galbenă se obține din florile, lăstarii, rădăcinile unor plante ca: laptele-cîinelui, coajă de măr-pădureț, șovîrf și piatră-acră, flori de hamei, coji uscate de ceapă, frunze de dud, borș, vin și depuneri din vin roșu pe doagele butoiului, flori de păpădie. Roșeala se poate obține din șovîrf, frunze de mesteacăn, semințe coapte de floarea-soarelui, foi uscate de ceapă roșie, scoarță de arin negru, frunze de corn, cimbrișor, scoarță de măr-sălbatic. Ouăle vopsite în galben în prealabil se introduc și se mențin în vopsea pînă se obține nuanța roșie dorită. Culoarea verde se făcea din urzică, secară-crudă de primăvară, mentă, semințe de floarea-soarelui cu borș, brîndușă, viță-de-vie, răchițică, fructe coapte de boz. Albastrul se obținea din brîndușă și viorele. În unele regiuni, ouăle pascale se împodobeau cu mărgeluțe de sticlă multicoloră.

Aditivi alimentari ecologici

Coloranții vegetali au fost utilizați și în alimentație, ca aditivi de colorare perfect sănătoși, diferiți de aditivii cancerigeni de astăzi. Zeama din flori de șofran îngălbenește pasca, pîinea, cozonacii, produsele lactate. Uleiul de șofran se utilizează în colorarea în galben a dulciurilor. Clorofila extrasă din urzică dă tonuri de verde. Condimentul roșu numit boia e pregătit din ardei-roșii uscați. Fructele negre de dud, tescuite cu struguri negri, dau o culoare mai închisă vinului. Vinurilor roșietice li se adaugă zeamă de cireșe amare, pentru o culoare roșie-rubinie. Pentru a da vechime vinului alb, adică o culoare galben-limonie, i se adaugă un extract din petale de șofran. Galbenul rachiului se obține cu crenguțe de vîsc. Pentru colorarea băuturilor se mai folosesc cireșe-amare, mure, floare-de-șofran, siropuri de nuci verzi, vișine. Extractul din ace de molid dă nuanțe de verde-brun.

Farduri naturale

Pînă la apariția cosmeticelor industriale, medicina populară se baza pe proprietățile terapeutice ale plantelor din flora spontană. Stejarul, șofranul, arinul, crușinul au fost folosite pentru rujuri de buze și rumeneală de față. Culoarea roșie a obrajilor se făcea și cu morcov, pepene roșu, dovleac, sfeclă, cireșe, vișine. Cojile de nuci se utilizau la vopsitul părului. Mîinile se albeau cu praf alb de calcar sau de var. Pentru îndepărtarea petelor și îmbujorarea tenului era bun sucul de lăptucă. Ca fond de ten (sulemeneli) și farduri (dresuri pentru față) se foloseau: zeamă de castraveți copți, ceapă-ciorească, roibă. Alunițele aplicate, benghiul din fruntea copiilor ca să nu se deoache, părul și sprîncenele se înnegreau cu vopsea preparată din coji de nuci verzi, laptele-cîinelui, funingine. Tatuajele pentru ritualuri tradiționale se realizau cu cărbune pisat, iarbă-mare, soc, boz, stejar.

Culorile icoanelor din Șchei

Unul dintrele centrele renumite de pictură pe sticlă din secolul XVIII era Șcheii-Brașovului. Materialele folosite de artiști erau în întregime naturale. Icoanele din Șchei erau renumite pentru tonurile tari ale culorilor roșu, galben, verde-crud, alb, auriu. Gălbenușul de ou stătea la baza culorilor galben și portocaliu. Negrul cu care se trasa conturul icoanelor pe sticlă era obținut din negru de fum dizolvat în clei sau într-o soluție diluată de gălbenuș de ou. Prin granulația fină a aurului se obținea un pigment auriu care, amestecat cu gumă arabică, dădea vopseaua pentru aureolele sfinților. La sfîrșit, icoana era dată cu propolis, care juca rolul unui strat incolor protector. Cîndva, oamenii dezvoltaseră o întreagă știință a vopselelor naturale cu care își colorau universul. Nuanțele erau mai vii, sărbătoarea Paștelui era mai vie, și parcă însuși Iisus învia mai frumos în vechea lume a satului românesc.

Alb ca Floarea Paștelui

• Unii coloranți naturali au fost botezați după numele plantei din care au fost obținuți: castaniu, cînepiu, fistichiu, liliachiu, morcoviu, prăzuriu, zmeuriu. Mineralele au dat naștere la alte denumiri de culori: arămiu, auriu, azuriu, nisipiu, rubiniu. Și localitățile și-au pus amprenta asupra nuanțelor cromatice: alb-de-Maramureș, albastru de Voroneț. Românii au construit expresii originale pentru nuanțe: alb-de-icoane, alb ca laptele, ca zăpada, ca hîrtia, ca gîsca, ca ghiocelul, ca peretele, ca varul, ca spuma laptelui, ca Floarea Paștelui. La polul opus, negrul poate fi ca fundul ceaunului, ca noaptea, ca penele corbului, ca tăciunii.

Coloranți din plante

• Paleta cromatică obținută din plante este extrem de largă. Iată cîteva culori și ierburile din care provin:
- roșu: șovîrf, scorțișoară și pojarniță, în prezența pietrei vinete; frunze de șovîrf și de măr pădureț, flori de tei cu frunze de ceapă-roșie
- verde: semințe de floarea soarelui, brîndușă, urzică, borș acru sau moare, semințe de păducel și coajă de fag, troscot, leuștean, ștevie
- negru: coajă de nucă coaptă, scoarță de stejar, arin, dud, ghindă de stejar
- galben: frunze sau coajă de măr pădureț, răchită, coajă de ceapă, șofran, rădăcini de măcriș, flori de garoafe, salcie, păpădie
- albastru: albăstriță, limba-boului, crușin, frasin
- violet: nalbă mare, flori și rădăcini de iarba-șarpelui, fructe de soc.

Lumînări pictate

• Ceara albinelor era folosită la fabricarea lumînărilor galbene, dar se utiliza și ceară albă sau colorată. Făcliile de sărbătoare erau nu numai colorate, ci chiar pictate cu migală. Ceara neagră rezulta dintr-un amestec de ceară albă cu funingine, și cu ea se „scriau“ ouăle încondeiate sau se umpleau inciziile ornamentale de pe fluiere.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Prima pagină


    Medic găsit mort în casă la Brașov


    Azi 09:32
  • ➤ Eveniment


    SC RATBV SA primește peste 58 de milioane de lei finanțare de la buget


    Azi 09:29
  • ➤ Eveniment


    FDGR vine cu nume noi la alegerile locale


    Azi 09:27
  • ➤ Eveniment


    Aproape 500 de cazuri de gripă într-o săptămână, la Brașov


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Proiect de regulament


    Primăria Brașov va elibera autorizații de construire „de urgență“


    Azi 09:23
  • ➤ Eveniment


    PLUS Brașov propune un candidat pentru președinția Consiliului Județean


    Azi 09:17
  • ➤ Eveniment


    „Cerbul de Aur“ va avea loc în perioada 20 – 23 august


    Azi 09:10
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    Soluție în ceasul al doisprezecelea


    Muzeul Satului din Bran a scăpat de evacuare


    Azi 09:01
  • ➤ National


    Parlamentul e al lor


    PSD blochează tot


    Azi 08:53
  • ➤ National


    Partidul lui Tăriceanu rămâne fără parlamentari


    Azi 08:49
  • ➤ Life


    Colecție de frumuseți


    Manuela Harabor joacă în serialul «Vlad»


    Azi 08:44
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    Andreea Berecleanu părăsește Antena 1


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Diana Munteanu a schimbat 8 rochii de mireasă într-o zi


    Azi 08:33
  • ➤ Life


    Trăiește cu 130 de pisici în casă


    Azi 08:30
  • ➤ Cititori


    Cum se face ginul


    Azi 08:28
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Spondiloza cervicală se vindecă total cu frunză de brusture


    Azi 08:25
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:23
  • ➤ Sport


    Brașoveanul Sergiu Pîrvulescu, integralist în al doilea amical cu Israel


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    Oficial


    Cristina Neagu și-a prelungit contractul cu CSM București


    Azi 08:18
  • ➤ Sport


    CSM Corona Brașov a câștigat amicalul cu FC Voluntari 2


    Azi 08:14
  • ➤ Sport


    Baraj - Liga 3


    Cornel Țălnar o vede favorită pe campioana Brașovului


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov. Florin Stîng㠄inventeaz㓠un atacant


    Azi 08:07
  • ➤ Sport


    Simona Halep e în sferturi la Dubai după un meci istovitor cu Ons Jabeur


    19.02.2020
  • ➤ Local


    70 de ani de la deschiderea primei Pinacoteci a Brasovului


    19.02.2020
  • ➤ International


    Marea Britanie închide granița pentru muncitorii români. 10 noi reguli pentru a fi acceptat


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    Baraj, Liga 3. Duel Brașov - Alba! Dubla pentru promovare va avea loc în 13 și 20 iunie


    19.02.2020
  • ➤ Local


    Medic găsit mort în casă la Brașov


    19.02.2020
  • ➤ Prima pagină


    CJ susține „Cerbul de Aur“ 2020 cu 550.000 de lei


    19.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Căncescu și Scripcaru, achitați în dosarul Farmacia


    19.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Încă șapte treceri de pietoni, „protejate“ de limitatoare de viteză


    19.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Consiliul Județean a împărțit la primării, cele 27,3 milioane de lei din cota de impozit pe venit


    19.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Prefectul vrea o procedură clară pentru situațiile de risc pe lanțul alimentar


    19.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Prima aplicație de parksharing din România, disponibilă și în Brașov


    19.02.2020
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    Scripcaru a luat în colimator instituțiile de cultură din subordinea Primăriei


    19.02.2020
  • ➤ Actualitate


    A ajuns la cea de a XV-a ediție


    Invitație la Carnavalul cu clătite de la Prejmer


    19.02.2020
  • ➤ National


    Cine pune piedică anticipatelor


    PSD vrea să blocheze votul pe Guvernul Orban II din 24 februarie


    19.02.2020
  • ➤ National


    Asztalos Csaba: Ungaria preia din atribuțiile statului român în Transilvania


    19.02.2020
  • ➤ Life


    Prea pasional


    Loredana Groza a făcut un clip interzis minorilor


    19.02.2020
  • ➤ Life


    Amna își reface viața


    19.02.2020
  • ➤ Life


    DJ Wanda a primit cadou o expediție la Polul Nord


    19.02.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Idei de cadouri pe care le poți face copiilor de ziua lor de naștere


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    România a câștigat la ”masa verde” play-off-ul Grupei Mondiale 1 din Cupa Davis


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    VAR la meciul CFR Cluj - FC Sevilla!


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    Revenire


    Kim Clijters, primul meci după șapte ani de pauză


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    Mutu a semnat


    CSM Corona Brașov transfer pentru Liga a 3-a


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    Lupii, victorie clară în Erste Liga


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, încă în perioada de căutări


    19.02.2020
  • ➤ Sport


    E oficial! Cristina Neagu a semnat contractul! "Sunt fericită"


    18.02.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov. Eșec în amicalul cu Aerostar Bacău


    18.02.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Visul lui George Barițiu


    Cea mai veche gară a Brașovului

    Articolul următor

    Destine


    Nunțile regilor României

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 29.965 milisecunde, încărcat în milisecunde